in Gazeta Sporturilor

Şaorma cinematografică

Subiectul peliculei Rush – la titlul original s-au adăugat cuvintele “Rivalitate şi adrenalină”, să nu creadă românul că-i vorba de povestea fotbalistului ori a formaţiei cu acelaşi nume – este lupta pentru titlul de Formula 1 din 1976, dintre Niki Lauda şi James Hunt.

Din punct de vedere tehnologic, filmul reprezintă o performanţă şi încununarea unui efort. S-a filmat, în mare măsură, pe circuitele unde au avut loc cursele, s-au reconstruit ori folosit maşinile de atunci (de pildă, simpaticul monopost Tyrrell P34 cu şase roţi). Reproducerea pe calculator este aproape fără de cusur (chiar dacă sunt şi scăpări comice: un comisar de traseu agită netemător steagul galben când două maşini se ciocnesc şi se răsucesc nefiresc pe pistă la doi metri de el).

Cu ajutorul tehnologiei poţi însă doar reproduce. Uneori, ai senzaţia că asişti la un desen animat cu personaje simplificate şi bidimensionale: familistul şi afemeiatul, greierele şi furnica, femeia “de casă” şi uşuratica, ori la o prezentare PowerPoint în care sunt proiectate obiectivele unei firme pentru semestrul următor. Ritmul este al unei oscilaţii continue, de ştergător de parbriz, între lumea angrenajelor, în care ar fi trăit Lauda, şi cea a trupului angajat intensiv în amor, în cazul lui Hunt.

Desigur, un film de acest gen trebuie să “prindă” cât mai multe categorii de public– fani ai Formulei 1, doritori de poveşti de dragoste, iubitori ai jocurilor pe calculator, cei care vor dramă, suporteri ai documentarelor. Problema apare când livrezi emoţia ca pe-un colet poştal, spre cât mai mulţi destinatari.

Fiorul Formulei 1 e de altă natură, nu se potriveşte într-o “şaorma cu de toate”. Urmăriţi doar privirea lui Senna în documentarul cu acelaşi nume realizat în 2010 de Asif Kapadia, când Ayrton asistă la accidentul mortal al lui Ratzenberger, cu o zi înainte ca el însuşi să sfârşească, şi veţi înţelege mai multe despre viaţă, moarte, durere, teamă şi Formula 1, competiţia în care toate luptau roată la roată. Singura scenă emoţionantă din “Rush”, prin cruzimea şi realismul ei, e una foarte scurtă, tocmai pentru că nu-i mulsă ca ugerul unei vaci. Lui Lauda, aflat pe patul de spital, i se introduce o sondă prin gâtlej şi atunci îl vezi pe om, fragil şi puternic în acelaşi timp, ca pe-o maşină căreia i se reglează motorul. Poţi reproduce aproape orice: accente, înfăţişări, maşini, circuite şi, în final, să nu obţii mare lucru. E ca şi cum un miliardar ar cumpăra, lespede cu lespede, un castel din Scoţia, recompunându-l în Texas, apoi s-ar mira că între zidurile lui nu apar fantome.

Se spune că piloţilor care l-au extras din maşina în flăcări cu câteva secunde înainte de a se sufoca, Niki Lauda nu le-a mulţumit niciodată. Apoi, un altul i-a aşezat capul în poală şi a încercat să-l liniştească, spunându-i că nu-i ars rău. Aceste scene nu apar în film, dar poate de aici ar fi trebuit să pornească, de la singurătate, de la imposibilitatea de-a comunica şi înţelege.  În mod ironic, acest ultim deziderat e atins involuntar, prin filmul în sine, iar titlul ar putea să se refere tocmai la graba cu care sunt înfăţişate lucrurile importante.

În numele acestei emoţii greu de transmis, însă uşor de spulberat, sper ca Senna şi Gilles Villeneuve să nu fie nicicând “înviaţi” pixel cu pixel.

