Un bagaj prea greu
de Elena Georgescu
Nimic nu compensează dezavantajele bătrâneţii. Există doar paliative şi mici minciuni pentru autoamăgire. E greu să invidiezi o digestie proastă, o tensiune ridicată sau un reumatism statornic. Să nu uităm însă că tratamentele de “întinerire” nu întineresc, ci numai amână, operaţiile estetice doar ascund şi au un efect strict psihologic, iar industria farmaceutică a prelungirii vieţii prelungeşte, de fapt, bătrâneţea.
Şi nu sunt atât neajunsurile fizice ori conştiinţa faptului că finalul se apropie, cât senzaţia din ce în ce mai pregnantă a imposibilei întoarceri. Celebrul proverb “Cine nu are un bătrân să-şi cumpere” ne îndeamnă să credem că, după o anumită vârstă, devenim preţuiţi, însă aproape fiecare om vârstnic e apăsat de singurătate şi, mai ales, de zădărnicie. Tinereţea are multe alternative, bătrâneţea una singură.
“S-a dus pe apa sâmbetei trupul meu de trestie, de adolescent / S-a dus şi plăcutul miros de sudoare, de tânără piele jegoasă / Şi gângăveala în faţa oamenilor / Şi puritatea nespălată a ochilor albaştri / Şi timiditatea de a avea imaginaţie, iar nu viziuni…”, scria Nichita Stănescu. Aţi citit vreo odă închinată binefacerilor bătrâneţii?
E ca şi cum ai căra prin deşert un rucsac greu, iar tu ai fi bucuros să-l cari, pentru că în el se află toate obiectele care au însemnat ceva pentru tine. Spuneţi-mi însă un om care, dacă ar putea să lase acea povară şi să se simtă din nou uşor ca fulgul, ar spune ”nu”.
Altfel de bucurii
de Adrian Georgescu
Credeați că eu nu pot să dau citate? „Ce bine e să ai 80 de ani! Nu-ţi făureşti planuri să faci una sau alta, ci pur şi simplu trăieşti”, spunea Tolstoi. Doar adolescenţa şi senectutea (prima, din inconştienţă şi credinţa că timpul e infinit, a doua, din dobândirea înţelepciunii şi a înţelegerii că nu e) preţuiesc prezentul. În restul vieţii eşti preocupat să-ţi cumperi casă, maşină, apoi să-ţi cumperi o altă casă şi o altă maşină, să creşti copii şi, mai ales, să faci un credit, ceea ce, de fapt, înseamnă să fii prea stresat ca să trăiești.
Uneori începi să vezi limpede doar când vederea începe să-ţi slăbească. Cărţi care la 20 de ani nu-ţi spuneau nimic îţi dau o bucurie adâncă mai apoi. Discerni între lucrurile importante şi fleacuri, contemplarea unui copac te bucură mai mult decât cea a unei decapotabile. Cu toate neplăcerile cauzate de o bilă leneşă ori de reumatism, bătrâneţea nu e „mai rea” decât tinereţea, ci mai degrabă „altceva”, o vârstă la care satisfacţiile sunt de altă natură.
În România însă, bătrâneţea e considerată o boală ruşinoasă. Aici, cei în vârstă nu au locuri unde să se întâlnească, să comunice, unde să fie utili şi sunt trataţi de stat ca nişte poveri. E suficient să mergi toamna într-o staţiune din Spania să vezi cât de relaxat îşi trăiesc acolo vacanţele sute pe pensionari din Occident, ca să înţelegi de ce nouă bătrâneţea ni se pare o calamitate şi o injurie. Am sărit direct de la existenţa de pe-o zi pe alta din comunism la prizonieratul ratelor cu dobândă şi nimeni nu ne-a învăţat că principala materie la care nu trebuie să chiulim niciodată e viaţa.
Salut
un singur comentariu… decat batran, bolnav, urat si sarac, mai bine tanar, sanatos, frumos si bogat.
parerea mea…
viata e un dar irepetabil, sa o traim dar in toate momentele ei.
sunt de acord cu AG, poti gasi motive de bucurie la orice varsta.
Iti dai seama ca de acum inainte, de fiecare data cind ma aplec dupa o hirtie, voi fi foarte atent ca nu cumva sa gem.
