in Sfatul bătrânilor

De ce defilăm?

parada_militaraVor fi, ca în fiecare an, tancuri, TAB-uri, elicoptere, plus noile avioane F16. Pentru a se crea iluzia forței, cică vor scoate la defilare și autospecialele Poliției de frontieră. Mai lipsesc cîinii polițiști, tulumbele de pompieri, lucrătoarele de la Serviciul Pașapoarte, arcașii lui Ștefan cel Mare și, vorba unui prieten, controlorii RATB și mașinile ANAF. 

Unii vor spune că astfel sărbătorim un număr de ani de la crearea României Mari; părerea mea e că jucăm același teatru prost în primul rând față de noi înșine. De ce sărbătorim așa ziua națională? Defilările militare sunt petrecerea sindicalizată în care te bucuri cu cadență și cu program. N-aș vrea să ofensez pe nimeni, dar mi se pare o copilărie, un fel de paradă gay cu tancuri și avioane: „Hai, cine îndrăznește să se ia de noi?”. Ca gen, defilarea seamănă cu o altă festivitate favorită a românilor: înmormântarea de actor care a jucat ultimul rol important prin 1992. E aceeași ipocrizie în ambele: ne umplem cu forța de un respect inexistent.

Știți, de pildă, ce fac irlandezii de Saint Patrick’s Day (și, atenție, 17 martie e ziua morții sfântului lor tutelar)? Beau, dansează, se distrează. După mine, sunt neamul cel mai sănătos la cap din Europa și un exemplu de urmat.

Defilând cu bruma sa de arme la vedere, România e ca bețivul care, încălzit de șnaps, iese pe uliță în maiou și urlă măscări către lume și univers, în timp ce aburii ies din trupul costeliv, apoi sparge sticla pe trotuar și adoarme. Ar avea noimă să facem asta după ce vom fi investit timp de câțiva ani buni acel 2 la sută din PIB în apărare. Nu pentru că o cer americanii, ci pentru că suntem varză la acest capitol, ca și la multe altele.

Aș organiza prima defilare când va fi gata autostrada Pitești – Sibiu. Apoi încă una când speranța medie de viață în România ar depăși 76 de ani. Sau când nu vom mai fi pe ultimul loc în UE în ceea ce privește inovarea, consumul de fructe și legume, fondurile alocate educației, folosirea Internetului, numărul lucrătorilor cu studii superioare, calitatea transporturilor, a actului medical, indicele economiei și societatea digitală, rata de absorbție a fondurilor europene, cheltuielile cu sănătatea ca pondere în PIB, rata de salvare a pacienților, mortalitatea infantilă, ponderea obezilor și v-aș mai spune încă o sută de chestii la care, din păcate, vom rămâne ultimii chiar și după această inutilă piesă de teatru.

Spune-ți părerea!

15 Comments

  1. Eu am lucrat in armata…de 1 Decembrie stateam cate 2-3 saptamani in Bucuresti, intr-o unitate militara care iti asigura conditii ca la militarii in termen..repetam zilnic de dimineata pana seara..pt o trecere de cateva minute pe sub Arcul de triumf…singura bucurie erau fetele de la SRI…:)

  2. http://marceltolcea.ro/ce-ti-doresc-eu-tie-de-dulce-romanie/
    D-nul prof. Tolcea o spune in stilul sau caracteristic “Mă inhibă televizorul, mă inhibă parada militară transmisă chiar şi la radio, mă inhibă feţele conaţionalilor în faţa fasolei din recolta 2014, mă inhibă definitiv bovarismul ardelenilor mei din Alba Iulia care trăiesc doar o dată pe an, asemenea unei superbe insecte deshibernate pentru 24 de ore dintre credenţiale…După cum mă pot şi întreba şi cum or sărbători maghiarii ori sârbii Ziua Naţională a României. Fiindcă, istoriceşte vorbind, nu ar avea nici măcar o umbră de motiv pentru a o face. Ceea ce înseamnă că, în realitate, avem o Zi Naţională fragmentară. Parţial color, în registrul vizual al bucuriei la nivelul tuturor regiunilor. I-am adăugat pe sârbi fiindcă trupele sârbeşti au creat mari probleme mai ales în Banat imediat după 1918 şi a fost nevoie de gesturi cu adevărat eroice ale românilor bănăţeni pentru a se ajunge la respectarea tratatelor internaţionale.”

  3. ai aprofundat prea mult situatia. 1 decembrie e un moment ideal in care sa “dai o cheie” Taburilor. trebuie si astea pornite o data- de doua ori pe an ca sa ramana functionale.poate iti mai amintesti cum faceau vecinii tai cu daciile pe care nu prea le foloseau ;)

  4. Pentru ca nu stiu ce de 1 Decembrie este Ziua de Defilare …. insa de Saint Patrick’s Day defileaza pompierii, politaii, hornari, zugravi si toti meseriasii unde job-urile sint prestate de barbati, nu LGBTisti, dupa care merg sa bea, sa danseze pana lesina.

