Acul şi fânul
de Elena Georgescu
În 2005, statisticile numărau peste 6,5 miliarde de oameni în lume. Dacă ar exista suflete-pereche, unul şi numai unul dintre ele ar fi potrivit pentru fiecare dintre noi. Să-l căutăm ar fi nu un demers romantic, ci unul sisific. Majoritatea dintre noi am sfârşi singuri şi neîmpliniţi, căutând acul ideal în câteva care cu fân din proximitate.
Există cupluri în care cei doi par făcuţi unul pentru celălalt. Poate cineva să fie convins că măcar unul dintre ei n-ar fi fost mai fericit lângă altcineva? Ce se întâmplă dacă la 20 de ani crezi că ţi-ai întâlnit sufletul-pereche şi te căsătoreşti, iar la 30 de ani acesta moare? Alegi singurătatea şi doliul pentru tot restul vieţii?
Cred că acest concept a fost inventat pentru a întreţine în noi iluzia că nu suntem singuri şi că există un campion al alterităţii şi o relaţie-trofeu ce răsplăteşte un ipotetic loc 1 într-un joc cu miliarde de concurenţi. Acelaşi mit ne face să părem incompleţi atunci când speranţa găsirii începe să se piardă. Mai corect ar fi să fim conştienţi că un om perfect adaptat nevoilor noastre emoţionale sau fizice nu există.
Şi chiar dacă ar exista, omul se schimbă cu fiecare experienţă. Devii altul, iar perechea ideală se schimbă la rândul ei. Fiecare e unic şi, chiar dacă două „suflete-pereche” traversează aceeaşi experienţă, schimbarea va fi diferită. Cât timp vor mai rămâne în acea imposibilă matcă ideală, subţire cât un fir de păr? Există o singură unicitate, şi nu a unui om raportat la alt om, ci a fiecăruia în parte.
Fără dovezi
de Adrian Georgescu
În acest domeniu, demonstraţia prin calcul statistic ori probabilistic este exclusă. Există perfecţiunea unui cuplu? E dragostea o mărime măsurabilă?
În discursul lui Aristofan din “Banchetul” lui Platon apare mitul androginului originar şi ideea de suflete-pereche. Demult, existau trei sexe: feminin, masculin şi androgin, acesta din urmă fiind compus din fiinţe duble, care îi ameninţau pe zei. Pentru a-i supune, Zeus a decis să-i despartă în două şi de-atunci jumătăţile se caută una pe cealaltă.
Nu cred, evident, în acest mit. Însă, aşa cum trăim în cea mai bună dintre lumile posibile, în care Dumnezeu ne-a lăsat liberul arbitru, cred că la fel se întâmplă şi în cel mai inexplicabil şi enigmatic domeniu al vieţii: dragostea. Cred că toată lumea are, o singură dată în viaţă, şansa de a întâlni jumătatea lipsă, numai că mulţi, din varii motive, ratează ocazia.
Toată lumea înţelege noţiunea de suflet-pereche doar prin prisma jumătăţii lipsă rătăcitoare prin lume. Părerea mea e că nu eşti suflet-pereche, ci că, într-o mare măsură, devii. Aşa cum totul se întâmplă undeva pe drumul dintre predestinare şi noroc, există un anume moment în această călătorie în care pur şi simplu, brusc, realizezi că ţi-ai găsit sufletul-pereche.
Aţi observat că nu am prezentat nici un singur argument. Cei care au trăit senzaţia descrisă mai sus înţeleg, probabil, de ce. Când simţi că ai găsit tot ceea ce-ţi lipsea nu mai ai nevoie de dovezi sau de demonstraţii.
„Suflete pereche”?
Un deziderat shakespeare-ian de genul „Romeo si julieta”.
In rest…
Suflete pereche, dragoste la prima vedere….partenerul ideal…let’s get real…!
