“ … Viaţa lui Siminică începe cu o notă de fantastic: s-a născut într-o cuşcă a leilor transformată în vagon de circ (…). Sora lui a murit când încă nu împlinise douăzeci de ani. S-a întâmplat la Râmnicu-Vâlcea, trapezul s-a rupt. A căzut de la 15 metri în faţa a 3.000 de spectatori. Era însărcinată în trei luni. La trei zile după, Siminică era înapoi în arenă. Plângea şi lumea râdea …”.

Un articol de Andrei Crăciun şi Vlad Stoicescu. Apoi, de acelaşi Andrei Crăciun, despre Gazza.

“… Aglomerînd zonele în asemenea mod, ajutîndu-se unul cu altul la dublaje, avînd grijă de minge atunci cînd o capturau, ai noştri au săpat adînc la rădăcina răului şi şi-au făcut un mare bine. AU ÎNCETINIT RITMUL DE JOC al adversarului. Atît de mult, încît numărul paselor rapide a scăzut cu o treime faţă de cele cu care Chelsea juca şi zdrobea etapa trecută pe Bordeaux …”.

Un articol de Andrei Vochin.

” … Lance Armstrong nu mai aparţine ciclismului, cum nu-şi mai aparţine de vreo câţiva ani nici lui însuşi. A devenit un ambasador al vorbelor scumpe şi goale, un politician al globalizării fusurilor orare, o linie aeriană continuă între Atlantic şi Pacific, un termometru înfipt ştiinţific în fundul calotei glaciare, un cobai sacrificat pe zidurile revoluţiilor impopulare, un pumnal pentru siesta devoratorilor de statistici însiropate, un cancer demagogic în lupta împotriva cancerului …”.

Un articol de Radu Banciu

„… Ai putea spune că Dumnezeu i-a condamnat «dăruindu-le» o povară mult prea grea pentru o societate în care eşti considerat un nimeni dacă după urma ta nu se îmbogăţesc şi alţii, mai ales în sport. Doar atunci eşti băgat în seama. Însă pentru ei poate e mai bine aşa …”.

Articolul este aici.

Melodia se numeşte „Handicap and Equality”, de pe albumul PH7 al lui Peter Hammill.