 

Write a Comment

Comment

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

64 Comments

  1. În film, pe la 1:15, vedeţi un pasaj incredibil care făcea parte din vechiul Nürburgring. Cumva, odată cu această cursă, în Formula 1 s-a încheiat o epocă. Clasicul Nürburging a dispărut din calendar şi n-avea să mai revină vreodată. Desigur, din considerente de siguranţă, însă a mai fost ceva. Circuitele foarte lungi nu erau potrivite pentru televiziune. Finala sezonului, de la Fuji, a început pe o ploaie torenţială tocmai pentru că aşa au dorit cei care transmiteau cursa.
    A făcut bine Lauda că s-a retras la Fuji după două tururi? Cine poate şti? Nimeni nu poate judeca situaţia, pentru că nimeni nu s-ar fi întors la volanul unui monopost de F1 la doar şase săptămâni după ce a suferit arsuri cumplite.

  2. Mie mi-a placut. Fie si pentru simplul motiv ca povestea merita readusa la suprafata. Mi-a placut mult la nivel de imagine si sunet, iar personajele au fost exagerate, nah!, ce sa-i faci, e film artistic. Cu toate acestea, cum spui si tu, pe Lauda nu l-au exagerat suficient :D Nu a fost vreo capodopera, dar eu l-am vazut cu placere.

  3. in primul rand, te salut domnule Adrian,
    cel foarte iute si continuu piperat..
    nu am mai facut-o de multa vreme.
    in al doilea rand, spun doar ca si mie mi-a placut Rush, precum si Oanei..)
    am intervenit doar pentru a aminti ca decesele succesive ale lui ratzenberger si ayrton au zguduit puternic nu doar lumea automotosport, iar kapadia parca a avut o inspiratie divina.
    enfin, c’est la vie… cheb khaled..)

  4. Salutare

    Cred ca este prima oara de cand iti citesc articolele cand nu suntem de acord in totalitate. Intr-adevar, documentarul despre Sena (mai ales versiunea de 3 ore) e magnific.
    Dar mie mi-a placut Rush, pur si simplu. Prin toata realizarea, de la imagini, personaje, coloana sonora magnifica a lui Hans Zimmer, si pana la jocul exceptional al actorilor. Sunt fan Formula 1 de vreo 25 de ani, si am fost satisfacut de film.
    Chiar daca, poate, Nicky Lauda nu a fost indeajuns de exagerat.

  5. Iti respect opinia, insa si mie, la fel ca antevorbitorilor, mi-a placut filmul. Poate a beneficiat de anumite exagerari de situatie, insa acest lucru este firesc cand vine vorba de un film artistic.

    Mi-a placut atat jocul actoricesc, cat si coloana sonora. Am simtit emotii atat la scena din spital amintita de tine, cat si la anumite curse.

    Mie personal mi se pare unul dintre cele mai bune filme pe care le-am vazut anul acesta.

  6. filmul vorbeste despre lupta, ambitie, rivalitate, iubire, puterea de a lua decizii, puterea de merge drept impotriva curentului, bam-ba-ba-bam-bam-ba-ba-bum si despre F1. este o saorma cu de toate pentru ca este un film despre viata, nu despre f1. altfel ar fi fost film documentar. daca s-ar fi insistat pe alocuri pe trairile fiecarui personaj principal, mai mult ca sigur filmul mi-ar fi placut mai mult. asa am urmarit cu placere filmul in forma in care ron howard a ales sa-l lase.

