Fete şi hidrocarburi

“ … Emblema clubului, o moleculă de benzen stilizată, te duce cu gândul la mecanismul de substituţie electrofilă din orele de chimie de la liceu, mai lungi decât o pasă de contraatac a Paulei Ungureanu. «Unde ţi-e gândul, tinere? Poftim la tablă!», răsună, peste pupitre şi peste timp, glasul inchizitorial al profesorului …”.

Un lucru pe care foarte puţini l-au observat la Oltchim Râmnicu Vâlcea. Un articol de Alin Paicu.

Dreptinho

 “… Pentru mine, una dintre sursele care hrănesc frumuseţea fără termen de garanţie a fotbalului este fundaşul dreapta brazilian …”.

Aşadar, Nelinho, Leandro, Josimar, Jorginho, Cafu, Maicon … Dreptinho! Un articol de Radu Parasquivinho, un brazilian al scrisului.

El e teribil

“ … În comparaţie cu Messi, cei mai cei mai dau impresia că se chinuie cu mingea, că se zbuciumă, că – iertaţi-mă – se screm. El se joacă. El zboară. El pluteşte. Folosesc cele mai umane verbe, fiindcă suport din ce în ce mai greu vocabularul extraplanetar. Un Messi de pe altă planetă nu-mi spune nimic. Tot aşa am scris despre Ronaldinho la vremea lui, despre Federer în tenis, la schiori nu mă pricep. Ca şi ei, Messi e un pământean care se joacă de parcă pe lumea asta nu ar exista caznă, efort, chin, cele mai amare munci. El entuziasmează prin uşurinţa absolut fermecătoare cu care munceşte din greu în driblinguri, pase şi şuturi; nu are nici un rost să-l înstrăinăm de Terra noastră. El e teribil. Teribil de bun, de talentat, de genial în meseria lui …”.

Un articol de Radu Cosaşu.