in Gazeta Sporturilor

Piksi

“Se mişca pe teren cu o asemenea uşurinţă, de parcă dansa cu cea mai frumoasă fată” – Diego Maradona.

Iată-l. Primeşte mingea şi-o înalţă pe şiret, de parcă ar vrea s-o vadă mai bine. Se întoarce apoi uşor spre stânga, cu o mişcare graţioasă de dansator, şi din el răsare un călcâi, iar mingea pleacă mai departe. Dragan Stojkovici a fost unul dintre fotbaliştii care au înnobilat călcâiul, căci pentru el piciorul n-avea părţi mai puţin ortodoxe.

Era un avion năpustindu-se în picaj asupra victimelor sale, cu cheful de joacă pe care doar un copil poate să-l aibă. Asemenea lui Maradona, se înfigea în adversar. La fel ca Best, îl înnebunea. Dribla scurt, lung, pe stânga, pe dreapta, din viteză ori de pe loc, de fapt totul la el era fentă, că era pasă ori şut, aşa cum un mare scamator şi când se spală pe dinţi îţi dă senzaţia că va scoate un ou din gâtlej. Dădea goluri direct din corner, şi pe colţul lung, şi pe cel scurt. Loviturile libere, marca oricărui decar, îl trăgeau pe portar printr-un fir invizibil spre locul în care mingea deja se agita în năvod. Iar contrastul, mai ales, era teribil, între fizicul lui firav şi ce putea extrage din el, cu freza aceea de puşti pe care încă îl duce bunica la frizer.

A fost acea ultimă mare echipă a Iugoslaviei, cu Stojkovici, Prosinecki, Boban, Suker, Katanec, Jarni, Savicevici, Pancev, care în 1992 i-a trimis pe danezi în concedii, de unde, cu zece zile înaintea începerii competiţiei, au reintrat şi au câştigat Campionatul European. Dar dacă era Iugoslavia, echipa care-ar fi trebuit să fie? Doi ani mai târziu, selecţionata unui stat deja fantomă i-ar fi putut cuprinde, în afara celor de mai sus, pe Boksici, Suker, Jugovici, Stimac, Mihajlovici, Zahovici sau Mijatovici. A fost nedrept destinul acestei echipe, după cum şi naţionala de baschet a Iugoslaviei – cu Drazen Petrovici, Kukoc, Divac, Radja, Paspalj – s-a spart dureros, asemenea unui vitraliu de biserică ţintit de un beţiv. Ar fi trebuit să rămână, un steag din care a fugit totul, culorile, ţesătura, lancea, stema, caz unic de selecţionate care nu mai reprezintă o ţară deja ruptă, ci ceva mai important decât atât, o expresie a frumuseţii delicate ce se consumă continuu, orbitoare în miezul ei incandescent, pieritoare din motive obscure.

Căpitanul Iugoslaviei, Dragan Stojkovici, a fost simbolul acestei fragilităţi exuberante. Europa a pierdut mult, întrucât după accidentarea la genunchi din 1991, n-a mai fost Piksi de la Steaua Roşie Belgrad cel care a jucat la Olimpique Marseille, ci un avion zburând într-o singură aripă. Şi chiar şi aşa, pâlpâind, a aruncat suficientă lumină încât să vedem fotbalul ca pe un joc minunat.


Write a Comment

Comment

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

33 Comments

  1. imi amintesc zilele acelea cu Crvena Zvezda – AC Milan oprit din cauza cetii, la 1-0 pt. Zvezda parca. ce echipe existau atunci in Europa de Est. pe criterii politice construite, dar macar vedeai fotbal.

  2. tare articol, un pic yugo nostalgic, oricum croatii au luat bronz in 98(sa nu amintesc de handballul pur croat) ceea ce marea iugoslavie n-a reusit niciodata,patriotismul iti da o mare ambitie suplimentare, in acel conglomerat iugoslav dominat de ura si invidie nu puteai fi patriot ce adevarat,
    iar pt „cynic” la rejucarea acelui milan -steaua rosie italienii au avut cel mai clar gol nevalidat pe care l-am vazut vreodata :))) (e pe youtube) … peste 1 m trecuse mingea de linia portii

  3. ‘ o expresie a frumusetii delicate ce se consuma continuu,orbitoare in miezul ei incandescent,pieritoare din motive obscure’…fuckin hell . se rasuceste el porco in mormint de invidie.

