Cum vor face românii cel mai mare rahat din lume

Ați auzit, probabil: de curând am devenit țara care a dăruit culturii universale cel mai mare mic din lume, unul de 20 de metri.

Dar asta nu e totul. Avem cea mai costisitoare clădire din lume. Am încins cea mai mare horă de pe planetă, am lăbărțat cel mai mare steag, am înălțat cel mai înalt brad de Crăciun. Am confecționat rochia de mireasă cu cele mai  multe cristale Swarovski, am lansat o colecție de modă la cea mai mare înălțime, am dăltuit cele mai înalte tocuri din lume. Noi, românii. 

Recordurile alimentare sunt însă perla coroanei. Cel mai lung cârnat afumat din lume, cel mai greu tort cu frișcă și fructe. Cea mai lungă împletitură de ceapă. Cea mai mare gaură din covrig. Cel mai lung tăiețel.

Nu e întâmplător. Vocația giganticului la români contrazice diminutivele cu care ne-am ornat bucătăria. Castraveciori, pulpițe, sărmăluțe, perișoare, mușchiulețe, mămăliguță: ne alintăm mâncărurile tocmai ca să le înfulecăm cu conștiința împăcată. Dacă ne-am psihanaliza, ne-am regăsi înotând într-un bazin – cel mai adânc din lume – cu ciorbiță de văcuță.

După ce a măsurat vidul cu kilometrul și a presărat mirodenii peste el, România nu are de ales: trebuie să intre în cursa pentru zămislirea celui mai mare rahat din lume. Nu vă ascund, va fi greu. Laxativele diluate primite de la autorități s-ar putea să ne constipe, hârtia tricoloră pe care ne-o vor da s-ar putea să se rupă, discursul prezidențial e posibil să ne-adoarmă, dar nu ne vom lăsa.

Pe Valea Prahovei ne vom strânge cu toții – deținem și recordul mondial pentru cele mai îndelungate construcții de autostrăzi – și, în claxoanele TIR-urilor și cu ochii la frumusețile naturale, vom purcede la treabă, contribuind la împlinirea destinului manifest al unei țări care, când își pune mintea, chiar asta poate face: un mare rahat.