There are 32 posts tagged naţionala (this is page 1 of 6).
Foto: hepta.ro
Pierdem în deplasare cu Armenia, apoi deschizi televizorul și dai de Prunea care zice: “Aduceți un selecționer cu experiență!” Pe bune?! Florine, nu-l înveți tu și pe Kennet Andersson cum se sare la cap? Că ai experiență.
Pe cine să aducem? Pe Nea Piți? Pe Nea Puiu? Pe Nea Marin Miliardar? În fotbalul românesc actual, experiența înseamnă cam atât: know-how în păcălirea fotbalului și serviciu în țări cu mult nisip. Continue reading
Au fost mulți ani în care am uitat cum arată fotbalul ofensiv, care ne-au făcut să uităm și principalul sens al jocului în sine. Care nu este să câștigi – acesta e de-abia al doilea -, ci să te bucure. Când vreun fotbalist român trecea centrul terenului cu mingea la picior, părea un evadat dintr-o închisoare de maximă securitate. Palid, speriat, cu privirea în pământ, purtând mingea la picior ca pe o ghiulea. Continue reading
În Liga 1, ați observat?, de câte ori un fotbalist se ceartă cu antrenorul, e trimis să joace în divizia a III-a sau într-a IV-a. Asta arată și rolul acestor eșaloane în mentalul nostru: ca locuri de exil, unde se rup corecțional oase, un fel de purgatorii pentru îndreptarea minților rătăcite și revenirea la turmă. Continue reading
Ca spectatori, știți ce facem noi, de fapt, la meciurile naționalei? Sperăm ca adversarii să facă vreo trei-patru greșeli în lanț, iar ai noștri să nu lufteze din careul de șase metri ori să nu se accidenteze mortal încercând să împingă mingea în poartă.
Uneori, te gândești că scopul acelor 90 de minute nici nu mai e introducerea balonului în plasă, ci parte din rutina de relaxare dinaintea meciului. Plimbarea prin parc, mersul la Mall, vizionarea unui film la cinema, apoi o fugăreală prin iarbă. Continue reading
Pentru următoarea etapă a concursului nostru de creație, am pregătit o temă patriotică: realizați cronica unui meci fictiv al naționalei de fotbal a României. Adversar, competiție, an, număr de cuvinte: alegeți voi.
Am văzut meciul acesta de multe ori. În prima repriză, o mână de băieți cară mingea spre poarta adversă ca pe-o găleată plină ochi cu apă, atenți să nu o verse. Sunt lenți, crispați și se vede că nu au motivație. Uneori, te aștepți să-l zărești pe unul vorbind la mobil la un colț de teren. Avem vreo două ocazii, pe care vârful nostru le irosește ridicând lumânări, ducându-și apoi mâinile la cap ca şi cum chiar se aștepta să marcheze. Continue reading
Politica de confidențialitate Termene și condiții Politica de cookies
