in Shots

Mulțumim, Hexi Pharma, că ne-ai făcut mai puternici!

morga04Dacă citești acest articol, ești un om norocos. Nu pentru că e un articol extraordinar, ci pentru că te afli în viață, ceea ce, pentru un român, este deja o realizare extraordinară.

Dezvăluirile din sistemul medical arată un adevăr pe care-l simțeam de mult pe propria piele: România funcționează de mult pe baza efectului placebo. Nu știu cum stăm în ceea ce privește speranța de viață, dar la speranța de moarte am făcut progrese spectaculoase. 

În curând vom afla că tuburile de oxigen din spitale au conținut mereu monoxid de carbon, iar apa folosită la stingerea incendiilor avea 88 la sută benzină, așa, just for fun. Că aspirina era cretă cu puțin ipsos. După vreo două anchete de presă, ni se va zice că tipul mascat pe care-l vedeam deasupra noastră înaintea operațiilor nu era chirurg, ci un hoț de organe în căutarea rinichilor excedentari, iar cel care număra alături era arbitru de box.

Din comunicatul remis de Hexi Pharma lipsește doar fragmentul prin care ni se bate obrazul că nu apreciem suficient compania, care, înlocuind dezinfectanții cu apă de ploaie, a făcut ca românii să se imunizeze, devenind mai rezistenți și mai adaptați.

La produse diluate, scuze diluate. Faptul că pentru așa ceva se prezintă doar scuze nu e un act de decență, ci o nouă neobrăzare. Cererea de iertare include recunoașterea greșelii și, mai ales, exprimarea limpede și fără dubii a regretului; presupune asumarea unei responsabilități. Îți ceri scuze când pătezi o față de masă. Îți ceri scuze când scuturi scrumul țigării pe covor. Când însă toate produsele tale au ieșit neconforme la control, când există probe și de 2.500 de ori mai diluate decât normativul, atunci e nevoie de ceva mai mult. De pildă, de explicații. Care, aflăm din comunicat, le-ar fi fost „interzise”, deși nicio instanță nu poate interzice declarațiile, cel mult poate „recomanda” ca ele să nu fie făcute.

Totuși, conducerea Hexi Pharma este nevinovată, până la un verdict definitiv și irevocabil dat de o instanță. Dar știți ceva? Va fi greu să se găsească, în România, un judecător care să nu fi avut măcar o rudă, o cunoștință sau un prieten decedat din cauza infecțiilor intraspitalicești ori a „complicațiilor postoperatorii de natură necunoscută”.

Tu ce zici?

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.