  7. Pentru “clonare”, jos palaria! Au mers pana la detaliul detaliului. Pana si unghiurile de filmare sunt aproape identice cu cele ale filmarilor existente. De ce, insa? Serios, mai bine foloseau filmarile originale. N-ar fi fost insa explozia de senzatii necesare …
    Cat despre film, e ca o masa cu un picior mai scurt. Iata o scene absolut ridicola, cea in care Lauda, insotit de viitoarea doamna si de niste fani, arata “ce poate” la volan. Ea rade, incantata…
    Daca decojesti efectele speciale (de nota 9,5), muzica etc., ramane o poveste cam prost facuta, cu un ritm nepotrivit si o sumedenie de clisee, in care s-au indesat cat mai multe, sa fie.
    Parerea mea, cum ar spune Vacaroiu… :D

  8. Mie mi-a placut enorm filmul asta…. poate mi s-ar fi parut superficial daca stiam ce s-a intamplat in sezonul ala de formula 1, dar chiar nu stiam. Mi-am propus chiar in mod special sa nu ma interesez, sa fiu surprins… si chiar am fost cand Lauda s-a retras in Japonia. Filmul asta britanic nu stiu daca a strans 15 milioane in Statele Unite…. asa ca nu mai trebuie sa-ti faci griji, nu o sa se mai faca mult timp de-acum incolo vreun film despre F1.

  9. Dar cum sa ratezi scena teribila a descarcerarii lui Lauda, cand patru piloti s-au bagat in ghemul de foc si de fum sa-l scoata? Cum sa ratezi minutele de dupa aceea, care spun singure, fara cuvinte, nu doar ce e Formula 1 ori cursele de masini, ci ce e viata aflata la un punct de cumpana? Acela e dramatismul pe care nici macar n-ar fi trebuit ca Ron Howard sa-l umfle, ci doar sa-l arate sincer.
    In schimb, exista priviri lungi si pline de intelesuri, “cu de toate”, schimbate intre rivali :)

  10. vlad, anowen
    Nu e vorba despre modul in care a fost reprodusa realitatea, istorica, tehnologica etc…, aici treaba e facuta cu acuratete. Nu fanul de F1 e deranjat in mine, caci stiu filmarile din sezoul respectiv si povestea lui pe de rost si nu simt nevoia unui film artistic pentru a le vedea calchiate, ci fanul filmelor in general.
    Ron Howard a ales a calareasca o strutocamila, putin documentar, putin film artistic, putin love-story…. Pai, cand vrei din toate, chiar putin iti iese.

  11. Nea Georgescu, nu e scapare comica faptul ca un comisar agita steagul galben la 2 metri de accident. Ia uita-te un pic la cum a murit Tom Price in Marele Premiu al Africii de Sud in ’77, cand doi comisari de traseu (angajati local fara carte de munca) traverseaza pista in linie drepta cu stingatoare pentru a stinge un incendiu la o masina. Si in clipa cand trece aiurea pista, Price il dezintegreaza la 300 la ora, iar stigatorul il loveste in casca si il omoara instantaneu. Ca sa nu mai vorbesc de moartea lui Williamson, incendiat in 73, cand un pilot se agita pe pista si se roaga de comisari sa-l stinga, iar alte masini isi continua cursa ca si cum nu s-ar intampla nimic. Nu era ca acum cand iti trebuie 10 pass-uri ca sa ajungi pe grila la start. Fata de porcaria cu Stalone, Driven, cand s-a documentat 1 sezon intreg prin paddock, asta e capodopera.

  12. Lauda nu se sufoca in mashina… Dupa ce a fost scos din flacari, spune chiar el astazi, inttreba cit era de ars pe fatza. mai tirziu, la spital, din cauza gazelor inhalate in timpul accidentului, care au avut efect dupa mai multe ore, Lauda a fost in pericol sa ishi piarda viatza.
    Pilotzii care l-au salvat au declarat ca la prima cursa la care a participat din nou, Monza, Lauda le-a adresat cite un simplu “multzumesc”.
    Cit despre Formula 1, Adrian, tu eshti un poet idealist… crezi ca shtii, dar nu eshti acolo sa intzelegi cam cu ce se maninca automobilismul.
    Steagul galben despre care aminteshti este acolo sa amplifice contrastul dintre ce trebuia sa fie (conditzii de cursa fara depashiri in zona respectiva) shi ce a fost de fapt… Numai tu crezi ca e ceva comic in asta. De fapt asta este regulamentul care se respecta, insa conditziile de atunci au fost cu totul shi cu totul speciale. E bine ca ai fost la film totushi… Realizatorii shi-au atins scopul.