In toamna acestui an…voi face 25 ani de stat in pat cu dusmank ! Restu’ pina la ”nunta de aur” poate-i petrecem in FLORIDA !!
lupu
let’s get real?
how about – let’s get there? could be more fun ;)
daca separam ideea de „unic” din cea de „suflet pereche” obtinem date foarte interesante. parca nu mai e asa greu sa-ti intalnesti jumatatea :)
„Dumnezeu iti da, da’ nu-ti baga in…traista” ! :)
…@Adrian: totul tine de…fiecare: sunt parteneriate/ cupluri care rezista dupa ce „a fost dragoste la prima vedere”, altele clacheaza lamentabil (nu conteaza „vina” a cui e); idem, „ne-am cunoscut, am stat vreo tzaspe ani, abia apoi…” , „si au trait fericiti pana la adanci batraneti” sau, dupa nici o luna/ un an…divort. S.a.m.d.
In viata, nu stii ce…”ti se ofera”. :) . O cultura a vietii de cuplu, e adevarat, nu exista. Poate ca, in genere, (prea) mult cultura si civilizatie, la noi…
Buna dimineata,da m-am indragostit la prima vedere,au trecut 30 de ani,dar infiecare an am vrut sa divortez adica de 30 de ani,fericiti am fost pana am cunoscuto pe soacramea,o viata jalnica si tare mi-asi dori sa fiu pe drumul meu.
Eu ma indragostesc de idei, nu prea conteaza cine le poarta :)
adriana
Dimineaţă o fi la tine. La mine e plină zi deja. :lol:
Gaby,acuma plec la munca,ca otv m-a facut sa ma culc la 5 dimineata.
cum demonstrezi ca un suflet e „pereche”? nu poti. teoretic, e potrivirea perfecta. practic, e o notiune subiectiva, fiecare probabil ii da o „marja de eroare” – in cazurile fericite, e insignifiabila.
in acest sens, bineinteles ca exista suflete pereche. nu stiu daca pentru toata viata, dar cel putin la anumite momente ale ei. intrebarea mea e daca exista unul singur (si restul snt compromisuri), sau se este mai multe out there.
in prezent, ipoteza e ca exista unul singur, primul care te face sa arzi complet. nu vad cum ai face-o a doua oara. nu la aceeasi intensitate, cel putin.
da’ poate ma inshel. sa zica oamenii eshtia mai esperimentatz.
AG
ai observat ce apropouri iti bate? :lol:
eu nu cred ca exista doar un suflet pereche, insa cred ca exista doar unele (dar mai multe) persoane cu care ne-am intelege de minune
Pana azi nu mi-am pus aceasta intrebare. Si nu cred ca exista suflete pereche. Daca ar exista cum va explicati poligamia?
:)
Eu cred ca depinde mult de personalitatea fiecarua etc.
nico
la poligamie e ceva de genu: suflet cu perechi :lol:
dorinho
:)
Prea tindem spre perfectiune oameni buni. Nu stiu daca e atat de sanatos.
@Elena G.
1. Adrian e indragostit. Se vede foarte usor asta.
2. Nu cred ca poti fi „mai fericit”. Esti sau nu esti.
DAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA!
[ N-am timp sa scriu mai multe! Revin!]]
Perfectiune nu cred ca exista. Perfectiunea pleaca de la fiecare fiinta in parte pentru ca nu tot ce-i perfect pentru unul este la fel de perfect si pentru altul.
Ideea de suflete pereche… e ca si cum te-ai imbata cu apa chioara. Nu cred ca exista asa ceva. Multi ajung in stadiul de a spune „el/ea e perfec/a pentru mine” si asta pentru ca ii place asa cum e.
Nu stiu cat de coerenta am fost, daca ati inteles ceva din ce am zis…
E o zi prea grea pentru mine azi…
De data asta, 100% de acord cu doamna :)
Daca sufletul pereche exista, e greu de crezut ca el se gaseste pe ulita mea (da, sunt oameni care nu ies niciodata din satul lor…), pe scara blocului meu sau la doar 100 de km distanta de mine. Ar fi prea simplu. Daca exista, el e cu siguranta la vreo 10.000 de km si nu ne vom intalni niciodata. Prefer sa cred ca nu exista si sa caut altceva decat suflete pereche :D
intru totul de acord cu AG
devii
eu astept sa revina doamna @Nora.
suflete pereche ori e un oximoron si nu-mi dau eu seama ori e pleonasm si nu stiu eu sa-l recunosc?
bun articol!! bravo!! tine-o tot asa!
