Coco Pauker

 

În cea mai mare parte a celor 30 de ani de existență, partidul doamnei Dăncilă a fost ca o echipă de fotbal care conduce la scor și tot ce are de făcut este să tragă de timp, să fragmenteze jocul și să păcălească arbitrul. Singurul lucru la care au fost atenți, de la Iliescu la Dragnea, a fost să păstreze minciuna comestibilă și s-o vegheze să nu miroasă prea rău.

Până când mentorul politic al doamnei și cel care a promovat-o în funcția de premier a avut strălucita idee de a încerca să-și salveze cu orice preț propria piele. Atunci, această omerta s-a spart și partidul a trebuit să iasă din paradigma clasică: „Mințim enorm și mărim pensiile”. Continue reading

Ursulețul cu ochi de plastic

Dan Barna

Mie domnul Barna mi se pare că vine direct din genul comediei romantice. E tipul care face totul “cum se face”: accesează fata la dans, se oferă să-i ducă poșeta, o pupă respectuos, apoi o cere într-un cadru demn, sindicalizat. Orice fată l-ar prezenta mamei și l-ar așeza la cină dinaintea tatălui. E carismatic ca un ursuleț de pluș cu ochi din plastic și sprinten ca o legătură de leuștean.

Dar băiatul acesta, deși respectă toți pașii procedurali, deși spune “Vreau să te fac fericită toată viața!”, nu prea rămâne cu fata. Continue reading

Cum va arăta următorul guvern

După câte guverne am văzut în România, de toate culorile politice, aveam, totuși, o unică pretenție de la Putere: să fiu furat cu oarece profesionalism și c-un pic de respect.

Ultimul cabinet pare însă luat din filmulețele cu best fails, cu indivizi care calcă pe coada greblei ori aterizează cu burțile-n gard. Cu panseurile lui despre oi și foșnetul mătăsii de porumb, Daea era totuși Immanuel Kant pe lângă ce am văzut în cabinetul Dăncilă, care pare, în asemenea condiții, mai degrabă denumirea unui cabinet medical de pe o planetă foarte îndepărtată.

Continue reading