  13. Ca si cei de dinainte mea, mi-a placut foarte mult filmul. Adrian, poate “papura” chair nu are asa de multe “noduri” :) no offence :)

  14. Am vazut documentarul Senna.. te citez:” Urmăriţi doar privirea lui Senna în documentarul cu acelaşi nume realizat în 2010 de Asif Kapadia, când Ayrton asistă la accidentul mortal al lui Ratzenberger, cu o zi înainte ca el însuşi să sfârşească, şi veţi înţelege mai multe despre viaţă, moarte, durere, teamă şi Formula 1, competiţia în care toate luptau roată la roată. ” .. ai dreptate privirea aceea e de neuitat.. Şi, da ,am plâns in adâncul sufletului meu, zile în şir…. e cutremrător numai gândul

  15. N-am vazut filmul, dar fraza “E ca şi cum un miliardar ar cumpăra, lespede cu lespede, un castel din Scoţia, recompunându-l în Texas, apoi s-ar mira că între zidurile lui nu apar fantome.” ma incita sa ma duc (dupa 1 an) din nou la cinematograf. :-)

  16. the fan
    autorul e posesorul unei calimari fantastice din care iau nastere cu placere licente poetice doar pentru ca el zapaceste cerneala cand isi inmoaie penelul pentru a scrie.

    AG
    ma bucur ca nu ti-a placut filmul asa mult. :D

  17. jocker12
    1. Renunţă la sh-uri, te rog. Ai rămas în anii 2000 :)?
    2. Cu gazele te contrazici. În multe locuri e scris faptul că dacă Lauda ar mai fi rămas câteva secunde în plus în maşină, ar fi murit sufocat. Nu insist. Nici nu e important, de altfel.
    3. Mă întreb dacă ai văzut filmul. Eu vorbesc de un comic involuntar al secvenţei, din două motive:
    a. Orice om care vede două maşini spre el în viteză şi mai ales care se ciocnesc lateral sare în lături şi fuge mâncând pământul. Comisarul stă şi flutură steagul :) A fost o scăpare: maşinile virtuale au fost adăugate ulterior şi n-au sincronizat bine realul şi virtualul. Oricum, secvenţa nu trebuia lăsată aşa.
    b. Şi modul în care se mişcă maşinile după ce se ciocnesc şi trec de comisar e prost făcut, nerealist. E poate singurul moment în care au greşit cu “calculatorul”.
    Acum, tu, ca specialist, ar fi trebuit să spui altceva legat de cursa respectivă. Lauda şi Hunt nici măcar nu s-au întâlnit la cursa de F3 din 1970 de la Crystal Palace. Lauda nu a participat, Hunt s-a ciocnit cu un alt pilot şi a abandonat.
    Cele bune îţi doresc. Şi renunţă la sh-uri, parcă eşti şarpele Kaa.

  18. marius
    Nu, mă aşteptam să placă. Are toate ingredientele pentru a fascina. Numai că mie îmi plac filmele un pic altfel şi un alt gen de expunere a emoţiei pe ecran.
    Uite, de exemplu, urmăreşte filmuleţul pe care l-am adăugat. Este emoţionant tocmai pentru că e compus din footage-uri crude, nemodificate. Când apare comisarul ăla îmbrăcat ca Belmondo şi se uită spre cameră, mă topesc. În acei ani, Formula era crudă şi inocentă ca un copil. Această cruzime şi această inocenţă nu le-am regăsit pe cat as fi vrut pe ecran, pentru că ele vin din tuşe discrete, nu din “clonare”. Uite, a reuşit cu cele doua secunde in care camera filmeaza de sus si urmareste putin monopostul Tyrrell cu sase roti intrand la boxe, desprinzandu-se putin, foarte putin, de lupta dintre Hunt si Lauda, pentru a urmari masina aia ca o deviatie genetica.

