“ … Doar un joc? Mergeţi la Glasgow în ziua derby-ului catolico-protestant şi spuneţi-mi că e doar un joc. Mergeţi să-l sărbătoriţi pe Diego pe Bombonera şi discutăm după aia. Întrebaţi un catalan cum l-au executat trupele lui Franco pe preşedintele Josep Sunyol în ‘36 şi vă apropiaţi de adevăr … “.
O dezbatere la Anglofil.
Fotbalul este doar un joc, ca şi viaţa, ca şi dragostea,
dacă ascultaţi de Queen…Play the game, of love! FOTBAL.
Am urmarit multe meciuri in genunchi. Cred ca majoritatea care ma interesau. Si nu pt ca ma rugam dar pt ca scaunul imi statea in cale. Simt fotbalul prin toti porii. Sunt fanatica si de aceea m-am oprit. Pt ca fotbalul e doar un joc. Tocmai pt ca traiesc fotbalul atat de intens il las sa fie ceea ce e: o intrecere sportiva.
„the king of the Games”
AG, ma flateaza alaturarea cu doua condeie ca Radu Cosasu si Vlad Mixich!Much obliged!
Si totusi, zi-ne parerea ta. E sau nu e?
Pentru ca acest comentariu este pro-Romania, rog ingaduinta de a fi postat la orice articol si pe orice blog! Multumesc anticipat pentru intelegere! Mesajul inaintasilor nostri din razboiul 1916-1918, inscriptionat pe Monumentul “Leu” din Bucuresti, glasuieste: “Spuneti generatiilor viitoare ca noi am facut suprema jertfa pe campurile de batalie, pentru intregirea neamului!” Mesajul meu, adresat fiilor buni ai Romaniei de azi, le solicita infinit mai putin, dar absolut necesar , si anume “jertfirea” a 30 de minute, necesare pentru a accesa Link-ul, http://dumitrurizoaica.blogspot.com/, sau a cauta pe Google, dumitrurizoaica.blogspot.com, ca sa citeasca pe blog materialul “Pentru insanatosirea societatii romanesti”, pentru a-l analiza si a-l verifica, asa cum indica antepenultima fraza care incepe astfel: “Singura verificare valabila….etc.”. Voi, compatriotii mei, pe care va mai intereseaza Romania, sau care doriti o lume normala pentru urmasii vostri, “jertfiti” 30 de minute, pe Altarul Patriei, pentru un viitor mai bun, si pentru a da o “palma morala” acelora, care desi DATORI, prin fisa postului, sa promoveze Binele public, prefera sa manifeste o NESIMTIRE CRASA fata de o solutie ce poate promova Binele public, si care poate fi verificata uimitor de simplu de catre orisicine! Prin nonraspunsul lor in termenul legal, la scrisorile ce le-au fost transmise, cei indicati mai jos, s-au plasat in nefericita situatie amintita mai sus! Amintesc ultimele cazuri: Presedintele Basescu, Scrisoarea Nr. 6516/22-03-2010, partidele, PSD; PNL; PRM; PDL; UDMR, ziaristii Mircea Marian si Silviu Sergiu de la Ev. Zilei, “Nasul” basescian- Radu Moraru de la B1 TV, Victor Ciutacu de la Jurn.Nat. si Antena2-Vorbe Grele,etc. D. Rizoaica. Fost detinut politic intre 1958-1963 si febr.-aprilie 1986.
spui „doar un joc” ca şi cum ar fi o chestie minora.prin joc începem prima socializare cu oameni străini,joaca ne stimulează imaginaţia şi intelectul,prin jocuri învăţăm să ne purtăm,să câştigăm şi să pierdem.joaca ne ajută să ne dezvoltăm fizic şi mental,ne formează caracterul.
este fotbalul un joc? Da,este un joc de copii mari
Cred ca problema intre suporteri tocmai de aici incepe. Oamenii vad fotbalul mai decat o intrecere sportiva. Intrebarea nu e daca fotbalul e un joc? Intrebarea e cine si ce motive are pt a ridica fotbalul mai presus decat o intrecere sportiva? Oamenii au suficiente motive pt a se razboi unii cu altii. Hai sa nu le mai dam inca unul. Cand spui derby catolico-protestant, fotbalul e doar decorul. Actorii principali sunt convingerile.
