in Gazeta Sporturilor, Sfatul bătrânilor

Un test ADN pentru fiicele Mamei Omida

poza3

Adevăratul furt în fotbalul românesc acesta a fost: dizolvarea echipelor tradiționale.

Nu există o metaforă mai bună pentru fotbalul românesc: o echipă mutată din oraș în oraș ca un sac de bani negri și cu patronul la beci ne duce în primăvara europeană. E ca-n știrile acelea în care cetățeni dispăruți primesc rente viagere. Apoi, bănuiesc, Va fi astfel: când Astra Giurgiu va deveni o echipă de tradiție va apărea și o clonă, Astra Ploiești 1937, și va începe un proces lung ce nu va stabili de fapt nimic. 

Fotbalul românesc merge înainte ca viețuitoarele unicelulare, care se reproduc prin diviziune. După ce acest proces are loc, nu mai contează care dintre cele două variante ale unei echipe e cea originală. Însăși întrebarea este capcana, când încerci să răspunzi la ea deja ai plecat pe fentă. Nu e important ce parte deține sigla, ce parte deține numele și palmaresul: dacă o echipă s-a împărțit, ea a dispărut. A stabili care e cea originală e ca și cum s-ar organiza un test ADN pentru fiicele Mamei Omida.

Am avut echipele-bulă, desființate imediat după ce au devenit campioane. Avem echipe-sector sau echipe-oraș, conduse direct de către primari, căci ce atâția mijlocitori? „De ce la Dinamo se poate?”, întreabă Boloni, vexat că Steaua e iar într-un proces de redefinire a identității. E simplu: acolo s-a furat mai cu atenție și cu mai mult respect pentru detalii, astfel încât n-au venit, deocamdată, contestații.

Oamenii dedică din ce în ce mai puțin timp  gândirii, dar au certitudini din ce în ce mai bine fixate. Acceptă ideile noi doar dacă se potrivesc cu cele pe care deja le aveau. Dacă li s-ar spune că sunt trei Stele în fotbal ori cinci Universități din Craiova, n-ar mai cerceta absurditatea acestei idei, ci s-ar alinia în spatele uneia dintre ele, bucuroși că pot să-și declame cumva convingerile.

Adevăratul furt acesta a fost: dizolvarea echipelor tradiționale. Iată Steaua lui Becali, rămasă cu o mână de suporteri pe la meciuri, câștigând titluri naționale doar pentru că adversarele, de la care ia jucători cu sacul, au rămas fără bani. Dar iată și Steaua ministerului, fluturându-i pe Lăcătuș și vechea siglă ca pe niște decorații de plastic în acest delir al identității. Obiectivul, după cum scrie o grupare de ultras, „este ca în sezonul 2020 – 2021 să fie în prima ligă, acolo unde se poate duela cu Steaua lui Gigi Becali”. Așadar, lupta pe termen lung se dă pentru a vedea care e cel mai înalt pitic.

Deocamdată însă, ca să vedeți ce tristă este de fapt situația, meciurile dintre Rapid și Steaua s-au mutat în Liga a patra din București. Gândiți-vă doar la asta: sunt aceleași nume de echipe care, acum numai zece ani, jucau sfertul de finală al Cupei UEFA.

Spune-ți părerea!

  1. vai de mama noastra ! la politica,varza…la fotbal varza…la patriotism varza degerata…

  2. Cam greu de trecut de la fc arges- u craiova , u cluj- poli timisoara , uta- fc baia mare plus un cuplaj interbucurestean la chiajna- voluntari si giurgiu- botosani innit ? Mama lui de capitalism cum l-au inteles si romanii n-au talent .

  3. Toata liga 1 ar trebui sa inceapa din liga a patra. Doar asa s-ar putea da restart la un campionat infect , unde o echipa cu management de tot rasul castiga campionatul doar pentru ca are un leu in plus fata de celalalte.

  4. Sorry for the long commentary.

    Banii şi politicienii au influenţat şi influenţează fotbalul (nu numai în România).
    Îmi aduc aminte de multe echipe de fotbal cu antrenori şi
    jucători talentaţi care au fost distruse şi eliminate din această cauză.
    CSM Reşiţa a fost un exemplu bun…Un antrenor superb, Ioan Reinhardt şi
    mulţi jucători talentaţi, printre care Dudu Georgescu, Beldeanu, etc., au fost
    „transferaţi”/eliminaţi/desfinţaţi. Fotbalul din Reşiţa a fost eliminat permanent după
    Cristian Chivu.

    …La 3 iunie 1973 avea loc şi marele meci al acelui campionat, 4-1 cu Dinamo, când Dudu Georgescu, autor a două goluri (minutele 49 şi 61), a făcut pasul către marea performanţă, cucerind ulterior de două ori „Gheata de Aur” a Europei. Celelalte goluri le-au înscris Florea (în minutul 18) şi Dumitru (minutul 70), stadionul cunoscând momente de mare entuziasm. Au jucat: Ilieş – Rednic, Georgevici, Kiss, Gaşpar – Puşcaş, Beldeanu – Atodiresei, Nestorovici (56 Dumitru), D. Georgescu, Florea.

    În final, C.S.M. Reşiţa a încheiat pe locul 14, primul peste linie, dar în acel an nu a retrogradat nimeni întrucât s-a trecut de la 16 la 18 echipe. Au fost utilizaţi în campionatul respectiv 21 de jucători, dintre care Georgevici, Kiss şi Puşcaş au evoluat în toate partidele. Marcatorii au fost Dudu Georgescu (7 goluri), Puşcaş şi Beldeanu (câte 6), Nestorovici (3), Neagu, Szilagyi, Atodiresei şi Florea (câte 2), Roşca şi Dumitru (câte 1), iar doi adversari şi-au marcat autogoluri. Cu 26 de puncte obţinute în 30 de jocuri, bilanţul era unul mulţumitor pentru o formaţie nou promovată.

    În vara lui 1973 reşiţenii se despărţeau de Dudu Georgescu, care avea să realizeze o carieră strălucită la Dinamo Bucureşti.