  19. alin
    Ce zici matale, Nea Aline, e adevărat, numai că eu zic cu totul altceva. Că e total nerealist ca un om să fluture liniştit steagul când pe lângă el trec în viteză două maşini care se ciocnesc şi se răsucesc. Nici măcar nu tresare.

  20. Filmul este foarte bun. Daca vreti domule Georgescu sa pareti interesant alegeti va un alt subiect sau mai bine o alta meserie. Sincer sunt fericit ca semidocti ca dumneavoastra sunt vexati de acest film. Va rog sa ascultati in continuare Craddle of Filth si sa nu va spalati pe cap decat inainte de marile sarbatori.

  21. AG:

    Acu’ nu stiu ce sa zic. N-am vazut filmul pentru ca subiectul mi-e strain…si asa o sa ramana. Sunt insa de acord cu tine ca singurul gen cinematografic capabil sa redea sportul fara sa-i denatureze esenta (prin estetism excesiv sau trivializare “to make it fun”) ramane documentarul.

    Pe de alta parte, nimeni nu crede cu adevarat ca un tip de 175 cm poate sa joace quarterback in the NFL dar Any Given Sunday e okay to watch. :D

    Eu ti-am mai zis sa lasi dracului Craddle of Filth si sa te intorci la Napalm Death, dar esti incapatanat! :D

  22. eu cred ca ar trebui sa continue….sa arate cum in anul urmator lauda recastiga titlul ….cum moare villeneuve si clay ragazoni…cum apare senna in 84 la monaco etc…..lumea f1 e foarte interesanta si iti da un fior pentru ca e mereu la limita dintre viata si moarte……..

  23. Dl, Adrian Georgescu , pe scurt, nu ati inteles nimic din film. Titlu filmului spune tot. Filmul nu se numeste Rush – o moarte aproape sigur/Rush – la un pas de moarte.

  24. Doc
    Ai ascultat ultimul album Abomination, “Slaughter Massacre”? E foarte bun. E cu basistul din Rigor Mortis si cu tobarul din Epilepsy. E chiar mai bun decat “Eternal vomit”.
    Si acum, despre adevaratele dezamagiri. Zici ca “The Counselor” e slabut? Un film McCarthy-Ridley Scott-Fassbender poate fi ratat? E un fel de pom laudat?

  25. AG:

    Nu e pom laudat. Criticii care l-au vazut in proiectiile speciale au strigat din rarunchi ca e un amalgam gelatinos de citate, fara suflet si fara “respiratie”. Sunt de acord cu ei si asta e destul de rar. Cel putin pentru mine, The Counselor este cea mai mare dezamagire a anului cinematografic. Trebuie insa vazut pentru a intelege de ce un mare scriitor e rareori si un mare scenarist. In plus de ce sa ma enervez doar eu :D

    Vrei film, mergi la “Dallas Buyers Club”. Matthew McConaughey nu mai e obiectul mistoului general (vezi scena din Family Guy in care Stewie ii trimite avionul direct in ocean si mai tarziu, cand Matthew apare la usa lui, ii taie capul :D)

    Nu mai e nici omul perpetually shirtless (vezi reclama de la Dolce&Gabbana) sau tipul care se batea cu surferii parte in parte. Are o serie incredibila de la Lincoln via Killer Joe, Magic Mike, Mud… Parca il vad nominalizat la un Oscar!

