in Recomandări

Documentare excepționale (IV). The Thin Blue Line.

the_thin_blue_line_1_morris1În 1985, deși realizase până atunci două documentare excepționale, regizorul Errol Morris lucra ca detectiv particular, pentru a se putea întreține. Urmărind un alt subiect, a auzit de cazul lui Randall Adams, un om condamnat pentru uciderea unui polițist în anul 1976. Unul dintre martorii cheie ai acuzării fusese David Harris, care în noaptea crimei fusese luat de Randall ca autostopist. Câteva ore mai târziu, un polițist dintr-o patrulă rutieră era împușcat mortal, după ce trăsese un șofer pe dreapta. Cine fusese însă acel șofer?

thin-blue-line-lgEste documentarul care a schimbat genul. Morris a petrecut doi ani și jumătate căutând personaje implicate în caz și încercând să le convingă să apară în filmul lui. A folosit tehnici de iluminare din filmele noir și unghiuri de filmare neașteptate. Muzica lui Philip Glass conferă filmului o atmosferă care sugerează damnarea și lipsa oricărei șanse pentru cel acuzat.

Morris nu-și intervievează subiecții, ci mai degrabă îi lasă să vorbească liber. Nu conferă autenticitate filmând cu camera de umăr; dimpotrivă, la el camera fixă capătă rolul canapelei terapeutului, făcându-i pe oameni să se deschidă. Pentru a capta și a folosi intensitatea privirii, regizorul a folosit o invenție personală, denumită ulterior Interrotron, prin care subiectul, privind către interlocutor, se uita de fapt direct în cameră. Nici măcar nu folosește Morris tehnica obișnuită de a le scrie numele celor din cadru în partea de jos a ecranului; când un vorbitor se referă la o persoană, aceasta apare în următoarea secvență și e noul vorbitor.

adams

Randall Adams

O schemă bine pusă la punct a culorilor operează asupra privitorului. Adams poartă o cămașă albă – culoarea nevinovăției. El e filmat pe un fundal întunecat, care ni-l prezintă ca pe o victimă a unui sistem obscur și nemilos.

Prin contrast, David Harris e îmbrăcat în portocaliu, culoarea violenței și a uniformelor purtate de deținuți.

david-harrison3

David Harris

A fost primul documentar în care s-au folosit reconstituiri cu actori. Din pricina faptului că a folosit un scenariu, a fost considerat un film de ficțiune, motiv pentru care nu a fost selectat la categoria film documentar pentru Premiile Oscar în 1989.

În urma noilor elemente prezentate de documentar, Randall Adams a fost eliberat din închisoare. Aproape imediat, l-a dat în judecată pe Errol Morris asupra drepturilor de folosire a vieții sale. Deși a fost închis pe nedrept timp de 12 ani, Adams nu a primit nicio despăgubire din partea statului Texas.

În 2004, David Harris a fost executat pentru o crimă comisă în 1985, adică în perioada în care, dacă justiția ar funcționat cum ar fi trebuit în cazul Adams, nu ar fi putut să o comită.

Nota mea: 8,5 

Tu ce zici?

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

  1. @L.D.:

    Scrie mai sus.

    “Unul dintre martorii cheie ai acuzării fusese David Harris, care în noaptea crimei fusese luat de Randall ca autostopist”.

    A, scuze, am încurcat numele, corectez :) Mulțumesc.