Altfel, cred ca daca vrem se pot gasi motive pentru care batrinetea nu e un neaparat cel mai rau lucru din lume dar mi-e greu sa cred ca exista vreo persoana in virsta care sa spuna ” Nu as vrea sa mai fiu tinar din nou.”
Buna seara!
roach (rasp la postul anterior)
in interviul de acum 2 ani s-o fi referit la cel mai bun elev al sau, fotbalist.
@all
in interviul acordat jurnalului The Times, editia de sambata, 7 feb 2009, Capello a facut o marturisire ce i-a blocat pe ziaristii englezi:
inainte de a fi managerul lui AC Milan, Capello a fost managerul echipei de rugby a clubului patronat de Berlusconi, iar elevul pe care il serveste ca model tuturor elevilor ce au urmat este …., ati ghicit de data asta, David Campese, celebra aripa a cangurilor de acum 15-20 de ani.
q.e.d
si acum sa ne ocupam de articolul lui AG, ca n-am avut timp sa-l citesc :)
AG
pt conformitate am pastrat editia print de sambata a lui The Times ;)
Buna seara mea.
Emiru
Ma miram eu de ce pui intrebarea cu aerul ca raspunsul e aproape imposibil de gasit.
E absurd sa compari tineretea cu batranetea.
Pur si simplu pentru ca ambele ti se intimpla fara sa ai de ales.
Dar…sa dai valoare batranetii….sa te (mai) bucuri ca traiesti,
sa te bucuri de viata in ciuda tuturor junghiurilor,
asta e ceva frumos….daca poti.
Si…sincer, tanar fiind, imi spuneam ca ar fi trist fara sa-i am
pe batrani, cu bunatatea si sfaturile lor.
Si noi o stim…si ei o stiu…
Desi…..”Repetabila povara….”
AG, EG
Daca acestea sunt intr-adevar perceptiile voastre asupra batranetii, atunci nu pot spune decat ca AG a punctat decisiv. Nu e loc de intors de data asta.
Cine asociaza batranetea cu boala e un fatalist, un pesimist incurabil.
In mod normal, poate nu ar trebui sa fiu asa categoric, cata vreme abia am trecut de 40 de ani, insa bunicul meu (modelul meu in viata) avea o vorba: „e frumoasa tineretea, dar mult mai frumoasa e o batranete sanatoasa”.
Poate parea o utopie, insa era sustinuta de un om care a trait 98 de ani si care in ultimii aprox 40 de ani de viata a avut o alimentatie bazata exclusiv pe legume, lactate si peste.
Si da, Adrian are perfecta dreptate atunci cand aminteste de pensionarii din Occident. As avea gramezi de exemple cu activitatea batranilor din Olanda, insa nu vreau sa monopolizez discutia.
AG
acu recunoaste ca si tu ai fost vrajit de Campese, la vremea respectiva ;)
cine nu-si doreste sa ramana mereu tanar? dar nu se intampla asta…si cum batranetea e ceva „inevitabil” trebuie sa stii cum sa o faci sa fie mai frumoasa….daca stai si te gandesti la toate relele batranetii e clar ca o sa fii un mos morocanos in care nimeni nu ar dori sa se transforme la un moment dat…Adrian..oricat de mult imi place sa fiu tanar…deabia astept sa fiu si eu batran si sa duc o viata fara griji…:)
„Tinereţea are multe alternative, bătrâneţea una singură.” – foarte adevarat doamna Elena…
„nimeni nu ne-a învăţat că principala materie la care nu trebuie să chiulim niciodată e viaţa.” – fraza aceasta e geniala… Superb Adriane..
Traim in tara in care se impusca oameni in plina zi in strada (vinovatii nu vor fi prinsi never ever ..), batranii sunt tratati ca niste gunoaie, iar principala tinta a fiecarui tanar/tanara e sa isi ia Lamborghini / geanta de la … etc. . Nu imi place, dar trebuie sa mai fim si realisti…
Buna seara,la noi e foarte greu sa ai puterea de a rezista la varsta a 3 a,ignorati de familie (povara),sa ai si o pensie mica te-a luat d ****,si atunci te rogi la dumnezeu sa te ierte si sa te ia
„Bila lenesa”, huh? :D
Eu vad un singur avantaj al imbatranirii, care compenseaza pt. toate dezavantajele: pierderea memoriei.
