in Sfatul bătrânilor

Când vor lansa românii prima rachetă în spațiu

Anul 2118. Cu ocazia celebrării a 200 de ani de la întemeiarea României Mari și a unui veac de la începerea Marii Revoluții Fiscale, după 99 de ani de pregătiri intense, Programul de Turism Spațial Românesc „Doamne-ajută!” a demarat. Racheta „Dan Puric” e gata de lansare pe aerodromul  din Bârlad.

N-a fost ușor. Mai întâi, hotelurile de o stea de pe Lună au spus că nu primesc români decât pe partea nevăzută a satelitului, căci ai noștri, economi, încercau noaptea să comunice prin lanterne cu cei de-acasă și pe Pământ se făcuse lumină aproape ca ziua. Apoi, Partidul Aproape Unic a contestat la Curtea Constituțională Legea Gravitației și contestația a trecut, astfel încât calculele au fost refăcute prin Ordonanță de Urgență. După care o bandă a autostrăzii de mare viteză București – Iași a intrat în reparații și cealaltă bandă a fost folosită în ambele sensuri, ceea ce a cauzat unele accidente.

Chiar și la repetițiile generale au fost mici probleme, când un membru al echipei de expertiză tehnică a lovit cu cădelnița fuzelajul rachetei, cauzând o spărtură pe unde se făcea curent.

Cu toate acestea, această reușită nemaivăzută a industriei aeromodelistice românești e gata: cele patru elice sunt chinezești, arzătorul a fost cumpărat second hand din Turkmenistan, parașutele-s din Basarabia, iar punguțele antivomă din Ungaria. Hublourile sunt luate de la mașinile de spălat Gorenje. Brădulețul odorizant din cabina pilotului e bulgăresc și miroase plăcut a trandafiri. Doar plăcuța pe care scrie mare, cu litere scânteietoare, „Made in Romania” e fabricată în țară, la Cugir.

Lumea strânsă în număr mare pe aerodrom ovaționează îndelung. Racheta e și ea arhiplină. Cei care au prins locuri pe scară se înghesuie să-și prindă cu sfoară geamantanele de fuzelaj. Cei așezați pe locurile în picioare protestează. Afară se face valul mexican; la fel și în navetă, când trece femeia de serviciu cu mopul.

Ministrul Educației are onoarea de a rosti numărătoarea inversă. Își drege vocea și în boxe se aude puternic: 9,… 5,… 7,… 2,… 8, …. Se creează ceva confuzie. Racheta scânteiază în soare. Liderul Partidului Aproape Unic îl înlocuiește rapid pe ministru c-un vânzător de brelocuri ce trecea prin fața tribunei.

În sfârșit, se aude semnalul: „Dă-i!”. Racheta zvâcnește magnific spre bolta limpede și azurie, cam juma’ de metru. Apoi rămâne nemișcată.

E săltată pe rampă. Mecanicii apar, scărpinându-se-n cap. „E de la delcou”. „Ba nu, de la jiglere”. „Ia, dă-i la automat!”. Publicul începe să-și piardă răbdarea. Liderul Partidului Aproape Unic începe o cuvântare în care anunță că va mări pensiile și, totodată, că România începe lucrul la un nou proiect măreț: călătorii gratis în timp. Toată lumea va putea merge în stațiuni de vacanță românești care arată ca pe vremea dacilor.

Urale puternice.

Spune-ți părerea!

  1. Placuta aia fabricata la Cugir e din inox?
    Sau e cromata?
    Am nevoie de informatia asta ca sa stiu de cine-i facuta.
    Daca-i facuta de vreun consatean vorbesc cu primarul si-i face statuie.

  2. Era sa ma inec de ras cand am citit … „că pe Lună nu primesc români decât pe partea nevăzută a satelitului”

    Ar trebui sa mai creezi, adaugi, colectezi material asemanator sa scoti o carte despre romani, iar pe coperta va fi Nea’ Marin sa se vada ca-i o colectie de glume despre toate zonele teritoriului dacic.

  3. Ai uitat sa precizezi ca pungutele de voma din Ungaria s-au adunat in urma unei mobilizari exemplare a românilor care le-au sustras din avioanele wizz

  4. „ceeace a cauzat unele accidente” si „o spartura prin care se facea curent” sunt exemple de tuseu extra care finiseaza magistral umorul satirei.