in Gazeta Sporturilor

La un suc, cu Nole

Acum două săptămâni, înaintea finalei de la Roma, Novak Djokovic strângea fonduri pentru oamenii loviți de inundații din Serbia și Bosnia-Herțegovina. A apărut la televizor, a vorbit mai bine decît orice politician ce luptă în aceste zile pentru șefie prin Europa, apoi a câștigat acea finală și a donat toți banii.

În miezul acestui bulgăre de foc care e tenisul profesionist, cu turnee unul după altul, acest om reușește cumva imposibilul: să rămână uman. Nu-i nimic răutăcios în atitudinea sa, derâdere sau injurie la adresa adversarului. Nici măcar când se înfurie și urlă la arbitru ori când își rupe racheta nu e.

Rafael Nadal e ascuns în spatele unei platoșe și gesturile lui compulsive sunt parte din ea. Roger Federer rămâne un mister elegant. Nole e mereu acolo, vizibil, deschis, cu bune și cu rele. Într-o perioadă în care sârbii sunt ținuți dureros în afara civilizației europene, el a rămas, cu toate riscurile ce decurg din asta, sârb. Reușește să fie el însuși fără a flutura stindardul  vorbirii corecte din punct de vedere politic. Ba chiar, când are ceva de spus, o spune fără fasoane și duritate, așa cum este. Poate de aici vine forța lui. Este capabil să se bucure de sportul pe care-l practică și aceasta e o performanță mai mare decât câștigarea oricărui turneu de Mare Șlem. Ca orice om dăruit de Dumnezeu, artist ori sportiv, joacă și se joacă.

În Formula 1, Sir Stirling Moss a fost de patru ori la rând vicecampion mondial și niciodată primul. În snooker, Jimmy White a pierdut șase finale de Campionat Mondial. Amândoi – și mulți alții – dețin însă cel mai râvnit trofeu, acela de „People’s Champion”, campionul publicului. Când vorbesc despre ei, oamenilor li se încălzește inima și își vor aminti de acești sportivi întotdeauna ca de niște eroi ce și-au măsurat performanțele nu în trofee, ci în aplauzele primite.

După mine, Nole le are pe amândouă: este și cel mai bun, și cel mai simpatizat tenisman. Când așa ești tu, ca om, nu ai nevoie de motivare suplimentară pentru a împinge mai departe carul performanței, pur și simplu combustibilul se produce în interior. Firescul e cea mai pură formă de profesionalism.

Deja ați văzut, probabil, secvența de la Open-ul Franței. Meciul cu Sousa fiind întrerupt de o rafală de ploaie, Novak l-a invitat lîngă el pe unul dintre copiii de mingi, a preluat umbrela pe care o ținea băiatul și i-a făcut cinste acestuia cu un pahar de suc. Apoi, lucrul poate cel mai important, a stat câteva minute la taclale cu puștiul. Scena a semănat cumva cu filmul „The Kid” al lui Chaplin, același firesc liniștit, aceeași bucurie.

Asta ne oferă tenisul uneori: ocazia de a petrece puțin timp împreună, între reprize, așteptând să treacă ploaia, la un suc cu Nole. Sub acea umbrelă de la Roland Garros am stat toți cei care, indiferent de vârstă, am ridicat privirile spre sport ca spre o oglindă a vieții, așa cum ar trebui să fie ea măcar uneori, o bucurie simplă și lipsită de miză. 

Tu ce zici?

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

44 Comments

  1. „Dupa mine, … e cel mai simpatizat tenismen”. Ce logica are fraza asta? Pai ori e cel mai simpatizat tenismen (si aici ar fi bun rezultatul unui sondaj, ceva care sa arate asta), ori iti e tie cel mai simpatic (ceea ce deja se intelege)!

