in În pat cu duşmanul, Evenimentul Zilei

Terapeutul de cuplu, pro şi contra

Pădurea şi copacii

de Elena Georgescu

Fiecare e expert în propriile probleme, numai că adesea ne specializăm în a le întreţine, nu în a le rezolva. Ne vine greu să credem că un străin poate înţelege şi ajuta la rezolvarea unei situaţii de cuplu pe care noi înşine n-o mai stăpânim.

Oamenii se căsătoresc convinşi fiind că relaţia lor nu va fi afectată de trecerea timpului. Pe parcurs însă lucrurile se schimbă, apar compromisurile, sacrificiile, uneori minciuna. Pentru toate astea, vinovat e întotdeauna celalalt. Şi când singura preocupare a doi oameni este să se învinovăţească reciproc, fisura creşte repede, iar ei se trezesc în postura de duşmani, legaţi între ei printr-un detestat tratat de pace.

Un consilier de familie poate fi un al treilea picior al mesei, care îi asigură acesteia echilibrul. Faptul că e un „străin” nu constituie un dezavantaj, ci un atu. Aflat între doi oameni care privesc lucrurile subiectiv, un terapeut de cuplu este în aceeaşi măsură ghid, detectiv şi negociator. E antrenat sa mearga pe firul subţire ce-i leagă pe cei doi şi poate să găsească motivele ascunse care generează fisura. Poate, de asemenea, să-i facă pe cei doi să lepede armele şi să înţeleagă modul de a vedea lucrurile al celuilalt.

Desigur, un consilier doar ajută, pentru că adevărata lucrare o realizează componenţii cuplului. Un terapeut bun poate să le arate celor doi pădurea pe care nu o vedeau până atunci din cauza copacilor, şi, mai ales, îi poate determina să iasă din spatele trunchiurilor în spatele cărora stăteau ascunşi.

Cupidon nonstop

de Adrian Georgescu

Cred în utilitatea psihoterapeutului în cazul unui pacient, nu şi în cazul unui cuplu. Sunt convins că se pot obţine beneficii, însă doar pe termen scurt. Într-un cuplu, întotdeauna unul îl va trage pe celălalt spre cabinet, iar această diferenţă se transformă în rezistenţă din partea celui obligat. Apoi, multe cupluri tind să devină dependente de terapeut, anihilându-şi propriiile mijloace de luptă. O dată repartizată sarcina, o lasă aproape exclusiv în seama acestuia, ca atunci când angajezi o persoană pentru curăţenia casei.

În 1999, USA Today a publicat un studiu realizat de consilierul de cuplu William J. Doherty, care conţinea o concluzie şocantă. În majoritatea cazurilor, aceste lungi şi scumpe sesiuni fac mai mult rău decât bine cuplului. La doi ani după terminarea terapiei, în cazul unui sfert dintre cuplurile consiliate situaţia era mai proastă decât la începerea ei, iar alte 38 de procente deja divorţaseră.

Şi mi se pare normal. Cât ar fi de priceput, terapeutul nu este un Cupidon cu program nonstop, gata să repare mereu cu câte o săgeţică o infinitate de probleme. E mai degrabă o cârjă pe care o ai la dispoziţie doar o oră pe săptămână şi care îşi propune să elimine un şchiopătat permanent.

Ştiţi ceva? Cu banii pe care îi plătiţi anual pentru terapia de cuplu, mai bine vă luaţi perechea şi mergeţi două săptămâni singuri la munte, fără televizor, copii sau prieteni. Dacă veţi descoperi măcar o parte din bucuria de la început, sunt şanse. Dacă nu, niciun terapeut nu vă va putea ajuta.  

Write a Comment

Comment

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

33 Comments

  1. Nu cred ca e nevoie sa pleci la munte sau oriunde pt a-ti analiza sentimentele….chiar nu cred asta-i solutia….dupa ce te intorci tot cu aceleasi probleme te confrunti….mai degraba inclin sa cred ca un consilier ar fi mai folositor….conditia e ca amandoi sa vrea….pt ca altfel nu are niciun rost sa mai incepi nicio terapie.

  2. Elena
    Terapeutul/psihologul poate fixa efectul, dar niciodata cauza.
    Adrian
    Terapeutul/psihologul te invata autocontrolul. Nu el te vindeca,
    dar el iti arata cum o poti face singur.
    „Dacă veţi descoperi măcar o parte din bucuria de la
    început, sunt şanse” si uite asa te-ai transformat si tu
    intr-un terapeut mai mititel :D

  3. Multa lume divorteaza in ultimul timp si din cunostintele mele …..ce mi se pare ciudat e ca femeile sunt cele care au inca o relatie pe langa sot….si intotdeauna sotul e vinovat ca s-a ajuns la divort….si se mai spune ca barbatii isi inseala nevestele….se pare ca s-a intors roata..

