Filmul este cumva rezumat de prima secvență, lungă, fluidă, admirabil realizată, în care dealerul de droguri Juan și băiețelul Chiron își intersectează pentru prima oară cărările.
Opinii nepopulare
There are 4 posts filed in Opinii nepopulare (this is page 1 of 1).
Lion. Mașina de smuls lacrimi
Este o rețetă pe care scrie Oscar în toate limbile pământului, căci are toate ingredientele care să provoace emoție. În primul rând, e o poveste adevărată. Prima parte se petrece în India, într-o extremă sărăcie. Un copilaș orfan de tată, Saroo, cară bolovani și fură cărbuni din trenuri, apoi se pierde, ajungând cu trenul la peste o mie de kilometri de satul natal. Adoptat de o familie de australieni, se simte, la maturitate, sfâșiat între cele două identități culturale. Continue reading
Fences. Simfonia omului simplu
După succesul avut de piesa lui August Wilson pe Broadway, în 1987 s-a făcut o încercare de ecranizare, cu Eddie Murphy în rolul principal, în regia lui Norman Jewison. Autorul s-a opus – și a făcut-o până la moartea sa, din 2005 -, susținând că numai un negru putea regiza această poveste. Deși Jewison făcuse “In the Heat of the Night” cu Sidney Poitier, un film cu un profund mesaj antirasial care câștigase, în 1968, cinci premii Oscar, Wilson a rămas ferm pe poziții. Continue reading
Arrival: un Liceenii cosmic
Sunt două moduri prin care se încearcă, de obicei, salvarea unui film prost: 1. Recursul la oniric, adică „A visat, dom’le, bine că ne-am liniștit, deci n-a murit”, și 2. Joaca de-a călătoria în timp, „deci ăla-i bărba-su, pe care însă-l cunoaște după ce-o naște pe fie-sa făcută cu el”. Ambele metode sunt folosite din belșug în “Arrival”, o fâțâire de aproape două ore a regelui gol prin cinematografe.
“Why are they here?”. Întrebarea de pe afișul filmului se referă ori la actorii din distribuție, ori la spectatori. Pe scurt, o lingvistă (Amy Adams) încearcă să comunice cu două sepii gigantice cu șapte picioare venite de undeva de nu se știe unde. Până reușește, mare minune dacă mai ești treaz. Rezultă o lălâie meditație asupra vieții, din care înțelegem că războiul e rău, iar oamenii niște bestii cu (numai) două picioare. Continue reading