Nadia sau Simone?

Care este cea mai mare gimnastă a tuturor timpurilor?

 

comaneci_biles1Într-un interviu recent, întrebată dacă Simone Biles este cea mai mare gimnastă a tuturor timpurilor, Marta Karolyi a răspuns astfel: „Aș spune că da. Pentru mine, speciale au fost prima (n.r. medalie de aur), a Nadiei Comăneci, și ultima, a Simonei Biles. Aș pune-o însă pe Simone pe primul loc, pentru că a făcut totul”. Continue reading

Cioclii-biografi

Nicicând omul public nu pare mai viu decât la înmormântare. Atunci și doar atunci poate fi examinat pentru examenul posterității. În acea după-amiază, i se numără amantele, cărțile, rolurile, moștenitorii, rătăcirile și casele. În timp ce trupul îi este spălat, biografia îi e pictată pe celălalt lințoliu: micul ecran.

Specialiștii în existențe sunt de două feluri: unii amintesc doar faptele rele ale mortului – că deseori lua butelii peste rând, că recita poezii patriotice sau că avea prea multe amante – , alții doar faptele lui bune, donațiile din averea statului, hrănirea câinilor vagabonzi, faptul că nășea frecvent.  Continue reading

Ce-am făcut cu viitorul?

Olympic-RingsEchipa feminină de handbal a pierdut în fața Angolei și a Braziliei (în ultimul meci, cu 13 – 26), dar noi încă facem calcule, ca în cazul naționalei de fotbal înaintea unui meci crucial, tratând pacientul cu nițică algebră și știri-bombă. La ce medalii mai avem șanse? La câte?

Ne-am dus singuri la groapă și singuri ne bocim. Nu lipsa noastră în vreun top al obiectelor atârnate de gât este problema, ci faptul că, în România, sportul este tratat de mulți ani ca un câine comunitar.  Continue reading

Cine mai poate organiza Olimpiade?

polluted-water-rio1Vă amintiți câinii vagabonzi din satul olimpic, camerele de baie ale căror uși se blocau ori care aveau două vase de WC alăturate, cheile camerelor de hotel care nu funcționau, toate acele episoade tragicomice semnalate la Olimpiada de iarnă de acum doi ani de la Soci? Ei bine, ar putea fi plăcute amintiri.

Conform multor depoziții, multe zone din satul olimpic din Rio sunt “de nelocuit”. Sportivi din Marea Britanie, Australia și Noua Zeelandă s-au cazat temporar în hoteluri, în timp ce organizatorii caută, în ceasul al doisprezecelea, să rezolve problemele. Reacții? Primarul orașului Rio le-a replicat pe Twitter sportivilor din Australia care se plângeau, spunându-le că, dacă vor să se simtă ca acasă, le poate pune în camere câte un cangur. Bine că nu i-a expulzat. Pentru întârzieri, oficialitățile au dat vina apoi pe comitetul olimpic de organizare, pe muncitori și, finalmente, pe hoți.  Continue reading

Lumea atentatelor zilnice

terrorism1Actele de terorism aproape că au ajuns o rubrică fixă în telejurnale, asemenea știrilor sportive sau a celor meteo. Deocamdată, deschid jurnalele, dar frecvența cu care se petrec le-ar putea arunca, în curând, în zona faptului divers. De câteva zile, poate ați observat, nici nu se mai întrerupe emisiunea pentru atentate; știrile apar mai întâi pe scroll-uri, ca panglicile de pe buchetele de la înmormântări, pe care nu le citește nimeni, întrucât toți știm ce scrie acolo. „Explozie în Germania – 12 răniți”. „Nu vă vom uita niciodată”. „Atentat în Kabul. 80 de morți”. „Regrete eterne”.  Continue reading

Fotbal de pokemoni

282266613a79dd3f2846103653392534Ce tumult în fotbalul românesc! Dacă citești presa, ai zice că Euro 2016 a fost doar încălzirea pentru adevărata competiție, că Ronaldo și Griezmann au deschis balul în care prinții carpatini ai gazonului semnează cu echipe de top prin ziare și prin site-uri.

De dimineața până seara se vorbește despre mutări pe o hartă din aburi. „Alibec este în vizorul unor cluburi din Rusia și Germania”, „Budescu îi ține pe granzi în șah”, ba chiar și că Victor Pițurcă este un posibil selecționer al Belgiei. România e țara miracolelor cotidiene, unde apa rece are tărie și buchet.  Continue reading

Româniada

Putem trage pe oricine de glezne. Exercițiul de la paralele al Nadiei din 1976 rămâne însă inatacabil.

OLY137-THE+PERFECT+10Sunt 40 de ani de la exercițiul Nadiei la paralele de la Montreal. Este prilejul perfect pentru a cugeta la cum am transformat, în mai puțin de jumătate de secol, perfecțiunea în tragicomedie și sportul în formă fără fond. Pentru nostalgicii care gândesc că meritul pentru performanțele sportive era al sistemului comunist, să nu uite totuși cum a trebuit să plece “zeița de la Montreal” din țară, fugind ca un sclav de pe plantație prin pădurile Banatului.  Continue reading

Absența cancelarului din 16 metri

antoine-griezmann1De-a lungul campionatului european, Franța a crescut constant. După ce aproape a remizat cu noi, a ajuns să calce ca pe-o găină Islanda și, iată, a eliminat pe drept Germania.

După faza grupelor, Franța a terminat rodajul. Nu au fost pe teren doar sclipitorul Griezmann (foto), talentatul Payet și puternicul Pogba. De pildă, Lloris – și nu Neuer sau Buffon – a fost cel mai bun portar al turneului. Germanul i-a avut în față pe Höwedes și (cu excepția acestei ultime partide) pe Hummels; italianul, pe Bonucci, Barzagli și Chiellini. Păi, să fiu iertat, înaintea lui Lloris  au stat, în primele meciuri, doi centrali de valoare medie – Koscielny și Adel Rami –, apoi în locul ultimului a apărut debutantul Umtiti, care a greșit la ambele goluri ale Islandei. Puțini au remarcat, de pildă, jocul dens al lui Matuidi, de câteva meciuri încoace fantastic la centrul terenului.  Continue reading

Portugalia, campioana plictiselii

ronaldo1Înțelegem de ce s-a făcut un turneu final cu 24 de echipe în loc de 16 echipe: mai multe formații la start, mai multe meciuri – 51 față de 31 -, mai mulți suporteri, deci încasări mai mari. Asta e: unora le place vinul îndoit.

Putem înțelege și de ce echipa gazdă, pentru încasări cât mai consistente, trebuie să meargă cât mai departe, iar pentru asta i se scot în cale adversari cât mai slabi, arbitri amabili ori meciurile ei sunt programate în același oraș. A fost cazul la multe turnee finale, la CM1990 pentru Italia, la CM 1994 pentru Statele Unite, a CM2002 pentru Coreea de Sud și în multe alte ocazii.  Continue reading