Sufletul este unic si nu are pereche, doar se poate atasa temporar de alt suflet
uuu AG is loooove :D
AG,
nu stiu daca ai convins o pe EG cu pledoaria ta, dar in mod sigur ai facut o sa se simta prost :D
touche ! :D
In ziua de azi nu mai e chiar atat de greu sa-ti gaseste sufletul pereche. Ajutat fiind de compatibilitatea astrologica totul devine floare la ureche. Daca nu stii sigur ce vrei verifici compatibilitatea astrologica si te vor convinge ei cine e sufletul tau pereche. La naiba daca nu suntem semne suntem numere suntem perechi si de noi nu mai trebuie sa depinda nimic. Totul decurge de la sine…..
….Si mai cred ca in conditii normale toti cei care isi aleg partenerul sau partenera singuri si nesiliti de nimeni simt si cred ca si-au gasit jumatatea. Pe parcurs oamenii se schimba si atunci daca esti dispus doar sa iei si sa nu dai nimic in schimb spui repede ca te-ai inselat si cauti altul sau alta. Totul e doar o iluzie.
eu cred….sau vreau sa cred…elena, de ce sa ne despuiem de vise…prea rationala si rece argumentatia ta.
noi suntem unici, adevarat…dar ce frumos sa crezi ca esti jumatate si cealalata jumatate a ta plusteste undeva, si ca ea ar reface echilibrul perfect si ti-ar pemite sa traiesti beatitudinea…ca celalat ar reface un intreg fundamental…si daca nu o gasesti, ei asta e alta discutie…
mi-a placut adi de data asta…se devine…
Poate Elena e indragostita.Eu cred ca sufletele pereche se
formeaza, ca la croitor: dintr-o parte mai tai din alta mai adaugi
, panase ajunge la un numitor cumun.
sufletul pereche este cel/cea pe care il/o alegem sa traim tot restul vietii.
suflete pereche…termen care mai emotioneaza doar adolescentii, la 16 ani cand urla hormonii in ei si ajung sa se indragosteasca la prima vedere (care iar nu e decat o iluzie, un joc al hormonilor)..
deci sa fim realisti, alegeti persoana de care te simti atras si nu mai crede in povesti cu zburatori!
Mi-am intalnit sufletul pereche la 17 ani, dar dupa un an si 3 luni, a murit. De atunci nu am mai avut nici o relatie, decat aventuri pline de certuri si neintelegeri. Am aflat de moartea lui, doar dupa 11 ani…In tot acest timp am incercat sa imi fac o relatie, dar nu s-a mai putut. Deci, cred ca exista suflete pereche, dar nu toti ne gasim acel suflet, iar daca ni-l gasim, moare unul dintre ele.
nu cred sa existe suflete-pereche…ferm convinsa
nico
acum nu chiar totul :D
malasuerte
Ai dreptate. Ma corectez: nu chiar totul e doar o iluzie. :)
nico
multumesc :D
intrebarea este , ati recunoaste oare doua suflete pereche , daca le-ati vedea ?
Sunt de acord cu Adrian!Elena este prea transanta si pesimista!
Accept asertiunile unor companioni care au afirmat:
* „Sufletul-pereche” nu implica notiunea de perfectiune!Pot fi S-p doi oameni natarai din cale-afara; doi trazniti romantici s.a.!
* Sufetul e unic ; nu are pereche; el asa „pleaca” in viata, unic, inconfundabil si atipic, penntru fiecare individ in parte,
dar, in timp, la o varsta, se ataseaza de cineva, adica de alt suflet, langa care simte ca TRAIESTE cu adevarat !
