Cele mai tari descoperiri științifice din 2017

1. Primii oameni ar putea să fi apărut în Europa, nu în Africa. În 1944 soldații naziști care construiau un fort lângă Atena au descoperit fragmente de mandibulă și dinți ale unei viețuitoare, denumite Graecopithecus, care a fost inițial încadrată la primate. În 2012 a fost descoperit un dinte de Graecopithecus în Bulgaria. Unii savanți susțin că Graecopithecus, care a trăit între 8 și 6 milioane de ani în urmă este de fapt hominid, nu maimuță, ceea ce l-ar transforma în primul strămoș cunoscut al omului.

Continue reading

Documentare excepționale. The Secret Life of Chaos

Nu știu dacă urmăriți documentarele produse și difuzate de BBC și prezentate de Jim Al-Khalili, care s-a născut în 1962 în Bagdad și este profesor de fizică la Universitatea din Surrey. Sunt vreo zece astfel de documentare, dintre care am ales două, care mi-au plăcut foarte mult.

Primul este The Secret Life of Chaos (2010). Este un documentar fascinant despre „comportarea” naturii și despre despărțirea lumii științifice de determinismul newtonian, care stipula că lumea este un imens și complicat mecanism a cărui evoluție poate fi totuși prevăzută. Continue reading

Documentare excepționale. Cosmos: “A Personal Voyage” și “A Spacetime Odyssey”

cosmos1

Cei trecuți de-o anumită vârstă vi-l amintiți: prin 1982-1983, serialul “Cosmos. A Personal Voyage” era difuzat de TVR, în serile de joi. Până la apariția documentarului “Civil War”, în 1990, a fost cel mai urmărit documentar din lume. Au fost 13 episoade, concepute, scrise și prezentate de astronomul și astrofizicianul Carl Sagan, muzica aparținându-i lui Vangelis.  Continue reading

Cele mai trăsnite premii din lume

Începând din 1991, toamna se acordă Premiile Ig Nobel, un fel de parodie a Premiilor Nobel, dedicate celor mai neobișnuite cercetări științifice. Organizatorii, editorii revistei “Annals of Improbable Research”, au declarat că scopul acestor distincții nu este de a ironiza știința, ci de “a onora realizările care mai întâi îi fac pe oameni să râdă, apoi să se gândească”.

Există, în istoria de un sfert de secol a manifestării, cazul unui laureat – Sir Andre Geim – care a câștigat atât Premiul Ig Nobel – în 2001, pentru folosirea unui sistem magnetic pentru a face o broască să leviteze -, cât și pe cel Nobel, nouă ani mai târziu, pentru cercetări în domeniul grafenei. Există, de asemenea, și cazul “Ig”-ului care a răsplătit, în 2006, un studiu în care se demonstra că țânțarul anofel este atras în mod egal de mirosul brânzei Limburger și de damful picioarelor împuțite, cercetare grație căreia s-au realizat capcane cu acest gen de brânză, pentru combaterea epidemiei.

Festivitatea are printre prezentatori și un câștigător al Premiilor Nobel, iar aruncarea de avioane de hârtie către scenă este o tradiție. Când un vorbitor ține un speech prea lung, se aude vocea isterică a unei fetițe, care strigă: “Te rog, oprește-te! M-am plictisit”.

De aceea, mă opresc și eu cu prezentarea și vă prezint o selecție a celor mai tari premii Ig Nobel acordate până acum:

1992:

Medicină – Pentru studiul “Elucidarea componentelor chimice responsabile pentru mirosul neplăcut al picioarelor”, mai ales pentru concluzia acestuia: “Celor care cred că le put picioarele chiar le put, iar celor care cred că nu le put picioarele chiar nu le put”.

1993:

Literatură – Pentru cei 977 de autori ai unui studiu medical care avea de o sută ori mai puține pagini decât numărul autorilor.

Matematică – Pentru calcularea cu precizie de 710.609.175.188.282.000 la 1 a posibilității ca Mihail Gorbaciov să fie Anticristul.

Medicină – Pentru cercetarea intitulată “Managementul acut al penisului prins în fermoar”.

Psihologie – Pentru studiul care spune că oamenii care cred că au fost răpiți de extratereștri probabil au fost, dar mai ales pentru concluzia “obiectivul răpirii este producția de copii”. Continue reading