E mai bine ca fotbalul sa ramana doar un joc. Degeaba strigam: fair play si no racism, daca numim derby-ul catolico protestant.
Fotbalul e un joc. Datorita popularitatii imense de care se bucura a fost ridicat la rangul de rege. Tot datorita popularitatii imense este folosit in diferite scopuri. Asta e convingerea mea :)
Gata, tac, dar mi-a placut subiectul.
Anglofil
Sportul nu mai este, din pacate, de mult joc, dar noi trebuie sa facem totul pentru a inainta neabatut pe calea reintoarcerii la bucuria primordiala :)
Uite ce zice domnul Johan Huizinga, in „Homo Ludens”, eseu publicat in 1938.
„Cu timpul, insa, odata cu sistematizarea si disciplinarea crscanda a jocului, se pierde o parte din continutul ludic pur. Fenomenul se vadeste in distinctia dintre profesionisti si amatori. (…). Atitudinea profesionistului nu mai e cea a joculu, din ea nu se degaja spontaneitate si nonsalanta. In societatea moderna, sportul se departeazatreptat de sfera pur ludica si devine un element sui generis: nu mai e joc, si totusi nici seriozitate. In societatea zilelor noastre, sportul ocupa un loc detasat de procesul de cultura propriu-zis, care se desfasoara in afara lui. In civilizatiile arhaice, intrecerile faceau parte din serbarile sacre. Erau indispensabile, ca actiuni sfinte si izbavitoare. In sportul modern, aceasta legatura cu cultul s-a pierdut cu totul. Sportul a devenit absolut profan si nu mai are nicio legatura organica sau de alta natura cu structura societatii, chiar daca exercitarea lui este impusa de autoritati.
Azi, sportul este mai degraba o manifestare autonoma a unor instincte agonale, decat un factor al unui simt comunitar fertil. Perfectiunea cu care stie tehnica sociala moderna sa amplifice efectul exterior al demonstratiilor de masa nu schimba cu nimic ca nici Olimpiadele, nici organizarea sporturilor in universitatile americane, nici propaganda zgomotoasa referitoare la competitiile internationale nu pot inalta sportul la rangul de activitate creatoare de stil si de cultura. Oricat de important ar fi el pentru participanti si penrtu spectatori, sportul ramane o functie sterila, in care vechiul factor ludic s-a stins”.
„…nu pot inalta sportul la rangul de activitate creatoare de stil si de cultura.”
To give the guy the benefit of the doubt, Barça lui Pep avea sa apara abia peste 70 de ani. :D
La fel, si stucaturile lui Mou.
sincer acum, un individ care creste urmarind rugby’ul va fi diferit de unul care creste urmarind football’ul (exculdem din start ideea ca subiectii nostri s’ar gasi in spatiul carpato-danubiano-pontic);asadar, o oarecare activitate creatoare de stil si de cultura s’ar gasi;
la fel de bine, hai sa diferentiem clar privitul de practicatul unui sport, caci nu exista fani amatori sau profestionisti (poate doar ultrasii dinamovisti) -> ma refer la „renumeratie”; intr’adevar, exista diferite nivele de pasiune si interes si tocmai asta consider ca e o „activitate creatoare de stil si de cultura” , caci nu poti include in aceeasi oala suporterii de rezultat cu ultrasii din peluze (ok, vorbim de subcultura, dar gasim muncitori, studenti, avocati, etc. in ambele extreme, de unde vine separarea? ); e mai usor sa fii sportiv profesionist decat chibit amator, macar esti stapan pe soarta ta :-D
n’am studiile si cultura necesare, dar ma gandesc serios sa pun pe acelasi picior sportul cu teatrul, literatura si cinematografia, vazandu’le astfel: un o multime in care fiecare element pasiv se proiecteaza in mijlocul actiunii, interpretand in mod unic si personal aceleasi fapte, fara a influenta actiunea propriuzisa, dar traind’o la persoana I; caci daca te uiti fie si la curling fara sa’ti doresti sa lansezi tu piatra aia mai asa sau mai pe dincolo, e ca si cum te uiti pe cer la o pasare si nu ti’ai dori sa zbori; de’aia zic, fotbalul nu e doar un joc, le foot, c’est moi!