* S-P se formeaza…. ca la croitor: mai tai d-ici; mai ajustez colo! In timp!
* Deci, cum spunea, si Adrian : ” […] nu esti S-P, ci devii, in timp !”
: ” […] exista un anumit moment, in calatoria vietii, in care, brusc, realizezi ca ti-ai gasit OMUL care seamana cu tine mai mult decat mama, tata, sora ori fratele!”
@Adrian, totalmente, ai dreptate, fara fraza:
* „[…] cand simti ca ai gasit ceea ce-ti lipsea, nu mai ai nevoie de dovezi sau de demonstratii !”
De ce nu accept ceea ce ai spus mai sus?
Pentru ca „nu simti ca ai gasit ceea ce-ti lipsea”, ci ca ai gasit ceea ce doreai de cand auzisei si tu sau altul ca e bine sa ai un partener de drum lung si sa ai cuib !
Deci nu il „cauti pe partener ca-ti lipseste” – din prima – , ci numai daca esti divortat sau vaduv,
ci il „doresti” sa fie langa tine – sa te privesti in el ca-ntr-o oglinda !Sa te recunosti in el ! Sa fie la fel ca tine – NORMAL si in BINE, si in RAU, ca nici tu nu estio perfect !
[ Aici intervin o serie de alte variabile, cum ar fi „Grila de valori asemanatoare, modul in care ne raportam la oameni si la situatii s.a.
Si, ca sa intelegeti mai bine, v-ati pus vreodata intrebarea de ce va plac anumite filme si anumite personaje din acele filme?
De ce? Pentru ca va recunoasteti in ele ! S.a.m.d. Exact asa se intampla , si cu S-P !!!]
*** Tot ceea ce am scris, am relatat parerea mea, la modul general si din experienta altora .
Despre S-P al meu, nu mai cred ca va intereseaza, ca iarasi voi fi atacata ca scriu romane-fluviu !
Concluzia :
” Exista S-P, dar foarte rar se intampla acest miracol, care sa mai si dureze – la Bine, si la Greu – o viata de om !
[ Scuze! Nu am timp sa corectez lingvistic !]
jim
asteptarea ta a meritat
@malasuerte,
Doamne, ce usor se recunosc !
Du-te in excursii cu autocarul si vei vedea ce n-ai vazut!!!
adica „Varsta a 4-a”, de manuta !
El, mai beteag ca ea, ajutand-o sa se dea jos sau sa urce in autocar,
cand oprea- din 300 in 300 de km – ca sa mergem la toaleta ori sa bem o cafea la un market
sau, tinandu-i haina sa se imbrace, EA ; sau sarutandu-i mana dupa fiecare tango, din noaptea de Revelion;
sau, si mai extraordinar, impingand EL, la carucior, cata vreme EA era o leguma! Si aveau verighete asemanatoare,
ca dovada ca nu era un tip platit, ci OMUL ei – la BINE si la GREU – !
S.a.m.d !!!!
Cati dintre noi, cei de pe bloguri, avem atata grija de FEMEIA / BARBATUL nostru ???
[ E valabila deci, si reciproca !]
@nora
am fost , am vazut , poate fi asa
si raspunsul este multi
Mama ce comentarii pe Realitatea la Obama: „E acea burtica de relas pregatitoare pentru varful de expresie”. Adanci romano-americanii astia!
Cam tinerei sa stati mereu cu dumnezeu in gura. Richard Dawkins – lectura obligatorie. Parerea mea. Hic!
Cocluzia (mea) e ca sufletele pereche sunt precum Mos Craciun, exista fiindca:
– nimeni nu a demonstrat ca NU exista
– am gasit sub brad un cadou; sigur Mos Craciun l-a pus acolo.
lol
Sa fim seriosi.
Totusi, ce e intr-adevar placut e ca pt. lucrurile palpabile, tangibile, avem nevoie de dovezi si de demonstratii, in timp ce pentru cele invizibile/nepalpabile nu. E paradoxul inteligentei. „Demonstreaza-mi ca Boc e tampit/genial”. „Dumnezeu? Cum sa-ti demonstrez ca exista? El n-are nevoie de demonstratii. El exista pur si simplu”. Ambele rostite de acelasi om.
