in Sfatul bătrânilor

În atenția doamnei Gabriela Firea. Cum au rezolvat alții problema traficului

Circulația prin București devine, pe zi ce trece, tot mai grea. Iată câteva dintre măsurile luate în alte mari orașe pentru rezolvarea acestei probleme.

1. Stockholm. Taxă pe mașină în centru, de luni până vineri, de la 06:30 până la 18:30. Excepții: autobuze, taxi-uri, mașini eco, ambulanțe, mașini de pompieri și de poliție. La începutul lui 2006, a fost introdus sistemul spre testare, timp de 7 luni, apoi s-a făcut un referendum în rândul locuitorilor. Pe 1 august 2007 a fost introdus. În primii doi ani, traficul în perioadele de vârf a scăzut cu un sfert, iar numărul mediu al vehiculelor care au dispărut zilnic a fost de un milion. Pe 1 ianuarie 2016, taxa a fost majorată. 

2. Barcelona – semnalarea locurilor de parcare libere și gestionarea rețelei de semafoare. În 2008, consiliul orășenesc a înființat Urban Lab, un comitet care să selecteze cele mai bune propuneri pentru îmbunătăți viața locuitorilor. Printre măsurile luate sunt un sistem pentru semnalizarea spațiilor goale de parcare: senzorii depistează, iar informația e transmisă prin rețeaua de WiFi a orașului. De asemenea, asupra rețelei de semafoare a Barcelonei, conectată prin fibră optică, se poate interveni de la distanță, schimbând frecvența aprinderii semnalelor.

3. Bogota. Cu soț, fără soț. Sistemul săptămânal al lui Ceaușescu, introdus însă nu din cauza crizei de benzină, ci pentru că, în capitala Columbiei, la sfârșitul mileniului trecut, traficul devenise sufocant. Prima oară sistemul “pico y placa”, adică “vârful și plăcuța”, a fost introdus în 1998. În funcție de ultima cifră a numărului de înmatriculare, au fost dictate diverse restricții de circulație. Inițial, traficul a fost restrâns între 7 și 9 dimineața și seara între 17:30 și 19:30. În 2009, restricțiile au fost extinse la intervalul 06:00 la 20:00 în zilele săptămânii. Anual, zilele de restricții pentru “cu soț” și “fără soț” se inversează.

 4. Pittsburgh. Controlul inteligent al semafoarelor. Fiecare semafor e dotat cu un calculator cu o cameră de detecție și un radar. Cu ajutorul camerei, sistemul Rapid Flow „vede” traficul, îl analizează, îl comunică semafoarelor învecinate și în fucție de datele din întreaga rețea, se face un plan de acțiune: cât de mult „verde” și „roșu” să le dea autovehiculelor pentru o cât mai mare eficiență.

Început ca un experiment în 9 intersecții, în prezent sistemul acoperă 50. Timpul de așteptare la semafoare s-a redus cu 25 la sută, numărul frânărilor din intersecții cu 30 de procente și opririle cu mai mult de 40 la sută.

5. Copenhaga. Transport Public Integrat. Sistemul unește metroul, trenurile rapide, liniile de autobuze. Cu același bilet, poți schimba aceste mijloace de transport. Față de 2009, cu 20% mai mulți oameni folosesc sistemul de transport în comun. Trei sferturi dintre călătoriile din Copenhaga se fac pe jos, cu bicicleta sau cu transportul în comun. Jumătate dintre călătoriile spre servicii și spre școală sunt făcute cu bicicletele.

Există posibilitatea cumpărării de bilete online, via aplicații, sau prin SMS-uri, flexibilitate și eficiență la îmbarcare și la transfer. Grație unui sistem de comunicare prin radio și GPS, autobuzele beneficiază de prioritate în trafic. Grație acestor măsuri, emisiile de CO2 în atmosferă au scăzut cu 63%.

7. Murcia. Donarea mașinii contra abonamente pe viață la transportul în comun. În 2011, în orașul spaniol Murcia s-a organizat campania “Mejor en Tranvia” (Mai bine cu tramvaiul), prin care cei care-și donau automobilele – cu condiția ca acestea să fie înmatriculate și în stare de funcționare – primeau un abonament pe viață la tramvaiul modern ce străbate orașul. Alte chestii hazlii din campanie: mașinile donate erau așezate în poziții bizare, în locuri foarte aglomerate, pentru a atrage atenția asupra problemei. Mecanici auto angajați de Primărie demontau câte o piesă din mașina în cauză, făcând-o să dispară treptat, iar filmulețele în cauză erau postate în social media.