  4. intrebare: calcaiul de la 1.00 nu e cumva pentru raducioiu, la verona? vad ca acolo au jucat in sezonul 91-92 impreuna… si parca am mai vazut si o faza dintr-un meci contra Romaniei… cel putin dupa gazon pare ca e la noi :)
    interesant jucator. pacat ca nu l-am prins in activitate, dar nici fundasii nu sunt ca cei de azi :P

  5. Monstruozitatile nationale de tip Iugoslavia pot da nastere unor genii de tipul asta. Nu am nimic cu acea parte din articol care este dedicata omului acestuia. Este insa o greseala sa transferi igorant stralucirea unui om asupra unei echipe ce reprezenta o monstruozitate politica sovietica, construita pe cadavre ce nu inceteaza a fi descoperite in gropi comune. Cu siguranta ca nu ai avut o asemenea intentie, dar simpla admiratie fata de „marea” Iugoslavie este fie marturia unei prostii, fie adoptarea unui loc comun pseudo-literar, mai rau decat prostia pura.

  6. @jamir
    Autorul vorbeste despre ECHIPA Iugolsaviei si isi exprima admiratia fata de acea echipa nu fata de marea Iugoslavie ca si tara.
    Faptul ca tu te iei de el si il faci prost sau mai rau decat prostia pura te pun pe tine intr-o lumina proasta. Oricine se exprima cu atata fanatism il pune pe celalalt intr-o lumina buna.
    Si da, si eu m-am intrebat deseori cum ar fi fost ca acea echipa a Iugoslaviei sa fi participat la campionatul european. Ar fi fost spectacol, ar fi ramas in memoria colectiva a tuturor.

  7. @jamir: acea echipa a Jugoslaviei nu avea nimic de-a face cu modul cum a fost creeata tara. La momentul respectiv, ei reprezentau tara in care traiau.

  8. @jamir
    „construita pe cadavre ce nu inceteaza a fi descoperite in gropi comune” – aceste monstruozitati au aparut odata cu dezmembrarea Yugoslaviei si nu inainte. Iar vinovati sunt toate partile implicate (sarbi, croati, bosniaci sau cei mai rai albanezi).Stiu ca toata lumea ii blameaza doar pe sarbi (principalul „merit” il au aici americanii) dar nu au fost putin rai croatii sau muslumanii.
    Echipa Yugoslaviei a fost o echipa frumoasa, poate cea mai frumoasa nationala est-europeana iar descalificarea lor a fost o rusine pt sport. UEFA se bate cu pumnul in piept ca nu permite si sanctioneaza imediat orice implicare din exterior in fotbal. Dar aici ce a fost ?

  9. @ jamir,Yugoslavia ,nu este un stst artificial facut de sovietici,ci mostenitoarea Regatului sarbilor si croatilor ,format in jurul Serbiei dupa destramarea Imperiului Austro -Ungar si a celui Turcesc dupa primul Razboi Mondial 1918Reformele agrare din 1924 cu limitarea marilor latifundii la 50 ha a nemultumit profund pe vechii „bei ” bosniaci si biserica catolica Croata. La impartire combatantii sarbi ortodoxio au cam fost favorizati in unele locuri.Asa a luat anploare miscarea fascista Ustase,Croata ,a musulmanilor ,si miscarea regalista a Cetnicilor sarbi.a fost asasinat regele de croati si a inceput caruselul crimelor.Tito a fost un fel de mediator si a castigat capital politic. Comunistii clasici sunt putini ,si mai mult influentati de „panslavism” tarist.Pacat de o tara f frumoasa,pentru a o stapanii trebuie sa o „imparti ” in bucati ce se detesta intre ele. YUGOSLAVIA VOLIM TE !

  10. Dragan nu a fost doar un fotbalist urias. Omul a fost un pictor de geniu. Pasele pe care le „desena” pe teren cu calcaiul, driblingurile aproape statice (care sunt infinit mai grele decat driblingurile in viteza a la Messi sau Ronaldo), fluiditatea imprimata mingii la lovituri libere sunt aproape incomparabile. O adevarata drama accidentarea acestui jucator care putea sa figureze in cartile de istorie ale fotbalului pe primele pagini. E clar ca ursitoarele au fost baute caci i-au „scapat” lui Dragan Stojkovici mai mult har decat unui om normal.