EG:
Nu trebuie cautat sufletul-pereche. El apare mai devreme sau mai tarziu. Cred ca multi gresesc, grabindu-se. Unii sunt, de-a dreptul, disperati. Nu murim maine. Trebuie rabdare, putina atentie si respect pentru tine. Daca ti-e teama ca ramai singur, s-ar putea sa nu-ti acorzi sansa meritata, sa confunzi sufletul-pereche cu atractia – iar de-aici drama.
AG:
Ai devenit suflet-pereche? Nu cred. Ai fost de la inceput, dar nu ti-ai dat tu seama.
adi:
Nu-i nici oximoron, nici pleonasm, ci defectiv de singular.
mala:
Eu recunosc suflete-pereche in toate cuplurile de prieteni pe care-i am.
pepeman:
Ce ne mai minunam noi de spectacolul investirii presedintelui la americani, in timp ce pe-al nostru nu-l scoatem din „betiv”. Nu suntem capabili sa respectam nimic, cu atat mai mult institutia prezidentiala – de aia si avem soarta pe care o meritam. (Ma refer, desigur, la moderatorii tv, care nu iau niciodata in calcul ca Presedintele Romaniei s-a calificat prin cel mai mare numar de voturi obtinut). Am putea macar casca ochii la americani, sa vedem cum respecta ei vointa poporului.
mag
Noi ca noi, iti dai seama ce-i in sufletul descendentilor indienilor, care realizeaza ca au fost mintiti de la inceput si ca Marele Parinte Alb e negru…
Si mai e ceva paradoxal:
Acum 3 secole nu vorbea nimeni de suflete pereche, si totusi oamenii isi tineau haina unul altuia cand se imbracau, isi respectau partenerul, o ajutau sa coboare din caleasca etc etc. Ei numeau asta, simplu si normal, politete.
Astazi numim asta „suflete pereche”. De ce? Fiindca ne-am inrait. Fiindca exista din ce in ce mai putine dovezi de politete in jur, incat cele pe care le vedem le consideram miraculoase. Normalitatea, in vremea noastra, a devenit miracol.
roach
esti un dur :D
mag
cand esti constient de asta e usor ,altfel nu prea
ma refer si la a astepta ,a cauta , a descoperi sau a recunoaste suflete pereche
uite
am impresia ca roach nici pe Mos Craciun nu-l vede :D
malasuerte
roach are dreptate. Nici eu nu-l vad pe Mos Craciun. Totul depinde de cat de bine partenerii de viata comunica. Comunicarea e cheia succesului. :)
nico
si tu si roach aveti dreptate
pe langa comunicare as pune si modul in care evolueaza partenerii in timp
mala
Nu cred. Eu doar constat. Constat ca ne-am obisnuit cu mizeria din jur, fara a-l vedea pe Diavol in mizeria asta, insa atunci cand e vorba de o fapta/gest frumos il luam repede pe Dumnezeu in brate, tocmai fiindca astfel de fapte si gesturi sunt din ce in ce mai rare. E, pe de o parte, trist, pe de alta, revigorant. Trist fiindca am ajuns aici, revigorant fiindca inca nu am uitat de El.
Am devenit insa mult prea filosofic, asa ca ma opresc aici :D
malasuerte
Si tu ai dreptate.
* Nu cred (ca sunt un dur), la asta am raspuns :P
Da…exista.
Nu orice protrivire de 2 oameni e prefecta, chiar daca,
cei doi din iubire, cu intelepciune si rabdare,
se inteleg chiar foarte bine.
Dar….exista perechi…care s-au nimerit de minune.
Se vede de la o posta. Iar ei se inteleg minunat fara
sa trebuiasca sa faca vreun efort.
In secolul 21, se poate vorbi de adn,…structura genetica, poate si asta conteaza.
