in Gazeta Sporturilor

Cum să te desparți de un om

Oricine ar muri, e imposibil să nu-i poți alătura ceva legat de sport pentru a vinde asta într-un ziar de specialitate. Că-i Iurie Darie, Păunescu, Papaiani, Gyuri Pascu, nu contează. Dispărutului i se ia amintirea, cât încă mai e, și e pusă să joace într-un mică reprezentație, lângă știrea cu Gabriela Cristea goală și „moartea omului care a fost umilit în public de Giovanni Becali”. Da, există o astfel de știre în presa sportivă online din România. Ca să afli cine a murit trebuie să dai clic, fiind folosit ca momeală numele celebrului pușcăriaș. Dacă și numele ți-e înlocuit în propriul ferpar cu al altuia, ar fi de încercat o analiză a ceea ce suntem, pe baza felului în care ne vindem unii altora plictiseala de fiecare zi. 

A doua zi, va muri un altul și dispariția lui va fi campioana interesului public, dar până atunci o vindem pe asta cum putem. Nu știu cum priviți dumneavoastră lucrurile astea, mie mi se pare că ne gestionăm foarte prost și viețile, și morțile. Inadecvări repetate înlocuiesc chestiuni normale în alte contexte. E ca și cum îi urăm unui om „Noroc!” și-l batem prietenește pe spate atunci când face atac de cord. Sau îi spunem „Casă de piatră!” atunci când moare.

Prin anii ’90, presa sportivă se specializase. Nu vreau să spun prin asta că era mai bună – deși era -, cât mai ales că era deschisă către mai multe direcții. Oameni scriau despre oameni și pentru oameni. Nu criza economică a schimbat asta și nici trecerea de pe foaia scrisă pe ecranul electronic. A fost o înțelegere mutuală să ne prostim unii pe alții, rostind cifre și teorii de tot felul. Ne-am salvat în mod individual și ne-am prostit reciproc cu multă deșteptăciune, dar ne-am dus naibii ca popor. Astăzi, presa s-a întors la stadiul de ciorbă primordială, cu pulpe și sâni, cu năsălii deschise, cu fleacuri de tot felul, în care moartea, marele nimic, e cea mai vie prezență.

Christoph Daum l-a sunat pe Sânmărtean să-i spună că nu-l va selecționa în naționala de fotbal a României. I-a mulțumit pentru serviciile aduse echipei și i-a explicat de ce nu-l va mai chema. În miezul acestui ocean de fapte cotidiene banale, meciuri dintr-un campionat ce livrează premiante fără valoare, o asemenea despărțire între doi oameni care nu se prea cunoșteau, dar care au făcut parte un timp din aceeași echipă e frumoasă. Fotbalistul însuși a apreciat felul elegant în care s-a produs despărțirea.

De aceasta e și o știre în presa noastră sportivă: printre oameni care s-au obișnuit cu anormalul, normalul este ceva bizar. Seamănă a ceva ce am avut, poate, cândva, dar nu am știut să păstrăm: bunul simț și măsura.

Tu ce zici?

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

19 Comments

  1. asa , si ? n-o sa vina niciodata vreun haiduc care sa-i impuste pe nastase , iliescu , jegurile de securisti sau jurnalisti infecti zicind : ba , enough is enough , eu sint roman si natia mea nu cred ca poate fi asa de imbecila si imorala , nu se va intimpla . o idee mai buna e sa nu mai stam pe net sau tv deloc si sa ne bucuram de aia 20 la suta ca noi . oriunde ar fi ei .

  2. Traim intr-o lume atat de profund deformata incat peste ceva timp si-un parinte normal la cap va exclama „Senzational! Mi-a murit copilul!”

  3. @AG Ma gindeam ca poate sintem vreo 4-5 milioane care ar putea insemna o natie adevarata , una demna , total opusa acestei infringeri dureroase si rusinoase pe care o simtim zi de zi de aproape 30 de ani . Doi la suta ar fi mai aproape de adevar ? As vrea sa fiu insensibil , egoist si cinic dar drama de a constientiza ca sint de cacat , roman fiind , doare .

  4. AG

    Excelent articol. M-ai facut sa simt ceea ce… simt si eu citind presa din Romania.

    E unul acolo care se lamenteaza (nu dau nume) ca nu ii face jocul lui Becali, dar sunt cateva articole pe zi despre personaj. Plus jegurile de articole/linkuri/capcane. Nu, el nu e de vina si nu are nicio putere…
    Atunci da-ti demisia i-am spus, daca din functia ta nu poti sa faci nimic, esti depasit. Ah, e trust de presa, deci scrie la comanda. Aveam impresia ca prostitutia e interzisa in Romania.

    Partea mai rea e ca presa e oglinda societatii. Ma opresc aici …

  5. da , Alex_S , mai ales 2013 cind noi stiam ca e ceva altfel acolo . Au trecut 3 ani si , acum , ca si atunci , ii vad toate meciurile in miez de noapte si trec prin toate iadurile . Noi 2 nu trebuie sa ne justificam niciodata nimanui pentru ca am stiut de la inceput ca SuperSimo is so fucking special.

  6. Dacă e nevoie, pot depune mărturie în acest sens.
    Nu pot rezista totuși tentației de a manifesta un spirit tabloid. Dacă ați fi încurajat-o din 2009, ați fi încurajat-o să facă și operația de micșorare? Just asking… :)

  7. AG@ de micsorare ? a unghiului pe reverul in cross cind primeste de la o stingace ? ca doar nu ziceai de… no i can’t believe it !! AG you’re a perv !! Aoleuuu bineinteles ca esti , stii si anul !

  8. AG

    Stiam de Simo de cand era #1 la junioare si o urmaream pe Ana Bogdan (tot junioara, locul 2 in lume, dupa Simo) cand a venit la US Open.
    Ma bucur ca te-a pus the_kop la punct! :)) (adica ti-a aplicat o operatie de micsorare si te-a transformat intr-un punct! :) )