    Pana la urma insa ce mama dracului stiu eu? Ascult doar Morgoth si ma spal spal pe barba (nu mai am plete de mult) doar de Thanksgiving si Remembrance Day. :D

  26. De vreo 4 ani tot zic că va fi următoarea “rachetă”, în genul lui Joaquin Phoenix. Primul lui rol bun, chiar dacă secundar, înainte de seria de comedii romantice, a fost în “Lone Star”, în 1996.

  27. Daca tot vorbim de filme, va recomand ‘Prisoners’, l-am vazut ieri. De la ‘Seven’ incoace n-am mai simtit angoasa care m-a cuprins in special in prima jumatate a filmului.

    Bun, inseamna ca acea fraza ma va convinge sa-l citesc mai intens pe Sabato :-)

  28. Adrian, a ramine in urma” sau ” a o lua inainte” sint termeni relativi, asha ca voi pastra “sh”-urile, shtiind ca romanii sint indivizi care nu se impiedica in nimicuri, shi shtiu sa aiba mintea deschisa ca sa vada intreaga padure in spatele citorva arbori rapciugoshi.
    Chestia cu eu “ca specialist” e hazlie. Tu vrei sa i meciuri cu cei comenteaza pe aici, sau vrei editorializezi, ca un jurnalist care se respecta?
    Ai aici un link la docuntarul “1” care a fost realizat aproape concomitent cu filmul artistic “Rush”.
    http://viooz.co/movies/22598-1-2013.html
    Ai sa intzelegi ca gazele inhalate pot avea efect ulterior mult mai puternic decit cel imediat. Sint sigur ca, daca ai nedumeriri, potzi intreba un profesor de chimie de liceu, care itzi poate da mai multe amanunte.
    Shtiu ca itzi place automobilismul shi cred ca ar fi mult mai important pentru tine sa urmareshti SKYF1 sau BBC, acolo unde comentatorii chiar shtiu ce spun, fara a se lansa in tirade poetico-infantile, ca cele ale tuturor ziarishtilor din Romania. “sh”-urile shi “tz”-urile n-au nici o importantza Adrian. Trust me on this one.

  29. The_fan
    După mine, Se7en a fost unul dintre cele mai bune thrillere făcute vreodată. Prisoners e un film OK, totusi departe de standardul acesta.

    jocker12
    Ash fi putut pune un shirag de emoticonuri la chestia legată de sh-uri shi tot n-ar fi fost limpede că glumesc.
    Despre treaba cu gazele, repet, nu e importantă în economia discuţiei, deshi ar fi interesant de întrebat un profesor de chimie din liceu, numai să-i vezi figura la auzul întrebării (să mai pun un emoticon? pun :) ).
    Cât despre secvenţa cu comisarul, am explicat mai bine sensul comicului văzut de mine, sper.
    Sper, de asemenea, că n-am strecurat vreun “ca cele” prin text. Mai pun un emoticon, să fie limpede că glumesc :D .

  30. Filmul este mai putzin despre sport cit despre rivalitate, Adrian. Prieteni shi adversari in acelashi timp, Lauda era pilotul perfect, in timp ce Hunt se dorea un “playboy”. Daca povestea gazelor este tot atit de importanta cit povestea steagului galben fluturat de arbitru – adica neesentziala, atunci intreaga “saorma cinematografica” este neesentziala, Adrian.
    Glumitzele sint caracteristice adolescentzilor, nu celor care se respecta ca juranlishti sau scriitori, asha cum sta scris in capul acestui blog. Cu cit vei face mai multe glumitze cu atit vei fi luat mai putzin in serios, shi ca autor, nu cred ca asta este tocmai ce vrei.
    Cu shaorma asta ai vrut sa comentezi sshi ca un critic de film (ceea ce nu cred ca e cazul) shi ca jurnalist sportiv. Urmareshte documentarul “1”, asculta ce spune Niki Lauda despre film shi despre ce s-a intimplat in realitate shi lasa glumitzele catzavencilor.
    Ia citeshte doua opinii aivizate ale unor ziarishti britanici care maninca Formula 1 in fiecare zi:
    http://joesaward.wordpress.com/2013/08/30/ron-howard-talks-f1/

    http://www.jamesallenonf1.com/2013/09/rush-review-with-interviews-of-the-latest-formula-1-movie/

