in Gazeta Sporturilor

Avem siglă, căutăm echipă

Ne-am fi calificat la World Cup 2018 doar dacă ne anexa Rusia. Așadar, sistemul trebuia schimbat, nu insigna.

Pentru a face o nouă siglă a echipei naționale ar trebui, mai întâi, să avem o echipă națională. Ce-am văzut pe gazon la intonările de imn din ultima campanie de calificare au fost niște ghetuțe pregătite pentru venirea lui Moș Nicolae. Din ele ar fi trebuit să crească niște jucători. Dar Moș Nicolae ăsta, de vreo patru ani, tot întârzie să apară. Cu alura-i discretă de acordor de piane și de prinț al frizeriilor de pe vremuri, domnul președinte ne bântuie din când în când acvariile electronice, emițând bule, apoi dispare. 

Tare aș vrea să ascult un raport de activitate al Domniei Sale! Că rezultatele au depășit orice așteptare: ne-am fi calificat la World Cup 2018 doar dacă ne anexa Rusia.

Înainte de luptă, stabilim forme noi pentru scuturile din nuiele. Nici nu mă interesează că sigla aceasta e un fel de mică orgie zoologică și că poate sta doar pe coperta unui meniu de restaurant de mâna a doua din Slatina: servim antricoate de văcuță, avem și pește congelat. Ea nu era necesară.

Naționalei îi pui oglinda la gură să vezi dacă mai respiră, dar ei îi prind flori de mire-n piept. „O nouă identitate”, „Toți în jurul naționalei!”, „Eu sunt doișpe, tu ești trei jumate”, „Iată-l pe Dan Stroe”, toate astea sunt ședințe de înviorare cu mortul pe masă. Nu prin campanii și sigle se construiește un spirit, ci prin schimbarea sistemului. Fotbalul la nivel de juniori și de tineret e crucial, dacă ratezi etapa asta poți să-i pui mortului insigna Lufthansa, că n-o să zboare.

Or, cei mai buni fotbaliști nici nu devin fotbaliști: se lasă de copii, că n-are cine să-i vadă, să-i îndrume, să-i antreneze. Iar toți cei care au ajuns sus, adică să joace în străinătate, au fost, la un moment dat, criticați de către antrenorii lor de acolo pentru lipsa de atitudine. Cum faci să schimbi aceste lucruri e întrebarea grea, că să toarne acvile și lei și delfini într-o retortă poate oricine.

În plus, Federația bate la porți deschise. Publicul este alături de echipa națională. Oamenii vin la meciuri. Nici măcar nu cer performanțe, vor să vadă atitudine, bun simț și voință închegate în fotbal. Să atacăm și noi pe cineva, să poată băieții alerga și după minutul 60. Lucruri elementare, deocamdată imposibile. Jucați fotbal și stadionul va fi plin! E simplu.

Sistemul trebuia schimbat, nu insigna din piept. Până atunci, campaniile astea sunt doar niște forme de-a ne păcăli între noi. Unii se îmbracă în bleumarin, alții în galben, și ne prefacem că vedem viitor acolo unde nu-i decât timp pierdut.

Spune-ți părerea!

  1. Cind bordelu’ nu merge tre’ sa schimbi fetele, nu saltelele…