PS: De-abia astept sa devin un mos morocanos. Acum nu prea-mi permit sa „mi se rupa”, dar atunci sigur o sa ma distrez.
Nah… Cel mai mare dezavantaj al batranetii e (relativa) singuratate. Asta cred ca te omoara.
Emiru
Clar.
roach
Cine spuneai ca esti matale? :)
Cine sunt stiu. Dar am uitat de ce sunt pe-aici :D
http://www.pitchforkmedia.com/article/download/149035-new-music-camera-obscura-my-maudlin-career-mp3-stream
Mie mi-a placut…
Dragul meu Alexey, da patura jos de pe ochi: odata si-odata, tineretea aia pe care „o preferi” se va termina, chiar daca nu direct, in batranete. Stii ce vei face atunci, mai ales daca ai acumulat cateva „corigente”la materia VIATA?
roach
bai ai ajuns faimos ,iar bila ta si mai si :D
astea-s vremuri de tinut minte,moshule ;)
Ce face un pensionar, dacă nu are mari probleme de sănătate?
Răspuns: Stă şi aşteaptă să-i aducă poştaşu’ pensia.
Părerea mea.
Eu sper sa aiba AG dreptate ,inclusiv cu Spania ;)
desi cum vad eu acum lucrurile, imi pare ca cele 2 descrieri se impletesc
Fiecare varsta cu bucuriile si tristetile ei. Sa dea Dumnezeu sa stim sa traim din plin bucuriile, sa stim sa ne ferim de tristeti si sa fim fericiti indiferent de varsta :)
Gaby
asta e un fel romanesc de a privi lucrurile. Prin Europa asta in care nu reusim sa intram nici macar cu mentalitatea (e trist ca unul tanar ca tine vine cu o mentalitate tip Mircea Badea), pensionarii sunt cat se poate de activi. Asta e si motivul pt care speranta de viata se apropie de 90 de ani, in timp ce in Romania abia daca am trecut de 70. Pana si bulgarii sunt inaintea noastra.
AG
ca mi-a adus Gaby aminte. La 3 lucruri care ar fi trebuit sa nu existe, baga-l, te rog, pe Mircea Badea in fruntea listei
Hai ca la batranete ai, totusi, un avantaj: te prinzi mai repede de unele lucruri, dar cred ca degeaba.
Cu regretele stam prost la orice varsta. Eu caut timpul dintre 30 si 40 de ani, dar a fost doar o clipa. Dar daca n-apuci sa faci copilul, sa sadesti pomul si macar sa te-apuci de casa, nu prea mai ai vreo speranta. Pe urma devii tot mai dificil.
Crizele de bila le le poti avea de pe la 20 de ani, daca esti mai sensibil (roach, fii atent!). Si Nichita Stanescu suferea de asta.
AG:
Acum catava vreme am cunoscut o colega care era foarte bucuroasa ca si-a trecut cu succes ultima defense din programul de doctorat. Nimic special pana acum. Faza e ca dansa are 69 de ani! Mai e nevoie sa mai comentez altceva?
mala
E felul subtil al lui AG de a-mi spune ca, desi am mai putini ani ca el, sunt de fapt mai batran :D
mag
Ar fi bine sa mai am 20, cu tot cu bila lenesa…
doc
Dar ce zici de batranica de 68 din Coreea care a dat de 770 de ori examenul pt. carnet de conducere? :P
doc:
Poate voia sa moara doctor. Si asta poate fi un tel
roach:
Si l-a luat? (batranica, examenul).
mag:
E un pic mai complicat decat atat. Implica niste ani de inchisoare in Sri Lanka, exmatriculari din scoli, fugit de acolo, muncit prin diverse locuri, crescut copilasi etc. It is not about pride, it about passion and controlling your destiny. She has my respect.
Salut din nou.
Vazut W. Doc, are you kiddin me? Ziceai ca Stone a fost neasteptat de milos cu Bushie. Dupa mine, l-a facut praf. Si pe el ca pe el, dar pe Condy a tavalit-o zdravan. Sau pe Cheney.
doc:
Ai dreptate, poate ca exprimarea mea a fost nefericita. N-am vrut sa spus nimic cu rautate, dar a iesit asa. Ma gandeam pur si simplu ca totul depinde de ce te mana in lupta.