  31. Acest “Ia citește!” pare de inspirație divină. Am “ia citit” și observ că reputații jurnaliști fie prezentau aceeași temere a ghiveciului, filmul făcut pentru toate gusturile, fie se referă, pe bună dreptate, la CGI, care, în loc să te apropie de anii 70, mai mult te îndepărtează.
    Cât despre luatul în serios, decât asha, în stilul Rostogan 2013, mai bine nu.

  32. n-am vazut filmu. am vazut trailerul, care e awesome. dupa gustul meu, care chiar diseara o sa bag o shaorma.

    celui care a lansat momeala mai sus, nu i-a placut (prea tare) filmul, dar un lucru e sigur: l-a emotionat.
    si asta e lucrul care conteaza la un gest artistic (dincolo de analizele filosofilor si esteticienilor): emotia.
    repet, n-am vazut inca filmul, dar glimpse-ul mi-a ajuns sa inteleg, sa-mi aduc aminte din ce n-am vazut in anii ’70, dar mi-a ramas in urechile de copil: ” tacanitul ala de hunt”, “monstrul de lauda” (a carui slutenie interioara a iesit in cele din urma afara), vorbele simplificatoare ale unor adulti ptr care nu se schimbase nimic de la ahile si hector; nici macar castile si caii (putere).
    si atunci, despre ce dracu vorbim? singurele feluri in care puteai sa faci un film despre jesus au fost cele ale lui zeffirelli si mel gibson, ambele epice (desi cu mijloace diferite:) singura maniera in care se putea face film despre meciul dintre cei 2 piloti a fost cea de acum.
    daca vrei sofisticarii de cinemateca, asteapta-l pe noul scorsese, care sa faca “the last temptation of n. lauda”
    cu toate ca si ala a fost film popular…

  33. la nivelul asta de productii, cred ca titlul tampit nu mai e ales de regizor. au echipe, algoritmi, cuvinte cheie obligatorii, targhetare audiente samd. nu ma enerveaza nimic inafara de titlu. dar nici nu ma duc la un film de hollywood cu sapca in mana sau sa ma intalnesc cu sufletul creatorului. dau un ban si stau exact unde mi-au promis ca stau de banul ala.serios.
    mersi de recomandare.

  34. am citit articolul inainte de a vedea filmul. ma rog, “citit” e un fel de-a spune, “in diagonala” ar fi mai potrivit. pentru ca atunci cand am dat peste primele “strambaturi din nas” marca adrian georgescu, am zis ca n-are rost sa ma enervez citind tot articolul.
    e adevarat, un viermisor tot mi-a ramas in suflet, “Domne, daca filmul chiar e slab, cum zice omul asta?”
    si m-am dus la film alaltaieri (vroiam sa-l vad, oricum, inainte sa citesc articolul).
    si am rasuflat usurat pentru ca mi-a placut filmul. mi-a placut mult. tot!!! inclusiv sunet (de fapt, asta in mod special), inclusiv femeile frumoase din film:)

    si am constatat, cu mare surprindere, ca si majoraitatii care a postat aici i-a placut filmul!

    in concluzie, asa e cand cauti pete in soare. se intampla uneori, sa ti spuna doi (elegant, e adevarat) sa te duci culci…
    vorba vine “doi”…

    uneori nu strica sa ne intrebam “da’ daca n-o fi asa cum cred io?”
    ne-ar ajuta sa n-o mai nimerim ca nuca-n perete…

  35. Ma uit acum pe google si vad ce piloti au concurat atunci cand a facut accidentul Lauda;
    pe langa austriac erau:
    J.Hunt
    E.Fitipaldi
    M.Andreti
    C.Ragazzoni
    A.Jones
    C.Reuteman
    R.Petersen

