Despre natura umană și societate

“Acesta e blestemul rasei umane. Faptul că este sociabilă. Cristos ar fi trebuit să vorbească astfel: «Da, adevăr grăiesc vouă, de câte ori vă strângeți câte doi sau trei, înseamnă că un alt individ o să se aleagă cu capul spart. » Vrei să-ți spun ce ne învață sociologia despre tagma omenească? Am să-ți ofer doar un rezumat. Un om singur, bărbat sau femeie, este un sfânt. Doi oameni se vor iubi. Dacă sunt trei, vor inventa lucrul acela fermecător pe care-l numim «societate». Patru oameni vor construi o piramidă. Cinci oameni vor transforma pe unul din ei în paria. Șase vor reinventa prejudecata. Dacă se adună șapte, în șapte ani vor reinventa războiul.

Este posibil ca omul să fi fost creat după chipul și asemănarea lui Dumnezeu, dar societatea umană a fost făcută după chipul și asemănarea opusului Lui și de atunci se tot străduiește să se întoarcă acasă.”

Stephen King – Apocalipsa

Există Miss Toaletă!

Eram într-un mall din Leith, Scoția, așteptându-mi soția în holul unei toalete, când – mă știți doar: sunt mare amator de literatură – am început să citesc un afiș de pe perete. Credeam că este o reclamă, când colo, ce să vezi? Era un premiu obținut la o întrecere între toalete.

Ne-am obișnuit să vedem asemenea dovezi de excelență în cabinetele dentiștilor, ale medicilor sau ale avocaților. Dacă stai însă să te gândești, petrecem mai mult timp în bude decât în toate aceste spații enumerate mai sus la un loc. Poate nu e chiar ciudat să existe Olimpiade pentru bude.

Continue reading

Cârciumi cu nume mișto

De-a lungul vremii, am auzit sau am citit despre nume frumoase de restaurante: “La trei ochi sub plapomă” (nevasta cârciumarului, se zice, era chioară), “La țipă-n drum”, “Mai bine aici decât vizavi” (în fața Cimitirului Bellu), “La spânzuratu’”, „La bandajatul” (în fața unui spital), „La ultimul leu”, „La scapă porcu’” (crâșma era așezată în fața oborului de vite), „La picioare moi”, „Vaca norocoasă”, ”Fata veselă”, „La trei scheleți” (lângă cimitir), „La milițianul grăbit” (lângă secția de Poliție), „La leagănul durerii” (în fața cimitirului), „Ultima oprire” (concurența celei dinainte).

Există și concepte din start interesante. În Malaga, am întâlnit o cârciumă-hibrid, cu specific indiano-italian, ceea ce mi-a amintit de bancul cu bărbații cei mai virili din lume. În cârciuma zisă „La măgarul tăvălit”, așezată la intrarea în 2 Mai, venind dinspre șantierul naval din Mangalia, am petrecut, pe vremuri, ceva timp. I se spunea așa pentru că, pe vremuri, unii săteni veneau cu căruța trasă de măgari la cârciumă și rămâneau acolo ore în șir, în timp ce animalele îi așteptau.

Aș zice că și următoarea poate face parte din nomenclatorul perfecțiunii:

Sau ce mi-a trimis Jovi. Grazie!

Continue reading

Antinormali

Mesaj pentru fotbalistul Alex Ioniță II

Am văzut filmulețul în care Alex Ioniță II declara, la sfârșitul partidei Astra – FCSB: “Dacă mi-am dorit ceva în viață a fost să nu ia titlul Steaua”, adăugând că și-ar fi dat cinci ani din viață pentru atingerea acestui țel.

Nu-l voi ironiza pe Ioniță, măcar și pentru faptul că era sincer. Interesant e însă că ura lui are un destinatar precis. Obișnuita dilemă “Steaua sau FCSB?” aici nu funcționează. În același timp, putea fi Alex Ioniță II suporter Astra Giurgiu (clubul la care joacă) de mic? Greu de crezut. Pe atunci, Astra Giurgiu era din Ploiești, iar Alex e din București și-i rapidist de mic.  Continue reading

Am găsit orașul perfect: Edinburgh

Poate ați citit articolul acesta, în care vă spuneam care sunt orașele mele europene favorite. Uitați-l: între timp, topul s-a schimbat! Am găsit orașul perfect. În mod incredibil, dintre toți cei care au contribuit la acel clasament al celor mai frumoase metropole de pe “Bătrânul continent”, nimeni, absolut nimeni, nu l-a amintit.

Dar e perfect. Parcă e făcut de Dumnezeu Însuși. Este vorba de Edinburgh, Scoția.

Vedere de pe cheiul Water of Leith, râul care străbate orașul

Continue reading