Briliante, diamante și alte nestemate

Ne supranumim fotbaliștii de parcă ar sta în vitrina unui bijutier, nu în subsolul fotbalului.

Am văzut deja în presa română formularea “nestemata Ligii 1”. M-am topit de drag: așa vorbesc părinții de copiii lor, când încearcă să-i facă din corigenți olimpici.

Așadar, Mutu a fost Briliantul, Cernat Diamantul, dar avem acum o “nestemată”. Ce va urma? Gablonțul? Semiprețiosul? Mărgica? Fotbalistul român e un fel de pietricică pe care cei o mie de înțelepți se străduiesc să o scoată dintr-un lac care a secat demult.   Continue reading

Ronaldo cel fragil și Ronaldo cel fără-de-moarte

Care a fost mai bun? Brazilianul sau portughezul?

ronaldo-cristiano-ronaldoIbrahimovici spune într-un interviu de ce Ronaldo brazilianul era mai bun decât portughezul. „Tot ce făcea el era «wow», cum alerga, cum dribla. Nu era făcut, era un fotbalist natural. (…) Cristiano este diferit: el e rezultatul antrenamentelor”.

Să nu uităm ceva: însăși confuzia aceasta întreținută de nume a fost un gest îndoielnic. Dacă Ronaldinho a ales să-și diminutiveze numele, pentru a nu semăna cu marele său compatriot, Cristiano a ales să nu. Astfel, poate ar trebui să procedăm cu ei cum facem cu istoricii și cu pictorii, numindu-i Cel Bătrân, respectiv Cel Tânăr.  Continue reading

Fotbalul românesc, acest continuu WTF!

kcmxkxbcjDeschizi la un moment dat televizorul și vezi niște băieți care, după costumație, par fotbaliști, dar care după mișcări aduc mai degrabă a patinatori beți ce fugăresc un câine inexistent. Nu te poți uita așa așa ceva fără să râzi amar și să te întrebi: “De ce naiba se joacă?”.

Era meciul ASA Târgu Mureș – Pandurii și terenul era ca un patinoar cu dâmburi. După pauză, la 0-2, oaspeții n-au mai revenit pe gheață, iar responsabilii au început să paseze răspunderea mai bine decât reușiseră cei din teren cu mingea. Organizatorii nu organizaseră, Liga nu girase, arbitrul nu-și dăduse avizul.  Continue reading

Un test ADN pentru fiicele Mamei Omida

poza3

Adevăratul furt în fotbalul românesc acesta a fost: dizolvarea echipelor tradiționale.

Nu există o metaforă mai bună pentru fotbalul românesc: o echipă mutată din oraș în oraș ca un sac de bani negri și cu patronul la beci ne duce în primăvara europeană. E ca-n știrile acelea în care cetățeni dispăruți primesc rente viagere. Apoi, bănuiesc, Va fi astfel: când Astra Giurgiu va deveni o echipă de tradiție va apărea și o clonă, Astra Ploiești 1937, și va începe un proces lung ce nu va stabili de fapt nimic.  Continue reading

Al șaselea cerc olimpic

olympics-graffitiLuni, România a mai cucerit o medalie olimpică, la lupte. “Cum?”, veți întreba, “că Olimpiada de la Rio s-a terminat de ceva timp”. Așa e, dar Olimpiada de la Beijing din 2008 continuă. Decizia Agenției Mondiale Antidoping (WADA) de a reanaliza probe de la JO din 2008 și 2012 a dus la această performanță. E bine că se face dreptate, dar rămâne o întrebare: de ce n-a fost Agenția capabilă să facă acest lucru în 2008, respectiv în 2012? Răspunsul nu se dă în niciun comunicat, căci presupune recunoașterea unui fapt extrem de neplăcut: cei care se dopează sunt mereu cu doi pași înaintea celor care controlează. În acest caz, a durat opt ani prinderea lor.  Continue reading