Dar sigur…e si o potrivire a sufletelor. Asta nu se va putea defini insa.
Da, exista..
Am vazut… Sunt foarte putine cazuri….
Si le admiram…. uneori cu un regret ascuns.
Uneori chiar…ni se pare ca am gasit si noi…si atunci sintem fericiti.
o vreme…
@roach,
Treaba cu…”politetea” se numea/se numeste ca – pur si simplu – „ii pasa”!…”stia ca exista’!
@nico, asa este; COMUNICAREA, dar mai trebuie pusa o sintagma: „IN ORICE CONTEXT”!
*** Ceva teorie despre „termenii contradictorii, care insista sa se combine – ori din ratiuni stilistice, ori din greseala cuiva :
Exemple de „oximoron”;
* emblema :
„curat murdar” , la Caragiale;
„claritati obscure”, ” dureros de dulce”
la Eminescu;
* altele:
” Decebal – Traian Nemes”;
” Mi-e rau de bine ce-mi e !”
* s.a.
* ” Pleonasmul ” este arhicunoscut! Nu mai dau exemple!
„SUFLETUL – PERECHE ” nu este nici oximoron, nici pleonasm, nici defectiv de plural, ci trebuie inteles ca o SINTAGMA afectiva, care exprima o incarcatura semnantica deosebita !
A fi „oximoron” e chiar culmea; adica sunt….”contradictorii” cei doi termeni ai..”ecuatiei”, cand tocmai si comunicare, si osmoza, si tabieturi, si sistem de valori, si idealuri, si liant comun etc. presupune S-P ???!
A fi „pleonasm” e, si mai aiurea, cata vreme este o ingemanare intre doi termeni, care presupun „DOI ce inseamna si se simt UNUL „!
PLEONASM ar fi daca am zice:” Spiritul Sufletului” sau invers !
„Defectiv de SG. ori de PL.”, nici nu intra in discutie, intrucat aceste cuvinte, in limba romana, sunt denumite cu terminologia latina, de tipul:
„singularia tantum si pluralia tantum”; de ex.: – foame, sete, frica, fotbal, tenis, baschet;
– sclavagism, capitalism , comunism;
si
– zori, ghilimele, lapti, itari, indispensabili!
[ nu mai dau si alte detalii]
Rog sa ne raspunda un FILOLOG de pe blogul acesta !
pepeman:
Eu abia astept intalnirea Putin-ului cu maimuta
nora:
„defectiv de singular” era o figura de stil, ce naiba!
roach
bine ca m-ai lamurit ;)
mala:
unii vad, dar nu pot, altii pot, dar nu vad – aici trebuie lucrat, totul e sa vrei
mag
pot ala nu mi-e f clar
mala:
nu pot sa se plieze
@maf,
Se accepta !
Mea culpa !
Mai copiii, astia ne vor premia ! „Dureros de destepti” mai sunteti !
Am aflat ca nu numai telefoanele ne sunt ascultate, ci sunt luate sub vizor, si blog-uri, mail-uri etc.
Voi ajunge iarasi sa pun perna pe telefon cand imi spune barbatul meu un banc si invers ?????
mag
multzam ;)
Erata :
@ mag( nu @maf)!
Scuza-ma ! Consider-o ” licenta cibernetica”!
@ nora
ne citesc mailurile, sau….ploua afara….totuna.
Totul e sa poti trai cu asta. Sa poti ramane „tu”
Chiar simtindu-te liber.
„Singing in the rain”…
nora:
fara pobleme; esti simpatica oricum, vrei tot timpul sa-ti explici si sa ne explici
@sfinx &@mag,
OK, distinsii mei companioni ai universului meu virtual !Asa este !
Important este sa fim bine cu noi insine si sa ne instalam cat se poate de bine in hotarele proprii.
Ca …..nemernicii au fost si vor fi – cat e lumea – si cred ca , si pe la altii exista.
Mai nou, citeam undeva ca Dl si Dna OBAMA fac amor ….”in soapta”, ca bodyguarzii sunt „la datorie”!!!
