Dragă Adrian,
Să-ți spun cîteva vorbe, în scris, despre cartea evadată de curând din tipografia de maximă siguranță „Monitorul Oficial“.
Cred că punctul forte al cărții e titlul: Iubitafizica. E un cuvânt inventat de mine pe vremea când îmi serveam patria la o unitate militară din Chitila, asta se întâmpla în sezonul competițional 1999-2000. Găsisem în biblioteca unității o carte în care se făcea vorbire despre patafizica lui Alfred Jarry (patafizica este știința soluțiilor imaginare, a particularului și a legilor ce guvernează excepțiile)și, uniformizat până la anihilarizare, deposedat de barbă și de viață personală, nu mă simțeam deloc excepțional. N-aveam la dispoziție decât soluții imaginare pentru a face suportabilă atmosfera aceea omnivoră.
Cuvântul „iubitafizica“ s-a născut firesc, fără dureri. Dintotdeauna mi-au plăcut orgiile textuale, știi bine asta, căci am vorbecăit împreună de nenumărate ori, și sunt convins că limbajul ajunge și el la orgasm odată cu țâșnirea la suprafață a câte unui cuvânt bun sau a câte unei expresii bune.
Am simțit de la bun început că „iubitafizica“ e un cuvânt suficient de bun, de puternic și de fertil încât să se poată naște din el o întreagă lume. Asta s-a și întâmplat, în cele din urmă.
Există în carte un lot de 19 iubite imaginare, de la A(dora) la Z(enobia), fiecare dintre ele spunându-și propria poveste, nu întotdeauna veselă.
În capitolul „Iubitorul Oficial“ am rescris toate legile patafizicii și le-am transformat în enunțurile iubitafizicii, am rescris lunile anului, am schițat un calendar iubitafizic neortodox, un catalog al iubitafizicienilor profesioniști (Cortázar, Flaubert, y Gasset, Jarry, Llosa, Nabokov, Naum, Puig, Pynchon, Sábato, Vayenas, Vian), dar și un catalog al supraființelor iubitafizice (Rastolm este zeul Conjuncțiilor, de exemplu, iar Vuh e zeul Imediatului), iar capitolul acesta se încheie cu cele unsprezece porunci iubitafizice, dintre care aș aminti-o doar pe ultima: „Să nu dormi atunci cînd visezi“.
Urmează cîteva studii de caz, dintre care aș aminti doar scrisoarea deschisă adresată lui Albert Einstein și elogiul închinat crupei, „acelei crupe dure și păgîne, atît de uriașă cât spun legendele, un altar al religiei și plăcerilor barbare, cu emisferele ca două paradisuri carnale exuberante“, și așa mai departe.
Trec peste capitolele „Iubita mea vitregă“ și „Colaboratorii dragostei“, care sînt mai degrabă indescriptibile, și ajung la „Patru eseuri asupra teoriei sensualității“: sînt patru poeme secvențiale despre tăceri, umbre, ferestre și ochi. Tăcerile m-au interesat dintotdeauna, poate tocmai de aceea am și ajuns să vorbesc la radio ore în șir, săptămînal, ca o poliță pe care corzile vocale i-au plătit-o tăcerii, în fine. Apetitul pentru ferestre mi l-am conștientizat în clipa când, cu ani în urmă, am văzut un scurt metraj de Peter Greenaway, intitulat, desigur, Windows. Atunci am înțeles că ferestrele sînt date naibii și că potențialul lor poetic este imens. Cît despre ochi și umbre, e clar că nimeni nu își vede cu ochi buni propria umbră, mai ales într-un sens jungian.
Am scris Iubitafizica în 2000-2001, am publicat-o la începutul lui 2002. Actuala ediție (a treia, dar a doua pe print, căci a mai existat și o ediție electronică, la Liternet, în 2003) are un capitol suplimentar, pe care l-am scris în 2005, și diverse mici și benigne corecturi. Aș mai adăuga că un alt punct forte al actualei ediții este felul în care arată cartea: layout chic, ilustrații minunate, nouă la număr, făcute de Dan Stanciu, copertă cartonată cu o grafică retro. Sunt perfect conștient că prejudecățile cu iz misogin ar putea funcționa și în cazul cărților, că s-ar putea spune: „Cartea asta arată prea bine, sigur e proastă!“. Din fericire, eu am fost familiarizat încă de tânăr cu existența femeilor frumoase și deștepte. :)
Cu prietenie,
Iulian
Notă: cartea costă 30 RON (transport gratuit) şi se poate cumpăra de aici.
Cel mai bun, cel mai frumos, cel mai scriitor…Nu gust deloc poezia lui, amestec de Naum & caterinca ieftina. Sorry
Haters gonna hate.
La multi ani si tie, Adriane!