Mi-a luat mai mult timp să scriu despre această carte remarcabilă, apărută la Editura Polirom, pentru că am vrut să recitesc câteva dintre cele unsprezece povestiri cuprinse în ea.
Povestirile la care am simțit nevoia să mă întorc sunt cele care au rădăcinile înfipte în livezile de la țară. Se simte că acolo este exprimată latura cea mai profundă a autorului, atât cât ni se dezvăluie prin intermediul personajelor și a poveștilor. Nu există nimic nefiresc ori forțat în scriitură, sunt senzații trăite de toți, precum cea de dezagregare a satului unde ne-am petrecut vacanțele, surparea lentă a bunicilor și a părinților, a unui vecin, rezistența aparent cinică a celor de la țară în fața morții, punțile dintre generații, uneori imposibil de traversat.