    Omul e un tip ok, simpatic, cateodata cabotin / fanfaron. Cu inundatiile isi arata partea de sarb sufletist cu sarbii lui. In ceea ce priveste faza simpatica de ieri, ar trebui notat si ca e intr-o campanie puternica de PR si love-affair cu presa – e proaspat sponsorizat de Peugeot (sponsor mai vechi al RG) si incearca sa atraga publicul de partea lui (nu l-a avut dintotdeauna) – pentru o potentiala finala cu Nadal simte ca publicul poate fi factorul decisiv.

    Nu e prima oara cand asteapta zece minute reluarea jocului sub umbrela unui copil de mingi, dar a ales sa o faca acum si, daca te uiti mai atent la inregistrare, poti vedea ca e foarte constient de prezenta si importanta camerelor si a unui public numeros.
    Academic i se mai zice si cabotin.

  2. Frumoase gesturi, normale pentru oamenii cu caracter, altruiști, nefirești pentru politicieni ș ipentru cretinii ajunși …
    Frumos omagiu pentru Nole, tenisman și Om!

  3. Mie Nole îmi place tare mult, dar cred că-i departe de-a fi cel mai simpatizat dintre jucători. Trecutul lui de auto-intitulat Djoker îl face nu prea plăcut publicului, făcea cam prea multe giumbușlucuri în tinerețile lui. Iar în genere publicul e oricum divizat în principal între Nadal și Federer.
    Oricum, ce-aș preciza e că adversarul de ieri s-a numit Joao Sousa, Costa e ăla de joacă pentru Atletico Madrid :)

  4. Cumva off topic. Daxa Rafa ii dadea trofeul lui Nisikori intra in istorie. De fapt si unchiul-antrenor a recunoscut ca Nisikori a fost invingatorul „de drept”.
    In rest, cum ai scris, Nole e „din popor”, nu prea cred ca e cabotin.

  5. Fain articol! O mentalitate estica de bun gust are Novak asta. Fisureaza un pic regulile, dar numai cat sa li se vada tonic conventionalul. E genul de umor de care occidentalul nu e in stare adesea, dar care ii place. Si romanul de bun gust poate sa faca chestiile acestea, uneori chiar mai cu talent. Asta e fibra buna din „ce suntem”: mai relaxati, mai cu simtul hazardului, mai cu aproapele si mai mucaliti. Practic a aratat ce continut da el conventionalei declaratii „Multumesc copiilor de mingi!”

  6. Io’s cu Federer iar Nole mi-e usor indiferent. Dar ce-i al lui e-al lui, nici un om normal la cap nu cred ca va contesta valoarea unui Nr 1 mondial, numi-s-ar el si Nadal. Na ca m-am dat de gol :)
    Insa gestul e foarte frumos si cu siguranta copilul de mingi isi va aminti toata viata de el. Chapeau, Monsieur Dkokovic!

  7. si eu sunt fan Djokovici, dar la meciurile contra Federer sau Nadal suntem clar inca in minoritate… „giumbuslucurile” insa i-au crescut puternic nr de sustinatori. ideea cu Beker de asemenea. sper deci sa se schimbe in curand raportul!

  8. Ce trist e , ca sub un asemenea gest incercam sa gasim repede ceva ascuns , „o campanie puternica de PR si love-affair cu presa ” . Oare chiar nu putem sa credem ca exista oameni care fac asemenea gesturi ,chiar daca ei fac parte oarecum dintr-o alta lume .

  9. Probabil in vreo 2 ani (maxim 3-4) o sa se schimbe raportul cu Federer :D
    Cu Nadal depinde unde joaca… dar la Paris probabil lumea ca mai vrea si altceva. Iar Djokovic chiar incearca sa fie simpatic. Poate in turul urmator salveaza o batranica de la inec din fantana arteziana din piata de-acolo. Sau poate canta ceva de Charles Aznavour sa plangem cu el si sa vrem sa-l luam la bataie pe Nadal ca omul se gandeste, cinstit si dedicat, la tenis, si a reusit sa fie in cariera un massive overachiever.

