in Shots

De ce enervează Nobelul lui Dylan?

dylan02Ce este, de fapt, un premiu într-un domeniu în care nu pot fi făcute măsurători precise? Niște oameni au niște criterii de valoare și, pe baza acestora, dau cuiva o statuetă, poate și niște bănuți. E treaba lor. Nu văd nicio problemă aici: din partea mea, de pildă, pot să-i dea Oscarul pentru rol principal masculin și lui Bugs Bunny. 

Ce e amuzant începe de-abia după ce se decernează aceste premii, oricum s-ar numi ele: mulți oameni se declară scârbiți și spun că premiul acela oricum nu înseamnă nimic. Totuși, exact această atitudine legitimează respectiva distincție. Adică, dacă premiul acela nu înseamnă nimic pentru tine, de ce postezi asta cu 63 de semne de exclamare pe Facebook?

În România se fac zeci de șușe care premiază orice, de la bloggeri la Miss Pirande, de la oale-minune la tuburi de pastă de dinți. De ce? Așa se vinde orice. Dacă nu s-ar întâmpla astfel, despre ce-ar discuta oamenii în pauzele de masă, la coafor și la emisiunile TV? Despre literatură? Să fim serioși. Ideea e simplă: a da premii înseamnă putere, dar acea putere există doar dacă e recunoscută ca atare de public. Organizezi o gală, exiști. Nu, nu.

Aveam un vecin la ultimul etaj care, de câte ori se întâlnea cu careva pe scară,  începea să înjure guvernul, pentru că,  de câte ori bătea vântul mai tare, el auzea din casă cum se trântea fereastra dinspre terasă. Nu era limpede dacă miniștrii erau responsabili pentru vânt sau dacă secretarii de stat erau vinovați pentru tâmplăria coșcovită.

Apoi, blocul a fost recondiționat termic, fereastra în cauză a fost înlocuită cu una din geam termopan și nu se mai trântește. Astăzi, vecinul înjură la fel de impersonal guvernul că i se aburesc geamurile în baie.

La anul, mergem cu Hagi la Eurovision și cu Tristariu la Miss Europa. Hai România!

Tu ce zici?

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

19 Comments

  1. Desi deobicei scrii nu numai iute si piperat ci si cu patrundere fina de data asta latri la copacul gresit. (1) Intradevar cei care spun ca “Nobel” nu mai inseamna nimic se inseala. Premiul are de o buna bucata de vreme (decade) un sens clar: alinierea cu principiile marxismului cultural cu success extins in America si Europa Occidentala si imperativele politice corespunzatoare. Asa se explica ca Obama a primit premiul Nobel pentru pace inainte ca macar sa fi apucat sa-si demonstreze dragostea pentru pace in Iraq, Libya si Siria. Cu el surpriza a fost numai caracterul anticipativ al premiului: pentru merite asemanatoare Kissinger fusese premiat spre multumirea Chilenilor si nu numai a lor.
    (2) Celor care se indigneaza ca Robert Zimmerman (aka Bob Dylan) a fost premiat, pe motivele ca (a) versurile cantecelor lui nu sunt un gen literar si (b) calitatea lor literara nu e la inaltimea standardelor premiatilor de odinioara (e.g., Faulkner, Hemingway) de asemeni le scapa ceva esential: contextul. Genul literar nu conteaza: se pot adauga forme noi. De pilda grafitti ar merita includere ca o forma inedita de haiku urban. Din pacate autorii sunt anonimi. Cat despre calitate, oricum e supraevaluata ca cerinta: Toni Morrison a fost si ea în-Nobelata, aducand mult dorita diversitate pe tapet ca sa mai dilueze suparatoarea majoritate alb-Europeana. Sa ne concentram pe mesajul de pace: Zimmerman s-a dovedit un iubitor de pace cu discernamant! Pasionat contra razboiului din Vietnam, pasionat pentru cauza Israeliana: lupta contra bastinasilor intractabili care se agata cu orice mijloace (chiar violente uneori!!!) de pamantul sfant. Admirator declarat al lui Meir Kahane si sustinator (ferm desi discret) al Ligii Evreiesti de Aparare (JDL) pusa in ilegalitate in SUA, Zimmerman a meritat Premiul Nobel fie si numai pentru versurile din Neighborhood Bully care arata Israelul in lumina corecta: universal persecutatul, pretutindeni prigonitul si vesnic suferindul luptator care e criticat doar pentru ca se apara cum poate! E razboaie si razboaie.

  2. Mama , ce injuraturi o sa-si ia Soros , n-are cum sa n-aiba legatura cu acordarea premiului . Noroc cu Trump si cu Ninel Peia ca-s vigilenti , si ne apara de el .

  3. @Ariadna:
    Când vine vorba despre atâtea subtilități și susceptibilități, ascunse sub teoretice discriminări și mici doze de paranoia comunitare, croșetez un nod gordian și mă dau la o parte.
    Adică, nu mă interesează cine ia Premiul Nobel sau orice alt premiu. Cel Oscar mă interesează doar ca formă ludică, de comentator pasionat de filme. Dacă-l iau Pic și Poc ex-aequo, e bine, dacă-l ia Jean Vlădoiu e la fel de bine.
    Comentariul tău e interesant pentru cei interesați de politică și de geopolitică. Pentru mine, e interesant pentru că nu știam că piesa Neighborhood Bully e despre Israel. E interesant pentru că Dylan tocmai ieșise din perioada lui creștină marcate de trei albume.
    În rest, eu sunt un mare fan al lui. I-aș da toate premiile din lume, inclusiv pe acesta.

