in Opinii nepopulare, Oscaricale

Arrival: un Liceenii cosmic

arrival (1)

Sunt două moduri prin care se încearcă, de obicei, salvarea unui film prost: 1. Recursul la oniric, adică „A visat, dom’le, bine că ne-am liniștit, deci n-a murit”, și 2. Joaca de-a călătoria în timp, „deci ăla-i bărba-su, pe care însă-l cunoaște după ce-o naște pe fie-sa făcută cu el”. Ambele metode sunt folosite din belșug în “Arrival”, o fâțâire de aproape două ore a regelui gol prin cinematografe.

“Why are they here?”. Întrebarea de pe afișul filmului se referă ori la actorii din distribuție, ori la spectatori. Pe scurt, o lingvistă (Amy Adams) încearcă să comunice cu două sepii gigantice cu șapte picioare venite de undeva de nu se știe unde. Până reușește, mare minune dacă mai ești treaz. Rezultă o lălâie meditație asupra vieții, din care înțelegem că războiul e rău, iar oamenii niște bestii cu (numai) două picioare. 

Denis Villeneuve a făcut filme bune – excelente mi s-au părut Polytechnique (2009) și Incendies (2010) -, apoi, ca atâția alții, omul a vrut să câștige și niște bani. Asemenea lui Christopher Nolan – care are totuși haz practicând această duplicitate -, Villeneuve vrea și succesul, și statutul de artist. E greu. În „Arrival”, este de parcă Tarkovski și-ar fi propus să regizeze „Independence Day” cu extratereștri timizi. A rezultat un „Liceenii” cosmic, cu ecranul aproape acoperit de cenușă, în care două civilizații din Univers încearcă să se pupe pentru prima oară. El se cam pripește, Ea înțelege greșit ce-i zice la ureche, așa că e cât pe ce să-i ardă o palmă.

Până la urmă, cu o chestie sunt de acord: e vorba într-adevăr despre Timp. Este exact ceea ce pierzi dacă te uiți la acest film.

Spune-ți părerea!

13 Comments

  1. Ești cam dur. Filmul e într-adevăr cam lung și plicticos. Dar ideea de bază e bună, n-ai cum să meditezi despre timp și comunicare în ritm de Star Wars. Puțin cam deranjant tezismul globalizant. Nu i-am văzut celelate filme dar o să mă duc spre ele, se vede că Villeneuve are totuși vână de artist.
    Treaba cu onirismul e relativă, și pe mine mă scoate din sărite finalul tip “Am visat” dar aici ma i apare o mică șmecherie care-l salvează.

  2. Yeah. I disagree. It is a good movie. I also read the novella that is the base for it (I bet you did not :D ) Hell, judged in the context of the sci-fi productions of the day, it is a brilliant movie. :D To each his own, though. What do I know? I did not even have the opportunity to see Toni Erdmann. like all cultivated intellectuals :D

  3. Ca n-am citit romanul s-ar putea sa fie un avantaj, Odiseea Spatiala a fost geniala in sine, n-a avut nevoie de explicatiile din romanul lui A. Clarke care iti dau o alta perspectiva. Un adevarat cineast prinde spiritul, nu litera cartii. Stiu ca asta-i un truism dar e atat de adevarat :)

    Iti povestesc eu diseara ce-i cu Toni Erdmann, inca nu sunt intelectual.

  4. @doc:

    Pe mine mă cam derutează invocarea asta veșnică a cărții-părinte în discuția despre un film. Am mai văzut cazuri – multe – în care din părinți OK apar copii tâmpiței. Aș zice să le separăm, altfel sună de parcă filmul zice: “Dacă mă mai superi, vin cu tata și ai să vezi tu!”.

  5. @AG: Nah, it has nothing to do with that. The movie is better than the novella, so the son was actually an overachiever. :D For me, any sci-fi movie that has more intelligent concepts than SGI bonanzas are fine in my book. When it comes to modern sci-fi, I have very low standards. I saw Battlefield Earth! :D

  6. @billyboyro: You are old, dude! 2001: A Space Odyssey is that movie about a posh English Siri who gets batshit crazy, right? :D Well, actually Godard once said that it is impossible to make a great movie out of a great book. Maybe he was right, but again “Story of Your Life” by Ted Chiang is not a sci-fi masterpiece…so Arrival has a fighting chance. :D

  7. spoiler pentru cei care nu au vazut filmul: la inceput nu se intampla nimic dupa care explodeaza. Dupa care nu se intampla nimic. The end

  8. ..poveşti de adormit copii ambalate în efecte digitale ultimul răcnet.
    Şi se copie unul pe altul şi storc lămâia pân’la ultima picâtură.
    Pentru varietate recomand Călăuza şi Solaris în regia lui Tarkovski sau Planeta Kin Za-Za de Danelia.
    Se găsesc cu subtitrare în română(sau engleză pt inteligenţi..:)) pe net.

  9. @the_kop
    ..e cu un fel de putină GOALĂ, care scârţâie din toate încheieturile, da’ zboară :)
    Da’ nu ăsta’i şpilu’…

Webmentions

  • Prin blogosfera cinefilă (23 – 29 ianuarie 2017) | Recenzii filme si carti January 26, 2017

    […] Georgescu a luat la puricat filmele de Oscar și săptămâna aceasta a scris despre Arrival, un film pe care îl voi vedea și eu în curând: ”Denis Villeneuve a făcut filme bune – […]