    Ce piloti Doamne! Cei tineri HabarNuAu

  36. csongi
    Am vazut. Incredibil documentar. Sunt cateva imagini de arhiva despre care nu credeam ca exista. Iar secventa in care Purley incearca sa stinga masina lui Williamson si sa opreasca celelalte monoposturi este de nedescris. Si multe altele. Apropo de emotie…

  37. Pentru ca imi place mult cum scrieti si imi este clar ca sunteti un om inteligent si instruit, imi permit sa va spun de ce nu ma mai intereseaza GSP (pe blogul dvs. intru direct): se joaca un campionat mondial de sah nu spuneti un cuvant despre asta!

  38. De ce trebuie sa maximizezi ceea ce TREBUIE SA PREZINTE FILMUL? Poate ca realizatorul a vrut sa faca un film despre un tip muncitor si un smacheras sau sa faca o afacere (mai sigur). Poate esti suparat ca nu apar, macar episodic, Gilles sau micul (pe atunci) Senna. Au cam devenit clisee, in comentariile tale, referirile la Senna. Fii linistit. Nu-l darama nimeni de pe piedestalul pe care l-ai pus.

  39. Salut Adrian, mi-a placut mult articolul tau.

    Am o observatie de nuanta, ai spus ca: citez “Cu ajutorul tehnologiei poţi însă doar reproduce”. Din punct de vedere tehnic mai corect este poti doar simula. A reproduce deja se refera la existenta reala a unui monopost. Simulatoarele auto pot reproduce si simula fenomene fizice etc, deoarece exista si o parte fizica, mecanica, de ex. suspensii. Calculatoarele in sine, pot doar simula, randa (desena).
    Mersi,

  40. adrian
    Magnus Carlsen. Era o chestiune de timp pana sa ajunga aici. Am vazut un documentar despre el. Interesant tip, sunt curios daca cresterea lui va ajuta sahul sa redevina sport de interes larg. Sunt sceptic, totusi. Dupa mine, singura sansa a sportului este varianta 960 inventata de Bobby Fischer.

  41. marian0904
    De obicei, evit cuvantul “trebuie”, pentru ca il detest. Nu cred ca l-am folosit in text, in sensul obligativitatii unor teme sau a unor mijloace. Am exprimat doar dezamagirea mea faţă de film. La fel, n-am nicio problema cu incasarile filmului, ba chiar mi-as dori sa fie cat mai mari.
    Sunteti fan Keke Rosberg cumva? :D

  42. Adi, haide sa dam un leu sa scapam de derbedeu.

    Ba mai mult, daca Sandu mincinosul se plange ca n-are bani federatia sa aduca un strain cu 1-2 milioane…daca to am dat sa scapam de barbugiu, mai punem inca unul ca sa avem si noi un antrenor strain de mizeria din interior si care sa nu aibe nici un fel de interese cu fratii, militienii, si toti penibilii care isi bat joc de noi din 2000 incoace. HAGI si IORDANESCU nu au putut rezista nici ei si au zis-o pe aia drepata. Puteti voi sa deschideti un cont ceva la ziar unde sa dam banuti atat pentru barbugiu)poate asa n-o sa mai fure din cazino-uri cat si pentru un antyrenor NORMAL si COMPETENT? Asteptam raspuns

  43. RUSINE BAA!!! TU N-AI FACUT NIMIC IN VIATA TA SI SPUI CA FILMUL E O SAORMA DIN ASTA? SAORMA E CAPUL TAU. TE APUCI TU SA CRITICI CA PROSTUL IESIT DIN BAIE. CRITICA-I PE SANDU SAU ARSINEL. ASTIA-S IN LUMEA TA. LA ASTIA AI ACCES. DACA NU INTELEGI TACI. HAI SICTIR.