  4. Premiile Nobel oricum au fost acordate ciudat pana acum.
    Premiul Nobel pt. pace ar trebui acordat unui fotbalist, ca rezolva tendinta frustratilor spre violenta.
    Premiul Nobel pt. economie ar trebui acordat bunica-mii, ca a reusit sa traiasca 40 de ani cu pensia de la CAP.
    Premiul Nobel pt. literatura ar trebui sa fie acordat in masa analfabetilor care au invatat sa scrie si sa citeasca.
    Etc.

  5. @Adrian: F. bine faci. Inteligent raspuns. Eu traiesc departe de tot. Poate cand vin in Romania imi cumpar crosete.
    Din flirt-ul dragut cu crestinismul l-a scos razboiul din Liban, asa cum pe un vegetarian incepator il seduce irezistibil oportunitatea neasteptata a unui steak au jus.
    @Iulian: Bunica ta ar trebui sa imparta premiul cu milioane de pensionari.

  6. Si mie imi place Dylan, dar mi s-a parut ciudat sa primeasca Nobelul. S-or fi gandit ca daca a ajuns sa faca un album cu cantecele lui Sinatra e in criza financiara… :)

    Premiul Nobel pentru pace ar trebui acordat echipei nationale de fotbal a Kazahstanului pentru ca i-a linistit pe ai nostri.

  7. Alex_S:

    E o greșeală care ține de lumea asta schizoidă în care trăim să-i pui față în față, de pildă, pe Philip Roth și Bob Dylan, cu pro și contra, ori să susții că “erau la rând” alții mai buni.

    “Inside the museums, Infinity goes up on trial/Voices echo this is what salvation must be like after a while/But Mona Lisa must’ve had the highway blues/You can tell by the way she smiles”

    sau

    “Idiot wind blowing every time you move your teeth/You’re an idiot, babe/It’s a wonder that you still know how to breathe”.

    Doar că-s puse pe melodii.

    Mare de tot Bob.

  8. Stam şi mă uitam ca prostu-n ecran. Mă, zîc, ce fru omu’ ăsta să zîcă?
    Cine e mă Dylan ăla? Al cui e mă ăsta? Dă unde e iel dă pămînt? Și ce făcu sireacu de fu pedepsit cu Nobelul ăsta?
    Pă’ bine, mă, fraţîlor, cum vine asta? Ce are Oscarul cu Bugs Bunny, cu Hagi, cu Eurovision, cu Tristariu cu Miss Europa, cu vecinul care înjură guvernul, cu 63 de semne de exclamare pe Facebook, sau cu bloggerii și Miss Pirandele? Și cum stam io şi mă uitam ca prostu-n ecran, odată-ncepu să s-auză o mozîcă, ceva. Bag sama-n prostia mea di la fro cîrciumă, dupe undeva…

    Now and then there’s a fool such as I
    Pardon me if I’m sentimental, came to say goodbye
    Don’t be angry, don’t be angry with me, should I cry
    When you are gone, I will dream a little dream as years go by
    Now and then there is a fool, a fool such as I.

    Cînd citii aci, crezui că mă deștept, da’ rămăsei la fel de prost ca mai ’nainte. Ie o beznăă-n mintea mea…. mă, fraţîlor, beznă ca-n nucă. Mai bine stam la-mbalcon afară, mai vedeam fro căruţă, o trăsură, fro cocoană, ceva, mai clăteam oichiu, ştii… da’ aşa?
    Mă, fraţîlor, io rămăsei nedumirit: Da’ ăl porumb al cui o fi mă, ăl porumb, cine l-o prăşi, cine l-o griji, cine l-o culege, că-l călcau caii-n picioare, îl călcau cu caii-n picioare de mi să rupsă inima, auz?

  9. Ariadna, draga, te-ai dus cam departe cu dizertatia pseudo-politica. Dylan a primit Nobelul pentru ca poezia lui spune ceva, misca, e si lucida, si nebuna, si cuminte, si neastamparata, si buna, si nebuna. Vorba cuiva de mai sus – doar ca e pusa pe muzica. E asta o problema? Sau poate, dimpotriva, un merit in plus?
    NU, nu cred in veci ca Nobelul asta a zburat spre Zimmerman cu combustibil politic. Pur si simplu, a fost premiata o cariera de versuri cu adevarat remarcabila.
    Altfel, felicitari, Adi, pentru textul despre “One”. Ma bucur ca nu sunt singurul care se bucura de cover-ul lui Johnny.

  10. @lebron james:
    Adevarul e ca nu stiu poeti mai buni dintre muzicieni decat cei ai caror muzica poate fi cantata cu o simpla chitara. Peter Hammill, Bob Dylan, Leonard Cohen, Nick Cave, John Lennon, Johnny Cash. In orice perioada, Dylan a cantat melodii simple cu versuri complexe. E greu de tot sa reusesti asta.