in Publicitate

Cele mai mari surprize de la Wimbledon

Anul acesta, au fost câteva rezultate neașteptate. Kvitova a fost învinsă de Brengle, iar Pliskova de Rybarikova. La băieți, Wawrinka a fost eliminat de Medvedev, Nadal de Muller, Monfils de Mannarino. Aceste rezultate nu se compară însă cu marile surprize din istoria turneului londonez, pe care vi le reamintesc, în acest articol oferit de Stella Artois. (P)

1. „Cine e băiatul acesta cu părul roșu, urâțel, pistruiat și cu prenume rusesc?”, se întreba toată lumea în 1985, când Boris Becker a “explodat” la Wimbledon. Avea 19 ani, de-abia în urmă cu două săptămâni câștigase primul turneu, la Queens’s Club, dar încet-încet a urcat în tabloul londonez. A trecut atunci, printre alții, de Nystrom, Mayotte, Leconte și Jarryd. 

Un alt necunoscut era Kevin Curren, cel cu care a jucat finala. Sud-africanul, proaspăt posesor al cetățeniei americane, era înalt (1,85 metri) și servea foarte „de jos”, astfel încât loviturile lui erau rapide și greu de „citit”. I-a eliminat atunci, printre alții, pe Stefan Edberg, John McEnroe și Jimmy Connors.

Meciul dintre cei Becker și Curren a fost încins. De-a lungul lui, germanul și-a bombardat oponentul cu voleuri puternice și priviri furioase și chiar i-a dat un ghiont în drumul către scaune.

Becker a învins cu 6-4, 6–7, 7–6, 6–4, devenind cel mai tânăr câștigător de la Wimbledon din istorie, ipostază în care se găsește și astăzi.

2. Victoria lui Goran Ivanisevici din 2001. N-a fost o surpriză prin prisma identității – Goran mai ajunsese în finala londoneză de trei ori, în 1992, 1994 și 1998 -, cât a situației în care se găsea atunci croatul. Înaintea începerii turneului, el era pe locul 125 în topul ATP, dar a primit un wild-card și a rămas până astăzi singurul tenisman care a câștigat turneul londonez din această postură.

Semifinala cu Tim Henman a început vinerea și a fost întreruptă de ploaie când britanicul avea 2-1 la seturi. A doua zi, când s-au jucat doar 51 de minute, tot din cauza ploii, el a pierdut însă la tie-break setul al patrulea, după ce s-a aflat, la un moment dat, la numai două puncte de victorie.

Până la urmă, serviciul – arma letală a croatului a funcționat foarte bine și, duminică,  Ivanisevici a câștigat cu 7-5, 6-7, 0-6, 7-6, 6-3. „Dumnezeu a vrut să înving. El a trimis ploaia în ziua de vineri”, a afirmat Ivanisevici.

În finală, croatul a trecut de Patrick Rafter, tot după un meci-maraton, cu 6–3, 3–6, 6–3, 2–6, 9–7.

3. În 2002, elvețianul George Bastl l-a învins, în turul 2, pe Pete Sampras. Partida s-a jucat pe terenul numărul 2 – cea de-a treia arenă de la Wimbldeon, după „central” și nr. 1 – care, în timp, și-a câștigat renumele de „cimitirul campionilor”.

Bastl era pe poziția 145 în Topul ATP, în timp ce Sampras triumfase deja de 7 ori la Wimbledon. Totuși, George i-a luat primele două seturi lui Pete. În pauze, acesta a putut fi văzut cu prosopul în cap, citind bilețele motivaționale primite de la soția sa: „Amintește-ți că ești cel mai bun jucător care a ținut vreodată racheta de tenis în mână”. Metoda a funcționat, iar Sampras a egalat la seturi. În cel de-al cincilea – deși Bastl nu se mai aflase niciodată, ca jucător profesionist, în postura de a juca set decisiv -, elvețianul s-a impus.

Bastl n-a urcat niciodată în cariera sa mai sus de poziția 75 în Topul ATP. După înfrângerea de la Wimbledon, Sampras a triumfat la US Open apoi, după un an în care n-a mai jucat, s-a retras.

4. Povestea lui Marcus Willis e una dintre cele mai frumoase „Cinderella Stories” de la Wimbledon. Anul trecut, jucătorul care pe atunci era pe locul 772 ATP, a participat la calificări. A câștigat șase partide la rând, ajungând astfel pe tabloul principal de la Wimbledon. În primul tur, l-a întâlnit pe Ricardas Berankis, clasat cu mai bine de 700 de poziții ATP deasupra sa. L-a eliminat și a ajuns în turul secund, unde a dat de Roger Federer. În acel meci, el a purtat un tricou oferit chiar de Roger. Acesta a învins în trei seturi, dar l-a lăudat pe Willis. “Marcus a adus o incredibilă energie pe teren, cu fanii și personalitatea lui. Știam că va fi ceva diferit de orice meci pe care l-am jucat la Wimbledon și a fost o plăcere să-l întâlnesc”.

Marcus Willis are 27 de ani. În 2016 locuia cu părinții, mânca ciocolățele și bea sucuri carbogazoase în pauzele dintre game-uri. Era să abandoneze tenisul dacă nu „trăgea de el” prietena lui. Este antrenor de tenis la un club din Anglia. După turneu, telespectatorii de la BBC au votat un lob al lui în partida cu Federer drept “mingea turneului”.

Spune-ți părerea!

  1. Era sa confund Boris Becker cu Björn Borg … faimosii BB … pe langa Brigitte Bardot … :)))

  2. Boris avea 17 ani si 227 de zile cind a luat Wimby, in ’85.