8. Hangzhou. Sistem de bike-sharing. Orașul chinez deține una dintre cele mai mari rețele de bike sharing, pornită în 2008. Practic, sunt standuri de biciclete, aflate la maximum 300 de metri unul de celălalt. Cine dorește să folosească vehiculul îl ia de la un stand, plătind aproximativ 30 de dolari, iar prima oră de folosire e gratis. El poate merge gratis cu bicicleta dacă, după maximum o oră, o returnează pe prima la orice stand și ia o alta. Până în prezent, au fost folosite de peste 700 de milioane de ori. Mai mult, mersul cu bicicleta e integrat în sistemul de transport în comun, căci cardurile cu ajutorul cărora se plătește folosirea vehiculului este același folosit pentru autobuze, metrou sau tramvaie. Sistemul e autofinanțat, oferind spații de reclamă pe biciclete și pe chioșcurile de unde se închiriază.

Notă: Evident, nu toate soluțiile i se potrivesc Bucureștiului. Cum ar fi gondola sau funicularul sau tramvaiul aerian, care era la punctul 6. Am pus mai multe exemple tocmai pentru a arăta că sunt mai multe tipuri de rezolvări, important e să vrei să rezolvi problema și să începi odată.

Care metodă vi se pare potrivită pentru București?

View Results

Loading ... Loading ...

Spune-ți părerea!

  1. Au functionat pe dracu! In Barcelona, Bogota si Hangzhou dificultatile in trafic sint la fel de mari ca inainte de asoptarea masurilor “revolutionare” (pentru ca sint orase cu populatie mare, de ordinul multor milioane), Portland, Murcia si Pittsburgh sint orase mici, pe la 500.000 de oameni (nemaivorbind ca Pittsburgh e in moarte clinica in stil Detroit), iar Copenhaga si Stockholm sint la fel de mititele dar in plus o mai si ard hipstereste.
    Vorba aia, hai sa fim politically correct si sa dam in Firea! Dar cind femeia a vrut benzi speciale pentru autobuze, au sarit de cur in sus toti hipsterii cu automobil …
    Las-o jos, ca macane!

  2. @Sokratis:

    Era bine să fi luat mai multe de la tizul tău: dorința de dialog si o anume apetenta pentru a folosi logica.

    În Barcelona se circulă mult mai bine decât în București. În Stockholm, nici nu se compară :) Cuvintele Stockholm si Bucuresti nici nu pot fi folosite in aceeasi propozitie fara sa starnesti râsul. În Bogota n-am fost. Tu? Bănuiesc că nu. Îți place doar cum sună. Logic vorbind, 1/2 < 1, deci tot s-o fi simtit. "Copenhaga si Stockholm o ard si hipstereste" :) Care-i legatura? :) Ai cateva sute de mii de oameni care zilnic merg la serviciu si n-au cum sa ajunga in mai putin de doua ore. Sunt hipsteri sau nonhipsteri, ce conteaza? Iar doamna primar inaugureaza statui. Mai departe. Ca-i oras de 500.000 sau de 2.000.000 de locuitori, fenomenul e acelasi. Evident ca n-ar functiona o gondola in Bucuresti. Am pus mai multe exemple tocmai pentru a arata ca sunt mai multe tipuri de solutii, important e sa vrei. Dupa logica ta, Firea ar trebui s-o lase asa, pur si simplu. Eventual ar trebui sa-i ironizeze in continuare pe cetatenii care-i platesc salariul. Degeaba a propus ea banda de autobuz daca nu a pregatit chestia asta printr-o campanie de informare. Se gandea ca, de azi pe maine, oamenii isi vor lasa masinile acasa si autobuzele - exact atatea cat fusesera cu o zi inainte - vor luneca lin cu 60 pe ora pe banda lor? Trebuie sa fii incompetent sau rauvoitor sa crezi asta. De fapt, eu cred ca e si una, si alta. A facut-o doar la alibi, exact ca sa apara cei ca tine si sa zica apoi: "A vrut, dar saraca n-a fost lasata". N-a facut nimic, doar s-a acoperit. In schimb, a reasfaltat niste bulevarde care erau asfaltate foarte bine. Nimic nou.

