Naţionala fantastică

Cândva, într-un viitor nu foarte îndepărtat.

Diferenţele de valoare în fotbalul mondial au devenit atât de mari, încât FIFA organizează o grupă pentru echipe imaginare şi cu nevoi speciale. Picăm cu: 1. Paltonia, campioana mondială la fotbal cu nasturi, 2. Cei 12 apostoli, 3. Distribuţia din „Drumul spre victorie”, 4. Personajele din desene animate.

În primul meci, în deplasare cu Paltonia, România porneşte favorită, întrucât golgheterul adversarilor e captiv pe o haină de piele. Partida e însă un dezastru. Raţ alunecă mereu pe luciul mesei, Chivu e depăşit permanent. În ciuda înfrângerii, o veste bună: Florescu, acest Justin Bieber al fotbalului românesc, primeşte o ofertă de a juca în campionatul paltonian. A doua partidă este cu apostolii, pe noul stadion, încă neterminat. Avem motive de optimism: tatăl antrenorului nostru susţine cu probe că are mai multe performanţe decât părintele celuilalt selecţioner. Pe ploaie, mai bine adaptaţi mersului pe apă, apostolii înscriu primii (Ioan, 11), dar Marica profită de neatenţia lui Toma şi reuşeşte o triplă. Doar o minune îi mai poate salva pe apostoli. Ea vine în minutul 70, când apa din bidoane se transformă în vin, iar ai noştri încep să se îmbrăţişeze fără să fi dat gol.

După întâlnire, Nea Puiu reclamă liberul arbitru la FIFA şi promite victoria în partida următoare. Meciul e însă unul fără goluri. Stallone filmează „The Expendables 5″ şi lipseşte, Deyna şi Bobby Moore au dispărut între timp, pe Michael Caine îl chinuie reumatismul. Deşi media de vârstă a echipei adverse este de 76 de ani, nu reuşim să ieşim din propriul careu. Rezultatul e salvat de Dom’ Profesor Rădulescu, care la cornere îl ţine de vorbă pe Pelé, convingându-l că stau la coadă la sifoane, deci nu trebuie să sară la cap.

Deşi ultimii, putem evita retrogradarea din grupă dacă învingem desenele animate. Hai băieţi! Fii în roşu pentru naţională! Selecţionerul e desemnat cel mai sexy fiu de antrenor la Gala Premiilor TVMania. Mutu adoptă un picolo, Chivu un adversar. Înainte de începerea meciului are însă loc dezastrul. În tunel, Mutu şi Chivu îl bat pe Mutulică, transformându-l într-o caricatură încâlcită, iar Mitea, noua armă secretă a lui Răzvan, se răzbună pe Bambi pentru necazurile în amor.

FIFA cere măsuri drastice. FRF hotărăşte schimbarea de sex şi înscrierea echipei în grupa similară feminină, unde sunt şanse mai mari de calificare. Hai fetele! Fii în roz pentru naţională! Picăm cu: 1. Corul din Căpâlna, 2. Selecţionata „Sex and the City” plus „Desperate Housewives”, 3. Apropiatele lui Hugh Hefner, 4. Câteva trecătoare. Avem prima şansă dar, din păcate, la ora celei dintâi partide, majoritatea tricolorilor se află în acea perioadă a lunii, deci …

Ce joacă echipa României?

După turneul din Cipru, întrebarea revine. Pregătesc băieţii un număr coregrafic pentru Eurovision?, căci doar votul altor naţiuni ne-ar mai putea aduce calificarea, cât timp ce fac ei pe teren se află undeva între baba oarba şi fugărirea unei găini prin bătătură.

Meciurile selecţionatei României au devenit un plictisitor prolog la mult mai interesantele sesiuni de scuze şi de explicaţii ale antrenorului. De-abia aştept întâlnirea cu echipa Luxemburgului, atent pândită zilele trecute de spionul nostru septuagenar, pentru a auzi discursul: „E normal să fie critici şi fiecare să-şi spună punctul de vedere. Trebuie ţinut însă cont de faptul că am avut de-a face cu o echipă în cea mai bună formă, care, deşi cu doi jucători eliminaţi încă din minutul 6 şi fără şanse matematice la calificare, a luptat din toate puterile, dejucându-ne schemele secrete de la cornere. Ştiţi că în general nu comentez arbitrajul, dar nu uitaţi că am fost dezavantajaţi clar la toate cele cinci goluri primite, care din henţuri, care din ofsaid, care din faulturi grosolane”.

E posibil ca Răzvan să se fi concentrat la rularea unui lot cât mai larg, din teama de a nu-l scăpa din vedere pe acel Messi român care deocamdată paşte oile prin Munţii Vrancei. Cât va mai continua însă testarea şi cu câţi alţi oameni? În curând, fiecare dintre noi ne-am putea trezi cu o scrisoare de încorporare de la FRF: „Pregăteşte-ţi pijamaua şi jocul de rummy! Răzvan are nevoie de tine!”.

Între timp, tot testând formule de echipă, am ajuns pe locul 57 în topul FIFA. Noroc că nu se retrogradează de acolo, căci în 2012 ne-am putea lupta la baraj cu selecţionata omizilor gigantice din Aldebaran. Dacă lucrurile continuă aşa, urna a patra va deveni prilej de plăcute amintiri şi vom beneficia de una specială, ca-n bancul cu Bulă care-şi caută noul născut la diferite etaje ale maternităţii. „Şi acum”, va face cu ochiul Platini către sala care deja se sufocă de râs, „urmează urna a şaptea, cea cu România, şi vom afla în ce grupă echipele vor avea privilegiul de a se distra tur-retur cu jolly-joker-ul competiţiei”.

Amicale cu Brazilia şi Argentina? Această echipă naţională costă prea mult şi face prea puţin. Mai bine aducem Argentina şi Brazilia şi le lăsăm să joace între ele, fotbaliştilor noştri rezervându-le rolul copiilor de mingi. Dreptul de a le întâlni trebuia câştigat pe teren, în preliminarii. A le plăti adversari de lux e ca şi cum le-am tocmi ca meditator o profesoară de canto pentru a-i ajuta să cânte manele.