  10. mozart, e trist dar adevarat. daca urmaresti mai mult din lumea din jurul tenisului (nu doar jocurile in sine) o sa vezi ca se intampla mai multe. djokovic e simpatic, si de cele mai multe ori firesc. acum n-a fost chiar firesc, si pentru ca a facut ceva ce nu prea se face si si-a dorit sa iasa bine.

  11. doctor_demonicus – stai linistit, sunt doar eu de serviciu si-i reprezint si pe-ai lui nadal si pe-ai lu’ federer. iar la alegere cu cristiano ronaldo il aleg oricand pe djokovic.

  12. AG:
    Mai joaca bre Stefan Edberg? :D Ala imi place mie. A castigat si ATP Sportsmanship Award de 5 ori, mai stie si hockey un pic (tine cu Växjö Lakers, echipa unde joaca si 3 de-ai mei: Colby Armstrong, Cory Murphy si Liam Reddox). Nole al tau pariez ca nu stie ce aia un forecheck! :D

  13. Salut, Adi!
    Cum ne-ai obisnuit deja, un articol excelent. Bravo! Vezi ca se poate si fara fotbal????!!!!
    Intr-adevar, Nole, pe langa mare jucator de tenis, este si un mare om! Are suflet…Il putem compara cu al nostru „mare” Nastase? Nu cred, diferenta este ca si intre Tanase de la Steaua si Gullit de la…
    O seara perfecta sa ai!
    Stima,
    Cristian

  14. Mda, Nole a trait cu coroana pe cap si si-a dat poate seama ca nu e totul cum castigi. Cu gesturile astea, l-am trecut inapoi de la Djokovici la Nole.

    Ar trebui sa invatam de la el cum sa devenim si noi sarbi si sa iubim Romania.

  15. Nu imi place Nole, dar gestul asta a fost frumos. Si a dat impresia de firesc, nu pare sa o fi facut doar pentru castigarea publicului, a si simtit-o.

  16. doc@ iar vrei sa superi panselutele carpatine cu aceste comentarii despre habs? you should say this: i hate nadal coz he’s a fucking cheat .

  17. Salut Adi,
    Din partea mea ai toata stima pentru subiectul acestui articol, dar chiar nu mai vorbim deloc de F1 ? Ce parere ai despre cat de anosta a devenit aceasta competitie? E suficient sa vezi calificarile si afli cine va fii castigatorul. Astept cu interes, dat fiind faptul ca eu te cunosc ca un pertinent comentator al fenomenului, parerea ta despre acest lucru.
    S-auzim de bine !

  18. 1. Bun, daca e asa de patriot de ce si-a stabilit domiciliul la Monte Carlo?

    2. Nu, nu e cel mai simpatizat, e in urma lui Federer si Nadal. Si asta indiferent ce criteriu folosesti: popularitate in randul jucatorilor, fanilor etc.

  19. bey ne vedem miine aici la simo cu hev ? ma fac cam manga si n-as vrea sa-i iau pe astia mici ci naturali in sarcasme si rautati. da or ba?

  20. the_kop:

    Sorry, mate. Maine imi joaca Habs meci decisiv in New York. Trebuie sa ma retrag in post si rugaciune pana la the puck drop. In plus nu cred ca am vazut un meci de tenis intreg de pe vremea…lui Stefan Edberg.

  21. in ultima vreme imi place djokovici. poate si pentru ca nu mai e numarul 1 in calasamentul ATP. la inceput nu-l simpatizam pentru felul cum urla si isi rupea tricoul dupa victorii, ceea ce mi se area lipsit de fair-play. inca mi se pare putin increzut, dar asta e. e natural, am vazut mai multe interviuri cu el si chiar e simpatic.

  22. supersimo-sloane 2-0. ilie nastase (rica raducanu, ilie dumitrescu) : a avut bulan . tiriac : n-are banii mei si la fel ca mine n-a facut deocamdata nimic pentru tara asta de rumini.