    Parada militara este de 11 Noiembrie cu tot arsenalul, a fost foarte frumos si acest an, aviatia inchide parada cu zboruri peste oras cu un zgomot asurzitor facut special ca la intoarcere tot ii vedeam pe cer dar fara galagie, deci se poate traversa si pe “varfurile degetelor” … :)))
    De la ce sa ne fi deranjat??? de la o bucata de curcan fript ca in onoarea lor se manaca la fel un curcan ca sint in oras toti cei care au stationat vre-odata aici si impreuna celebreaza ce mai pot fiecare ca nu-i sigur ca mai apuca sfarsitul lunii pentru Thanksgiving. La fel atunci incepe si sezonul de vandut curcani la pret de nimic ca toti sa aibe parte de festivitate in luna asta si peste tot unde sint hraniti cei mai putin norocosi in viata, se mananca si gratuit o portie de mancare festiva de curcan scos din cuptor cu multe garnituri si tarta cu dovleac sau mere.

    Mexicanii danseaza si de Ziua Mortilor, 1-2 Noiembrie, se imbata bine inainte dar stau in curte sa nu-si piarda “dreptul de a conduce” vehicol cu motor NU permisul de conducere.

    Se defileaza si de Anul Nou aici, lumea buna cu masini de epoca, familiile de baza al orasului pe niste cai si echipati de zile mari ca nici in filme nu s-a vazut, ba alti pe o platforma de camion instaleaza business-ul familiei: butoaie de bere antice si din astea, alti animale mici in cotete cu copiii la fe de mici, indieni in toata splendoarea straielor traditionale la fel pe cai trec strada centrala de la Nord spre Sud. Se rezerva locuri cu noaptea in cap ca aici Revelionul nu prea e la moda dar la defilare merg familiile cu copiii si asta este mai aprecial decat caderea marului de miezul noptii.

    Armate se ocupa de focurile de artificii de 4 Julie si de Anul Nou, la fel de neuitate de fiecare ocazie ca intr-un basm din copilarie. Mie-mi place, am crescut cu armata ca si lipit de spate, graniceri cu Rusia treceau prin curtea noastra, mai si intrau sa manace daca le convenea aroma in Maramures, intr-o comuna maghiara Campulung la Tisa care era la fel de strict pazit parca voiam cu toti sa incercam apele reci. Peste tot erau soldati si ofiteri in uniforme si al Sighetu-Marmatiei unde am locuit mai tarziu, cazarme si pichete erau destule de-a lungul granitei, cred ca militari erau mai multi decat civili in zona. Mai erau si cei care pazeau Penitenciarul.

    Defilau cu ce aveau, nu tin minte armele, doar ca era atmosfera de sarbatoare!!!

  5. Nu ca ne-ar impiedica cineva sa bem si sa dansam…
    De departe cel mai grav,mi se pare prezenta la parada a parlamentarilor,borfasi in proportie covarsitoare

  6. cabrea: nu e grav,trebuie sa fie acolo pt ca ,in proportie covarsitoare, vor devenii generali :)

  7. Io zic sa conduca defilarea Secureanu de la spitalul Malaxa, calare pe Tab.

  8. ALEXANDRU VLAHUȚĂ, Cetatea Neamțului, Varaticul, Ceahlăul, drumurile pline de soare, nopțile cu lună, îmi apăreau acum ca un cortegiu al verii, care defilase repede și dispăruse după orizont.

  9. ..logic e aşa cum spui, da’ psihologia maselor e, se pare, mai subtilă..
    Câte lucruri stupide, nefolositoare sau chiar dăunătoare, nu facem ?
    Mă hazardez să spun că, la un sondaj de opinie pe tema asta,
    răspunsul ar fi covărşitor în favoarea defilării..
    Ce să ne mai mirăm dacă până şi americanii l-au ales pe Trump ?

  10. @Adrian Georgescu:

    Da!..:)…la SRI erau niste domnisoare(ma rog), senzationale..asta acum 7-8 ani…acum nu mai stiu..oricum, treaba asta chiar e de urmarit…;)
    Adrian, am vrut sa te intreb mai demult..era un joc de fotbal pe net..hattrick…cred ca mai e si acum..era acolo un forum privat, pt cei care aveau suporter…numit..Sfatul Batranilor…are vreo legatura?!

  11. Sa stii ca la folosirea internetului suntem de fapt printre primii in Europa. Adica la numarul de oameni care are conexiune in casa, acum cat de des porneste browserul nu stiu..

Webmentions

  • mihai vasilescu blog | Ce mi-a plăcut (săptămâna 47) December 1, 2016

    […] De ce defilăm? […]