Filmul mi s-a parut slab. Nu stiu cum se numeste specia asta, de semidocumentar amestecat cu fictiune, dar vad ca se poarta.
Vazurati Che 1 si Che 2?
Doc
Am citit chestia cu doamna in varsta de 69 de ani. Plecaciunile mele pana la podea (si dincolo de ea, cum ar spune rapidistii :) ). Am mult respect pentru astfel de oameni.
Fac post nou de filme. Vreau sa vad cum vi s-au parut filmele.
mag:
Vazui Che 1, ti-am mai spus pe aici pe undeva ca l-am vazut dupa Defiance – care m-a scos din sarite- si dupa Tropa de elite. Nu stii ca sunt fan el Toro? Crd ca reusit sa portretizeze bine personajul – ca am fost mai mult atenta la asta -, dar si razboul de gherila. Nu multe scene sangeroase (si, uite, imi amintesc de lupta din gara, cand „ai lui” sparg peretii caselor si trec prin ele, iar camera surprinde acest „tunel”). N-am vazut Che 2 (Guerilla), dar nici n-am stiut ca a foast lansat, il asteptam pe undeva prin martie
AG:
Mie mi s-a parut ca Georgie boy apare ca o victima a istoriei. Gasca din jur insa e intr-adevar facuta praf. Mai vorbim noi despre asta.
Che intra abia pe 20 Februarie. E primul pe lista mea.
AG:
Nu voiam sa-mi spun mie insami…
mag, Doc
Facut post.
http://www.adriangeorgescu.ro/2009/02/10/che-15/
mag
„Hai ca la batranete ai, totusi, un avantaj: te prinzi mai repede de unele lucruri, dar cred ca degeaba”.
…..
Cat de adevarat! :D
Buna ideea cu postul de filme. Abia astept. Cat despre batranete
are si ea farmecul ei daca esti pregatit pentru ea si mai
ales daca o accepti.
Uneori începi să vezi limpede doar când vederea începe să-ţi slăbească.
mi-a placut
multi dintre noi gindesc ceea ce scriu, dar cati dintre noi scriu ceea ce gindesc?!
Batranii dau exemple bune fiindca nu mai pot da exemple rele… hihihi
Da @Adrian, asa este !
Si, daca ai forta sa-l sfidezi pe nemilosul Cronos si daca poti simti, la 60-70-80 de ani ca:
” Trupul tau inca iti demonstreaza ca ai avea, si 30 de ani; Sufletul&Inima ta iti sopteste ca ai avea, si 18 ani, iar Alterego-ul tau te incita , uneori, sa te simti, si de 5 ani, ca n-a murit copilul din tine( cred ca e cumplit daca moare copilul din noi!),
atunci cum sa nu simti ca ai atata dragoste de viata, incat, s-ar putea sa nu mori niciodata !???? „
@D.D.-S,
Esti atat de informat, Stimabile, incat realizezi ca mai trebuie apreciata si onorata pentru inca ceva,
si anume, pentru faptul ca acel doctorat a fost – TOTALMENTE – al D-sale !
Nu se compara cu un doctorat dat la 23 – 33 de ani( unde „se simte 90%coordonatorul); la 33 – 43 de ani ( unde se simte faptul ca doctorandul este informat) si la 43 – 70 de ani( unde se simte ca doctorandul e capabil sa faca STIINTA) !
Experienta, Stimate Domn, experienta !
Cred ca doctoranda nici nu accepta sa i se spuna ca e…”batrana”, ci…”o doamna cu multa experienta „!!!
Cunosc astfel de oameni !
Iar, daca cineva mai da, si un doctorat „de granita”( cum se poarta acum) si coordonatoriul isi da seama ce valoare are in mana sa,
recunoscand ca: a intrat „in tabara straina”, iesind de acolo cu folos”( cu alte cuvinte, si el a avut ceva de invatat, atunci chiar ca zici ca nu-i adevarat !
Este iarasi….o parere!