Deci, de la „jandarmii lumii” , pana la amarata de madam @nora, care (deh! deformatie profesionala), tot vrea:
” […] sa-si explice si sa va explice…. ]”, toti cred ca suntem suspectati si pusi sub lupa.
Alex al meu ( aseara, cand eram, amandoi, 2 „cazaturi” de oboseala), mi-a zis sa-ti scriu:
„Spune-i lui @mag ca esti simpatica si ….te mai faci !!!!”
O zi buna, @All !!!
pt prima oara sunt de acord cu elena 100%!!ideea de suflet pereche e mult prea volatila.parerea mea este ca sunt mai multe „jumatati” in intreaga lume si atunci cand o gasesti pe una dintre ele,iti modelezi propria „jumatate” astfel incat sa te convingi pe sine ca ai gasit acel etern-cautat suflet pereche…
o singura observatie: nu e obligatoriu ca sansa sa ti se iveasca O SINGURA DATA IN VIATA. poate fi niciuna, dupa cum pot fi mai multe…
@brazvan,
Ceea ce ai afirmat este mai frecvent decat daca si-ar gasi cineva, din start, S-P!
Sunt atat de frecvente – acum – divorturile; atat de multi parteneri mor de tineri, incat e posibil ca, siin casniciile considerate superbe sa recunoasca cineva ca, la a 2-a casatorie, au gasit S-P!
Un tip sau o tipa – la varsta a 2-a – , de ex. stie cam tot ce trebuie sa stie despre un mariaj!
Aude in dreapta si in stanga, pe la rude, colegi, vecini s.a ca :
„El e cu minciuna; ea vorbeste-ntruna!”;
„Ea il vrea in colivie; el o vrea de jucarie!”;
„El se uita numai la meci, iar ea sta numai in oglinda”:
„Ea trebuie sa-si picteze o tastatura pe abdomen( s-o mai clickeze , si pe ea), cata vreme el sta numai in PC” !
Si, culmea, se intelegeau de minune ! Mariajul mergea jnur !Jurau ca sunt S-P!
Ca, abia dupa divort/deces, sa intalneasca „minunea” de barbat/femeie, adevaratul S-P! Total diferit de ceea ce traisera inainte!
[ am avut asemenea cazuri!]
@jimerino,
Ma simt nespus de bine ca m-ai inteles ! Iti multumesc !
Vom comunica, pe mai departe, daca simti ca nici nu te”intuneci” langa mine, si nici nu iei distonocalm !
Eu tot mai sper ca vrei sa-l cunosti pe Alex ca sa spui fetelor batrane, femininelor SOLO, mai ales, precum si barbatilor invidiosi, cata dreptate am avut !
Acolo nu mai „merg”, cata vreme abia am scapat de Spitalul de nebuni !
Mi-am facut un cadou si mie , si unei colege a mele, venita – tot prin concurs – ,
de la o comuna renumita, care avea Azil-Spital !
Sa ne auzim sanatosi !
EG
Corect! Calcule, statistici, relatie-trofeu, „campion al alteritatii”(!!!???), „concept” care devine „mit” trei rinduri mai jos, ceva truisme despre schimbare, shimbarea schimbarii in raport cu schimbarea celuilalt, totul culminind c-o fraza de-a dreptul mistagogica:”Există o singură unicitate, şi nu a unui om raportat la alt om, ci a fiecăruia în parte”.
AG
In fine ai lasat „sublerul” si ti-ai dat drumul pe derdelus!N-ai simtit niste hopuri cind tetot duceai?
„Nu crezi, EVIDENT, in acest mit” dar 17 rinduri mai jos testraduiesti sa-i demonstrezi REALITATEA constatind ca poti deveni suflet pereche!!!
„La mijlocul drumului dintre predestinare si noroc?!” predestinarea inlcude si presupune si ceea ce noi, putem considera(necunoscindu-ne destinul) noroc.