Cam asa ceva zicea Eco despre filmul porno. Pe bune. „Ala care … joaca sunt eu”. De aia si dotarile de lux ale actorilor. Best male performance indeed.
Acuma, scuze de vulgarizarea aparenta a discutiei, dar chiar mi-a adus aminte de cuvintele lui Umberto Eco.
Normal ca fara functia asta de reprezentare sportul n-ar mai fi mare lucru. Ca si in viata, nimeni nu vrea sa stea in poarta si nimeni nu se recunoaste in fundasul faultangiu. Cati dintre voi ati vrut sa fiti Bumbescu? In schimb, cati ne recunoastem in Messi cand da 4 goluri intr-un meci?
Poate ar fi interesant un studiu. Ceva de genul: cat de mult conteaza fotbalul pt tine si in ce masura iti afecteaza viata?
Eu cunosc multi oameni care nu dau nici o para chioara pe fotbal. Cu ei ce facem? Le cerem parerea si lor? Sau pe ei ii lasam in afara?
Daca e sa cred ceea ce spuneti voi, toti cei carora nu le pasa de fotbal sunt inculti. :)
Ma rog, se poate exagera si se poate exagera.
Sorry. Mai e o chestie care nu ma lasa in pace la articolul asta. Si anume:
Dacă vă par livreşti exemplele de mai sus atunci vin cu argumente de catedră. Masterul pe care l-am făcut la Londra şi care se ocupa cu sociologia sportului mi-a plăcut de la început pentru că îmi confirma o bănuială pe care înainte îmi era ruşine s-o recunosc în public: că fotbalul contează, că a devenit atât de important în vieţile noastre încât merită atenţie academică.
Felicitari pt master. Dar eu ca persoana foarte simpla tot nu vad nici un argument. In afara de faptul ca trebuie sa te cred pt ca ai urmat un masterat in Londra. Sorry.
Aici incercam doar sa subliniez faptul ca fotbalul a devenit atat de important in societate incat nu mai poate scapa atentiei sociologilor.
Argumentele vin in paragraful urmator si se refera la faptul ca fotbalul indeplineste functii in societate care il scot din sfera jocurilor-si-atat:
Functionalistii credeau că muncitorii, de obicei bărbaţi, plătesc profesionişti care să joace în locul lor, riscandu-şi sănătatea, pentru că aveau nevoie de ceva care să compenseze monotonia vieţii în uzină. Altă teorie spune că fotbalul serveşte echilibrării tensiunilor într-o societate, o supapă pentru eliberarea relativ paşnică a agresiunii. Postmodernistul Baudrillard judeca fotbalul în relaţie cu pariurile: fascinaţia acestui sport stă în incertitudinea rezultatului, în faptul ca surprizele par mai dergaba predestinate decât imposibile din punct de vedere ştiinţific.
Tablele nu fac asta, snookerul nu face asta, voleiul nu face asta. Nici un alt sport n-a contribuit la dezvoltarea Angliei industriale in felul in care a facut-o fotbalul.
Anglofil
Multumesc.
Te cred cand spui ca nici un alt sport nu a contribuit la dezvoltarea Angliei industriale in felul in care a facut-o fotbalul.
Eu largisem orizontul. Eu cred ca toate sporturile sunt in atentia sociologilor. Fotbalul poate mai mult decat restul pt ca e atat de popular.
Nu incadrez tablele si snookerul la categoria sporturi.
Sper ca nu te-a suparat comentariul meu. Eu doar nu urmez pareri orbita fiind de titlu sau diplome. Nimic personal.
Mi se pare normal sa nu pui prea multa baza in diplome, nici eu n-o fac. Am amintit de master pentru ca mi-a dat sansa sa citesc niste oameni foarte destepti, de care altfel n-as fi auzit.
Nu contest importanta diplomelor, insa o pun pe un loc secund.