  4. Cand … dupa trecerea timpului ti s-a urit de el,
    nu exista terapeut care sa-ti schimbe opinia.
    Nu-l mai poti suferi nici sa-l vezi sau sa-i auzi vocea,
    de la mirosul lui iti vine rau efectiv si atunci unica
    solutie este sa divortezi sau sa te muti in alta camera.
    Unii prefera asa in loc sa imparta totul ca au copiii.
    Nici un doctor nu simte pentru tine, ei doar spun
    regulile invatate din carti la scoala.
    Cu nimic nu se poate lipi un cuplu crescut aparte!

  5. „Cu banii pe care îi plătiţi anual pentru terapia de cuplu, mai bine vă luaţi perechea şi mergeţi două săptămâni singuri la munte, fără televizor, copii sau prieteni. Dacă veţi descoperi măcar o parte din bucuria de la început, sunt şanse. Dacă nu, niciun terapeut nu vă va putea ajuta. ”
    salutare,sunt eu misogin sau adrian are iar dreptate?

  6. AG
    Ce spui Frantz? Ia sa vedem. Cinton a inselot-o, pe Clitonela
    si fotrei (de care s-a aflat) si dupa fiecare s-a dus la „tratament”
    Ei au ramas impreuna ceea ce denota ca tratarea efectului
    a fost eficace, dar vai, a scapat-o din nou inauntru. E foarte
    adevarat, de data asta in alta. Deci cauza a ramas bine merci
    la locul ei in chiloti si-n creier. Incearca si-ai sa vezi ca am
    dreptate :D N-am sa-i spun Elenei. Parol! :D

  7. Bai
    Si mai lasati lasati prostiile. Singura terapie eficienta-i sexul. Da’ nu
    a la Nuti cu „as putea sa-mi permi sa te rog, daca nu te superi
    ca abuzez de tine cea far’ de prihana, sa-ti pun mina
    usor pe genunchi iar daca e prea mult, ma multumesc
    si cu glezna, incheietura sa fie, bla, bla, bla”
    Nu nenicuta. Sex adevarat cu fut :D

  8. Servulius!!!
    Nu demult am trimis in tara o carte despre asa ceva.O prietena buna vrea sa-si deschida cabinet pt terapia cuplului.Ei ii urez succes iar la acest articol am sa raspund peste ceva ani foarte bine documentat :)

  9. padurea pe care ti-o arata terapeutul de cuplu se numeste compromis, nu dragoste. care, a propos, daca s-a ajuns acolo, inseamna ca s-a pierdut pe dupa copaci.
    ori, daca sunt constienti de asta, nus’ la ce le mai tre’ terapeut.

    pe de alta parte, cu parerea ne putem da toti aiurea din afara. interesanta ar fi opinia unora care au trecut prin asa ceva. nu va intreb daca :), ca nu-i treaba nimanui (desi daca tot v-ati apucat de scris despre meritati intrebarea :P), dar nu pareti ;).

  10. hello all :)
    Daca se ajunge la ” terapie” pentru salvarea corabiei…. e trist :(
    Nici „Titanic ” n-a rezistat ! Bunica imi zicea ca „amorul si gripa se trateaza cu patul „:):) Si raman bani pentru toate ! :):)
    j .

  11. Bai voi o sa ajungeti la balconul Julietei pina la urma. Va
    hazardati in niste scenarii smulse filmelor de groaza. Sa va
    spun un mare secret (pe care-l stie toata lumea :D ),
    casnicia ca oricare alta relatie amoroasa, are
    si momente de criza cind ea pleaca la ma-sa iar el ii
    spune „du-te-n mata. Asta nu inseamna ca sentimentul a
    disparut. Voi ati ajuns in pielea mea, la bataie si partaj.
    Pai pentru asta-ti trebuie avocati, poate chiar popa,
    nu psiho-terapeut.
    Si windy vad ca ma aproba (ea sau bunica ei), sexul
    adevarat e terapia cea mai rapida si eficienta :D Vorba
    salilor de cinema din Ferentari „fute-o ba!!!” :D

  12. Terapeutul e bun pt un „cuplu bolnav”. Cand o relatie merge f bine, qui prodest? Vb lui AG, doar asa ca sa cheltuim niste bani? Pt ca oricum terapeutul nu face altceva decat sa te invete sa te vindeci singur, sau cum zicea EG, sa vezi padurea. Si pana la urma unde e contradictia, ca tot n-am priceput? :)

  13. Iar va maniheizati porumbeilor? De ce nu incercati un consens „amfibolic”? amindoi stiti ca terapia de cuplu merge pt unii si da rasol pt altii. Prin urmare, AG-ule, mai rica talpa de pe ejectoru’ ala de nihilism, care te-a facut, in mai multe rinduri, sa respingi niste chestii numai dupa ureche. Pe urma iar se simte confuzia intre „obiectele” pe care vreti sa le „restaurati”: una-i cuplul, relatia si alta-i sentimentul originar, pasiunea etc. Daca tot incercam sa mintuim cuplul invocind pasiunea inceputului, mai degraba il vom ingropa.

