in Sfatul bătrânilor

10 scene celebre din filme care au fost improvizate

1. “You talkin’ to me?” – Taxi Driver (1976). În scenariu scria doar: „Bickle își vorbește în oglindă”. De Niro a improvizat tot.

2. “Here’s Johnny!” – The Shining (1980). Jack Nicholson a recunoscut că a luat propoziția, care nu era în scenariu, din modul în care era anunțat Johnny Carson la intrarea în scenă la The Tonight Show.

3. Monologul de final, Blade Runner (1982). Rutger Hauer avea scris un monolog mai lung, care însă i s-a părut prea diluat. Olandezul a scos câteva fraze, adăugând-o pe cea care a rămas celebră: ““All those moments will be lost in time…,” – și aici vine adăugirea – “…like tears in rain.”

4. Scena duelului – Raiders of the Lost Ark (1981). Fugind în urmărirea răpitorilor lui Marion Ravenwood (Karen Allen), care fusese răpită, Dr. Indiana Jones (Harrison Ford) nimerește peste un arab care mânuiește cu dibăcie sabia. Te aștepți să înceapă un lung duel – și așa fusese inițial în scenariu -, dar Indy scoate pistolul și-l împușcă scurt pe celălalt, într-o scenă de un comic nebun. Explicația e simplă: Harrison Ford suferea de o intoxicație alimentară și de-abia se ținea pe picioare în momentul filmării, astfel încât l-a rugat pe Spielberg să-l lase să simplifice secvența.

5. Nașul mângâind pisica – The Godfather (1972). Brando a găsit pisica în studio și, în tot timpul scenei în care dădea o sentință de răzbunare, a ținut-o în brațe și a mângâiat-o. Pisica a fost atât de mulțumită, încât a tors puternic și, ca urmare, nivelul vocii lui Brando a trebuit ridicat.

6. Scena colierului – Pretty Woman (1990). Edward Lewis (Richard Gere) îi oferă lui Vivian Ward (Julia Roberts) un colier scump. Când ea întinde mâna spre cutia deschisă, Gere, într-un gest neprogramat, o închide repede. Reacția naturală simpatică a Juliei a făcut ca scena să fie inclusă astfel în film.

7. “Here’s looking at you kid” – Casablanca (1942). Această frază, considerată ca fiind cea de-a cincea în topul celor mai cunoscute replici din cinematografie, nu era în scenariu. Bogart o folosise deseori anterior, în timpul pauzelor dintre filmări, în timp ce o învăța pe Ingrid Bergman să joace șah.

8. Discursul sergentului – Full Metal Jacket (1987). Lee Ermey nu fusese alegerea inițială pentru rolul sergentului Hartman, dar după ce acesta i-a trimis lui Kubrick o înregistrare în care-I insulta un grup de soldați din trupele de marină timp de 15 minute, a primit rolul pe loc. Ermey a scris 150 de pagini pline cu insulte, dintre care Kubrick a estimat că jumătate erau create chiar de el. Experiența sa de sergent în viața reală a fost hotărâtoare în acest sens.

9. Fredonarea și dansul din scena violului – A Clockwork Orange (1971). Au fost multe duble de care Kubrick n-a fost mulțumit, până când i-a spus lui Malcolm McDowell să facă așa cum crede. McDowell a ales tema cea mai cunoscută a unui musical, “Singing in the Rain”, iar Kubrick a fost atât de mulțumit, încât a demarat imediat procedurile pentru achiziționarea drepturilor de folosire a temei.

10. Apocalypse Now (1979). Scena cu căpitanul Willard singur în camera de hotel a fost improvizație în totalitate. Martin Sheen a spus echipei să filmeze și s-a îmbătat rangă. A lovit cu pumnul o oglindă și s-a tăiat la deget, apoi a sărit să-l bată pe Coppola. În acea perioadă, Sheen era alcoolic și a suferit și un infarct.

De asemenea, monologul colonelului Kurtz (interpretat de Brando) avea inițial 18 minute, o mare parte fiind improvizată.

Spune-ți părerea!

  1. Screenrant listed 32 of such lines. There are probably a lot more.

  2. Excelenta tema de azi. Felicitari o data in plus, omule! E atat de convingatoare selectia de scene, incat weekend-ul ce vine sigur o sa revad macar Portocala si Taxi Driver.
    Iar apropo de subiect, subiectiv fiind, as fi bagat in lista si macar o scena din seria Pink Panther, pe care improvizatiile lui Peter Sellers au facut-o infinit mai amuzanta si mai pe placul regizorului Blake Edwards – cineast extrem de exigent, perfectionist chiar.

  3. Sunt foarte bine alese videoclipurile, exprima doar trairile din prezent indiferent de efectul de dupa. Felicitari!

  4. Scena cu taxiul din “Midnight cowboy”. Soferul taxiului a ignorat (sau nu a vazut) barierele care izolau zona iar reactia lui Hoffman a fost de moment.

  5. Partea faina la astfel de scene ii aceea ca oricat s-ar da din casa, te poti astepta sa viionezi un moment cu totul si cu totul spontan si care fix alea dau un “strop de culoare” filmului.