Pisoarul fără apă

pisoar-fara-apa2Eram la McDonald’s-ul din Piața Romană și mă uitam la “pisoarul fără apă”, o enigmă mai profundă decât statuile din Insula Paștelui. Vorba lui Seinfeld: “Cum poate să existe spălare uscată?”. Cum în spatele meu erau doar doi puști de 7-8 ani care se îmbrânceau pentru dreptul de-a fi primul care să folosească uscătorul de mâini, am profitat de ocazie și am fotografiat discret această minunată invenție. Cine face o poză din acel unghi și din acea poziție este suspect, orice-ar explica el ulterior.

E ceva interesant legat de dejecțiile noastre. Cât încă fac parte din noi, ne sunt simpatice. De-aia și simțim poate nevoia să le diminutivizăm: pipilică, șușu, căcuță. Cum ne-au părăsit, devin însă cele mai scârboase chestii de pe lume și trebuie să le trimitem rapid cât mai departe de noi. Sunt, cumva, ca foștii iubiți sau iubite: ieri era “puiuțu’”, azi e “porcu’ ăla”.  Continue reading