  14. Iarasi o tema despre „cuplu” si alte intimitati !OK!

    Vreti sa stiti adevarul adevarat ?
    ( cineva spunea, aici, ca – „dupa doua saptamani – deja vine ” !

    O fi , si asa ! Are, poate, dreptate ! Cei doi sunt vinovati de acest”plictis”!!!

    Dar nu stie NIMENI de ce vine acest „plictis” !
    *******************************************
    Este Postul Pastelui !
    Nu pot sa mint si n-am mintit decat ca nu ma numesc Neagoe Elena !

    Am un barbat superb ! Am un mariaj unic ! Il aparam – si eu, si el – , cu cebicie, de 35 de ani!
    Am avut, de 35 de ani, si am – noroc si implinire – ,incat nici mie nu-mi vine sa cred, mai ales,
    cand vad ce se intampla prin casele romanilor !

    Stiti care e reteta IUBIRII si ARMONIEI vesnice in cuplu( „pana ce moartea ne va desparti?”),
    fara a avea nevoie de”purtatori de cuvant”???

    Retineti :

    1. Prietenia ( camaraderia) eterna intre El si EA;
    2. Iubirea sincera eterna;
    3. Implicarea amandurora in problemele casei;
    4. Comunicarea, in toate cotloanele casei si in toate situatiile si intelepciunea de apricepe ca,
    intr-o controversa nu se discuta numai probleme care ne convin, ci si create de altii, carora noi,
    oameni cu cap, trebuie sa le gasim SOLUTIA, nu sa facem din asta un”casus belli „!
    5. Respectul, empatia, fidelitatea, siguranta, stabilitatea, altruismul etc.

    N. B.

    Pe vremea mea, exista – la fetele „cu cap” – o alta Grila de valori !

    Si noi ne indragosteam „lulua”, dar am stiut ce vrem si cu cine sa plecam in viata,
    accelerand pedala”CARACTER”, „CEI 7ANI de ACASA”, „CREDINTA”,
    „CULTURA FAMILIEI DIN CARE PROVINE” ( nu eruditie; ce faci cu-n filozof nemernic?),

    Nu mai se ia in discutie ca, din start, OBLIGATORIU, trebuie sa stim de cine suntem indragostiti,
    adica, sa fie de acelasi statut social, sa fie de aceeasi credinta sau ateu, sa fie titrat sau nu, dupa cum suntem si noi,
    sa stie „sa plimbe o litera din baie pana-n dormitor”, sa-i placa aceleasi lucruri care ne plac si noua( copiii, arta, muzica, lectura etc.)
    sa nu fie tacut, mut, iar noi vorbareti, sa nu aiba mama care are carnet
    la „Spitalul de boli nervoase”, sa nu fie cu mult mai bogat ca noi, sa nu aiba metehne care nu te lasa deloc sa respiri
    ( adica sa fie NORMAL – si in BINE, si in RAU, ca numai Dumnezeu e PERFECT ! ) s.a.m.d.

    Cu alte cuvinte, se poate, dragii mei companioni! Numai si numai de noi depinde!
    Niciodata n-am inteles cum de se pricep ” Si Mama Maria si Nea Ion” si stiu sa cumpere din targ ce e perfect si merge, se potriveste
    ( o usa, un geam, un butoi, o haina, un pantof etc.)
    si nu stim sa „ne facem singuri cadou – „Un PARTENER De DRUM LUNG, care „sa se potriveasca”,
    asa cum se potrivesc USA si FERESTRA la casa, butoil in beci, haina pe trup etc.) si traiesc ani buni, acolo, pe locul lor !???????

    Cum de avem talentul si cum poseda omul arta de a se indragosti si de a pleca in viata – EXACT cu cine nu trebuie – , in majoritatea cazurilor???

    CUM ! Sa avem in noi, _ANCESTRAL _ dorinta de a suferi, de a ne chinui, de ane autoflagela, de a ne bate joc de noi??????

  15. Si ca raspuns la intrebarea retorica pusa , in final:
    ” Sa-mi spuna si mie cineva:
    „De ce trebuie sa exclamam ( uitand, totalmente, pe , din start????),
    atunci cand atingem „punctul cel mai inalt al beatitudinii „, impreuna cu partenerul / partenera nostru/ noastra ???”

    Am dreptate ca tindem, ancestral, mai mult catre ….”malefic” ????
    Ca lui Adam & Eva nu le-a convenit prea mult BINE??? Prea multa FERICIRE???

    „Atavisme”, cat cuprinde avem !
    Un companion spunea ca „e bine sa faci amor dupa un scandal monstru!”
    De ce sa va ridicati TENSIUNEA, oameni buni???
    De ce sa nu fie ARMONIE !
    De ce sa nu dati „urechii” ce e al ei, adica „sa asculte” si „cavitatii bucale”, iarasi ce i se cuvine, adica „sa vorbeasca”???
    De ce sa nu gasiti….SOLUTIA !???