„Cred că toată lumea are, o singură dată în viaţă, şansa de a întâlni jumătatea lipsă, numai că mulţi, din varii motive, ratează ocazia”. Asta nu contrazice teoria ta cf careia DEVII suflet-pereche?!
Ideea sufletului pereche izvorastedintr-un MIT. Culianu spunea , pe buna dreptate, ca nu noi gindim miturile i miturile ne gindesc pe noi! Mai spunea ca drama omului este ca toate miturile luisit in aceeasi masura adevarate! „A incerca sa analizezi rational MITUL seamana cu incercarea de a decoji o ceapa pt a gasi ceapa.”(Gilbert Durand)
Stiti ce-ati facut voi cu articolul asta?! Exact. ati incercat sa decojiti o ceapa pt a gasi ceapa!
doamne,
da un traznet mic si fa dreptate!
@Codrus,
Companionule atipic,
Mi-am propus – din clipa in care m-am inscris pe acest blog – sa nu folosesc limbaj de specialitate sau Vocabular specializat,
ci sa ma exprim in limbaj colocvial, decent, cu scopul de a ma face inteleasa.
Insusi M.Preda spunea despre carti si despre oameni ca apreciaza numai pe cei care se fac intelesi si cartile care pot fi citite si intelese de toata lumea.
Nu vreau sa mai spun cu ce ma indeletnicesc, de o viata, am fost, si eu atacata de suspiciosi, inca de acum 1 an,
dar ceea ce stiu ca mi-am propus a fost – repet – sa nu folosesc nici chiar cuvinte din jargonul & argoul medical,
pe care n-aveau cum sa-l priceapa, in totalitate, companionii nostri !
Din respect pentru blogger-ii ceilalti eu n-am abordat un limbaj sofisticat, rococo, funambulesc si prea incarcat de INFORMATIE stiintifica!!
Mereu, @codrus, – elegant – ti-am fost aproape si te-am inteles ca ai avut maaaaaaaaaare dreptate – in general – ,
dar pricepe, si tu, odata, ca noi, cei de aici, nu avem cultura si cunostintele tale, intr-o zona, in care noua, celor care nu avem Filozofia la baza,
ne-ar trebui 2 vieti ca sa parcurgem si sa ne insusim ataea cunostinte ca sa putem sa „empatizam ” din toate p.d.v. !
Tu ii acuzi acum, pe AG&EG, ca: „au incercat sa decojeasca ceapa pentru a gasi ceapa ! ”
OK ! Te-ai exprimat mai pe intelesul nostru. dar tu poti crede ca, in 80% din comment-urile tale – eu&marea majoritate cred,
” ne temem ca ne injuri, iar noi te apalaudam????”
Este exact cum zicea fiul nostru, acum 30 de ani, cand eram la Neptun, iar el se tot juca in apa cu o fetita-suedeza si, cand l-am intrebat:
” – Cum te-ai inteles, mama, cu fetita? Cum comunicati ?
” – Nu stiu, mami, ca ea putea sa ma si dracuie….eu radeam ca prostul si dadeam din cap!!!….
De unde sa pricep eu suedeza???”[ copilul nu incepuse cls. I si nici meditatia la…engleza; nici vorba de suedeza)
Exact senzatia asta o avem , si noi, adica si eu, de cele mai multe ori !
Cu deferenta, te rog sa intelegi ca, daca n-am deloc-deloc dreptate, imi cer scuze si uita tot ce am scris !
O seara buna tuturor!
Doamneeee, acum am citit comment-urile la :
„Costica, dormi ?….. ”
Nu pot sa nu va intreb daca ati auzit ultimul banc despre un …I N C O R N O R A T !!!
D
ca vreti sa-l aflati, o sa-l copiez sau o sa fac un rezumat !
E m o r t aaaa l !
@jim,
Sau cum sa- i spun?
” E marfa!”
” E naspa!”
” E cool !” CUM? Ca e traznet!
shmeny
Amin
mag
Foarte buna observatia cu presedintele!
shmeny
:lol:
xd