  11. Fii atent ce coincidenta! In ziua aparitiei articolului, Eurosport 2 a transmis un reportaj de 15 minsi fiica ute cu Pixie Stojkovici. Era realizat de japonezi cu ocazia aniversarii a 20 de ani de J League. Pe fondul majoritatii fazelor pe care le-am vazut si aici, Pixie (m-am obisnuit sa-l scriu asa) a dat un interviu la fel de savuros ca si fotbalul pe care il juca. Trei episoade mi-au atras atentia.
    1. Cum a ajuns Arsene Wenger la Nagoya Grampus Eight. Ii dau cuvantul lui Pixie: „intr-o zi imi spune presedintele ca are o sansa sa aduca un antrenor european. I-a pronuntat numele cu accept japonez si n-am inteles exact despre cine vorbea. Si l-am intrebat: cine? Benger? Wengen? Arsene Wenger? El a sarit, da, da, asta e. I-am spus sa-l aduca repede ca e superantrenor. In 1995 eu am iesit MVP-ul Ligii, Arsene a fost cel mai bun antrenor al anului”.
    2. Cum a ajuns el antrenor la Nagoya Grampus (noul nume al echipei): “Nu eram acasa si fiica mea a raspuns la telefon. Cand m-am intors mi-a zis ca m-a cautat cineva de la Nagoya care voia sa discute urgent cu mine. Urgent? Ce poate fi asa urgent? Am sunat inapoi si mi-au spus ca vor sa ma vada. Am zis ca sunt la Paris si ii astept. A doua zi erau acolo. Mi-au spus ca vor sa faca o echipa tare, ca au ambitii mari, ca vor sa castige titlul. Am raspuns ca ma bucur sa aud asta, dar nu inteleg cum pot sa-I ajut eu? Pai vrem sa antrenezi echipa asta. Am ramas masca, nu mai antrenasem pe nimeni. Dar mi-era dor sa ma intorc in iarba, asa ca am acceptat.
    3. Cum a explicat golul marcat de pe banca de reserve din postura de antrenor? “Priviti ce pantofi buni aveam! Si cravata era de calitate! Si ce bine cadea costumul pe mine. Cand am vazut ca mingea vine spre zona unde eram eu, am simtit ca trebuie s-o lovesc si uite ca s-a dus in poarta. Arbitrul insa n-a vrut sa valideze golul. Ba chiar a venit la mine si mi-a spus ca trebuie sa ma duc in tribuna. I-am zis si am plecat. Dar uite ca asta s-a intamplat in 2009 si lumea inca mai vorbeste despre acea executie. La cateva luni dupa aceea am mers la Chelsea sa-l vizitez pe bunul meu prieten Ancelotti. Discutam despre executie si i-am zis sa nu incerce asa ceva fiindca s-ar putea sa faca ruptura musculara”.
    Ce ar mai fi de spus? Poate doar ca Pixie a adus lui Grampus in 2010 singurul titlu de campioana din istorie, ca e la al 6-lea sezon consecutive pe banca Nagoyei si ca locuieste in acelasi apartament pe care l-a primit in 1994.

  12. Salut Adi. Iti multemesc din suflet pentru acest tribut. L-am descoperit acum cateva luni cand download-asem de pe un forum revista de fotbal The Blizzard, iar articolul m-a atras doar pentru ca se mentiona despre Arsenal Londra. Fac: „Hai sa citesc, ca prea il lauda autorul pe antrenorul celor de la Nagoya”. Si cand am vazut filmultele pe youtube m-am inchinat. Atunci, in memoria mea despre cei mai mari fotbalistii ai lumii, s-a mai adaugat un nume: Piksi :)

  13. era rafinat intr-adevar, dar e sub savicevic. n-avea tehnica in regim de viteza a lui dejan, era decarul de tip anii 80, cum a fost si hagi, un pic cam lenti pentru anii 90.

  14. Ca si lui Radomir, dar fara argumente lui, si mie mi-a ramas Savicevici in minte ca jucatorul numarul 1 al acelei echipe de vis….

  15. Un jucator extraordinar, un om admirabil.Am avut bucuria sa-l vad pe viu, chiar pe Maracana din Beograd, in perioada cand juca in Japonia.M-a impresionat numarul de ziaristi veniti de pe continentul asiatic, care il fotografiau de zor la fiecare atingere a mingii.Nu stim ce s-ar fi intamplat daca acea frumoasa echipa a plavilor ar fi fost lasata sa participe la campionatul european din ’92; poate ar fi ratat o noua sansa sa ajunga sus de tot, insa poate acela era momentul in care toate esecurile anterioare ale altor generatii talentate ar fi fost razbunate.UEFA s-a acoperit insa de rusine luand o decizie politica si aratandu-ne astfel ca stapanul lumii e prezent si in sport. Ne-am putut bucura, totusi, de performantele Yugoslaviei din baschet, maximul (ca joc ma refer ) fiind atins in ’89 la campionatul european cand si-a spulberat toti adversarii.Puteti vedea mai jos un rezumat al finalei cu Grecia ( 98-77 ):
    http://www.youtube.com/watch?v=mvEyuP0wJ6k
    Toate cele bune!