  3. :) Gondola din Portland duce spre unul din spitalele din oraș care e pe un deal. De fapt unește doua terminale ale Oregon Health & Science University (OHSU). Nu a fost planificat sa rezolve problema traficului din oraș , de altfel unul din cele mai rele din țară. Simplul fapt că acoperă doar 1000 de metri ar trebui să-l descalifice de pe orice listă cu soluții pentru îmbunătățirea traficului.

  4. @MB:

    Dupa cum scriam mai sus:

    “Evident ca n-ar functiona o gondola in Bucuresti. Am pus mai multe exemple tocmai pentru a arata ca sunt mai multe tipuri de solutii, important e sa vrei sa rezolvi problema.” Poate că nu e cea mai bună soluție pentru orașul respectiv, mai ales dacă a și costat de patru ori mai mult decat trebuia. Dar tot e ceva. Duce oamenii la un spital aflat pe un deal. E ceva. In Bucuresti, urla o ambulanta din trei in trei minute pe strazile principale (nu exagerez deloc) si tot ajung foarte foarte greu la interventii.

    Banuiesc ca solutia cea mai buna e sa nu faci nimic, in Portland, Veneția, Lima sau București. Oamenii ajung pana la urma unde au treaba. Vii sau nu, ajung.

  5. Phoenix, Arizona este un oras intins ca este loc destul in desert, insa traficul devine penibil si aici ca lumea coboara pentru clima calda, este paradisul pensionarilor, al californienilor in caz de vre-un dezastru natural, punct de tranzit de la west la est si nord, spre Sud NU se merge cu masina personala sau TIR deloc. Universitati, firme IT, depozitele cu toate alea vitale necesare supravietuirii, Amazon e cea mai mare firma si mai construieste de curand cel mai mare depozit pe planeta cred, din California cu TIR vine marfa din Asia si de aici se distribuie in restul statelor, se intelege ca traficul a devenit infernal!!! Pentru asta pe moment este in constructie un drum aerian peste oras, dedicat tutror TIR-urilor si masinilor de mare tonaj, ca sa-i scoata din tunel, un loc de pasaj pentru a evita centrul orasului. Salvarea si alte masini de urgenta, pompieri, politie, sosesc intr-un minut, asta este cel mai bine organizat aici, de obicei pompierii sint primii unde toti sint calificati sa salveze vieti.

    N-am mai fost in Europa de o vreme, dar si atunci doar in Romania aveam probleme de circulatie.

  6. Adrian, sunt multe elemente care trebuie luate in consideratie (mentalitatea oamenilor e printre cele mai importante). De exemplu, in Paris sunt benzi speciale pentru autobuze, biletul este unic pentru trenuri, autobuze si metro (si are cea mai completa retea de metro din lume), au sistem f bun de bike si auto sharing si cu toate astea sunt “dopuri” in fiecare zi.

  7. Cred ca solutia cu semafoare inteligente ar funtiona cel mai bine.Problema din intersectia din imagine s-ar rezolva prin sperietoarea “don’t block the intersection, $500 ticket”.
    Din pacate benzile speciale pt autobuze sau biciclete ingreuneaza traficul. De exemplu cind sa introdus banda pt biciclete , pe distanta de aprox 1 mila, sa calculat ca va incetinii traficul cu 9minute.Realitatea este ca din 3 benzi au ramas 2 dar soferii opresc masina sa parcheze , sa faca o livrare, sa lase pe cineva…. si a ramas doar 1. Un dezastru. Benzile speciale functioneaza pt cei in cauza (pasageri, biciclisti) dar pt soferi este un dezastru.Sint facute pt idea “share the road”
    Semafoarele inteligente functioneaza , dar si aici apare problema soferului care nu respecta regulile si merge ori prea tare , ori prea incet si da peste cap sistemul. Dar pt Bucuresti probabil asta ar fi prima masura investitia intr-un sistem de semafoare inteligent.

  8. O observație, doar taxa nu ar face decît să mute aglomerația în afara centrului, problema rămîne. Păcat că nu pot alege mai mult de o opțiune. Primul lucru pe care ar putea să-l facă Primăria este sistemul inteligent de semafoare și transportul în comun unificat.