  16. Rapidul nostru, chiar dacă-i de toţi furat, are sufletul curat!!!!!

    Au avut dreptate suporterii rapidisti care doreau si insitau ca echipa sa nu se prezinte la acel baraj al rusinii . Mircea Sandu a mai copt-o odata Rapidului , spunand ca daca echipa nu se prezinta la acel meci , va retrograda in Liga a III- a. Stia ca Rapid nu are jucatori si va pierde acel meci. Acum la TAS ,FRF nu si-a aparat mojicia. Tacand, nesustindu-si barajul, a incercat sa-l scoata basma curata pe DURU si au trimis Rapidul in Liga a II-a cum au dorit de la inceput . Le-a fost frica de decizia primita de U CLUJ si de aceea au inventat acel baraj mincinos . Sandu , Mitica si comisiile lor rasufla usurati : “Am reusit , prin tacerea noastra la TAS , sa retrogradam Rapidul in LIGA a II-a !”

    PS- LICENTIEREA ( o masura arbitrara) nu este decat o noua arma a FRF in lupta cu cei care le doresc inlocuirea din functii .

    “Rapidul nostru, chiar dacă-i de toţi furat, are sufletul curat!!!!!

  17. Ce fotbalist. Pe vremea aceea urmaream toate meciurile lui Crvena Zvezda . Plangeam cand pierdeau, dar se intamola foarte rar. Si totusi Cupa Campionilor Europeni au castigat-o deabia dupa ce Pixi Stoikovic plecase la O.M. In schimb venise la ei un baiat din Banat pe nume Miodrag Belodedici.
    Despre trista rupere in farame a echipei de baschet, simbol al sfartecarii unei tari, recomand un exceptional film documentar, numit „Once brothers”.

  18. Un viitor angajat angajat al companiei mele se afla in 1990 in camp ONU la Beograd.Dupa ce am rezolvat toate problemele legate de emigrarea lui am mers cu el la un restaurant ,Avala .La o masa alaturata am remarcat o celebritate la acea vreme,Monica Seles.Era insotita de 3 barbati si inca o doamna,Dragan Stoikovic,Miodrag Belodedic,Zorica Markovic cintareata de top in Yugoslavija si un necunoscut care mai apoi am aflat ca e verisor cu Belodedic,fugar din R
    omania si el.
    Dupa ce am reusit sa intru in vorba cu Belodedic ,am ascultat opinia lui precum ca Stoikovic ar fi cel mai bun mijlocas creativ la acea vreme.Pentru mine era un necunoscut,iar aparenta fizica dezmintea toate afirmatiile.Mai apoi am realizat cit de mult pot insela aparentele !

  19. super jucator pacat ca eu nu prea am prins perioadele pana prin 93-94 maxim, cand inca se mai juca fotbal de placere, nu ca acum ca este vorba numai de bani, femei si bautura din pacate
    nu se practica fotbalul din placere, acum este o munca, nu un hobby

  20. Mare, mare fotbalist!
    Milan a avut un noroc incredibil in acea dubla cu Steaua Rosie, prin minutul 60 din retur deschisese scorul Savicevic, italienii jucau in 10, dar a venit ceata si apoi rejucarea…poate ca Steaua ar fi luat a doua cupa a campionilor daca Milan ar fi fost eliminata atunci in optimi…nu vom sti insa niciodata :))))
    Oricum, italienii au prins varful de forma exact cand trebuia, semifinale si finala, parcursul lor pana la momentul ciocnirii cu Real fiind mediocru, fata de noi, care spulberasem campioanele URSS-ului si Suediei.

  21. super jucator.tin minte un meci din anii 90 la sfarsitul caruia comentatorul constata ca Stojkovic nu a gresit nici o pasa :)

  22. Legat de discutile despre Iugoslavia, am vorbit recent cu croati care nici pe departe nu regreta Iugoslavia si nu iubesc sarbii, dar despre jucatorii de fotbal iugoslavi vorbeau frumos fara exceptie, fara sa tina cont de nationalitate. Una e politica, alta e fotbalul frumos.

  23. Un articol senzational, nationalele Iugoslaviei de baschet si fotbal au fost exceptionale.
    Eu, fiind un simpatizant neconditionat al Iugoslaviei, imi amintesc si acum cu emotie golurile lui Piksi impotriva Spaniei, in optimile CM Italia 1990.
    Ce echipa! Tomislav Ivkovic, Davor Jozic, Zlatko Vujovic (croati), Predrag Spasic, Piksi (sarbi), Faruk Hadzibegic, Safet Susic (bosniaci musulmani), Dragoljub Brnovic, Refik Sabanadzovic (muntenegreni), Darko Pancev (macedonean) si Srecko Katanec (sloven).
    Daca in fotbal croatii au fost mai buni dupa destramare, la baschet treburile stau pe dos fiindca, desi in echipa din 1987-1991 erau 3 croati: Drazen Petrovic, Toni Kukoc si Dino Radja, ulterior nu au Croatia nu reusit mare lucru. In schimb, Iugoslavia (ultima Iugoslavie,cea formata din Serbia si Muntenegru) si apoi Serbia au mai luat titluri mondiale si europene.