Emiru’
Şi nu asta fac mulţi pensionari din România? Aşteaptă să vină poştaşul cu pensia. Nu e felul meu de a privi lucrurile, ci o realitate.
hai ma, nu e nimic misto in a imbatrani. de-asta ne si gasim povesti din astea, lasa ca e frumoasa si varsta a doua, a treia. nu! as fi vrut sa am 25 de ani pentru totdeauna. responsabilitatile sunt de cacat si nu plac nimanui.
am si eu o intrebare, paote un pic offtopic: la tinerete oamenii sunt impartiti in diverse categorii, sunt buni, rai, inteligenti, prosti, hoti, oameni cinstiti, etc. La batranete toti sunt batrani, asa ii percepem, nu? Si toti ni-i imaginam ca niste batranei buni, sfatuitori, simpatici si plini de pilde si povete, care au trait viata si au inteles ceva din ea. Dar ce se intampla cu hotii, violatorii, prostii cand imbatranesc?
shmeny
Hai, bre, ca e asa frumos sa uiti in ce pahar ti-ai lasat proteza!
Dragii mei colegi, să nu fim trişti…
La întâlnirea de, nici nu mai ştiu câţi ani, de la absolvirea liceului, ne bucură revederea, de fiecare dată deşi, prima constatare pe care o facem este aceea că nu mai suntem chiar aşa de tineri. Nici măcar precum eram în urma cu 10 ani.
Dar să nu fim trişti, gândindu-ne că de acum încolo, la viitoarele întâlniri ne vom bucura pentru simplu fapt că mai suntem. Să fie oare acesta doar un simplu fapt ? Câţi dintre noi, la absolvirea liceului am visat să ajungem la această vârstă care, ni se părea pe-atunci, de-a dreptul matusalemică ? Aveam altfel de vise. Câte dintre ele ni s-au îndeplinit ?
Dar să nu fim trişti, fiindcă era timpul viselor. Al viselor frumoase, prea frumoase pentru a fi cu adevărat realizabile. Dar oare nu e mai frumos visul decât materializarea îndeplinirii acestuia ? Un vis împlinit este un vis mai puţin, asta ca să nu zic, un vis pierdut. Eu nu prea am aflat cât de plăcută e starea pe care ţi-o dă împlinirea viselor.
Dar să nu fim trişti fiindcă, unora dintre noi, ne este foarte familiară starea de visare cu ochii deschişi. Dar asta nu înseamnă că ne-am trăit viaţa visând, ci doar că am fost nişte visători, chiar dacă, poate, nici măcar nu ne-am trăit viaţa.
Dar să nu fim trişti. Avem toată viaţa înainte ! Toată viaţa care ne-a mai rămas. Şi să nu facem calcule meschine, adică matematice, despre vârsta medie de viaţă, incidenţa bolilor de tot felul şi a factorilor de risc cardio-vascular după o anumită vârstă etc. Dacă m-ar întreba cineva care dintre vârste ţi-a plăcut cel mai mult s-o trăieşti, aş răspunde fără ezitare că asta la care am ajuns, iar la întrebarea de ce, aş răspunde: înainte de toate deoarece am ajuns-o, apoi fiindcă ştiu cum să o trăiesc şi mai ales că am învăţat să preţuiesc viaţa, rămânându-mi prea puţin din ea.
Dar să nu fim trişti, fiindcă le-am trăit pe toate celelalte perioade ale vieţii. Cum ne-am priceput. Şi poate de aceea, unii avem destule regrete. Eu am doar unul de fond: nu am ştiut să mă pregătesc, pentru cea mai frumoasă perioadă a vieţii, nu am ştiut să rămân suficient de tânăr. Şi s-ar fi putut, dar din păcate, sănătatea şi tinereţea înveţi a le preţui abia atunci când nu le mai ai.
Dar să nu fim trişti, deoarece se zice că, unora, ne-ar mai fi rămas tinereţea sufletească. Desigur ne putem iluziona şi în felul acesta. E o foarte bună metodă de auto-psihoterapie suportivă, ceea ce nu e puţin lucru, (vă rog să-mi iertaţi preţiozitatea tehnică). Dar, din păcate, cele două faţete ale tinereţii se leagă oarecum între ele. Nu poţi rămâne prea tânăr în spirit, atunci când toate încep să te doară. Până şi sufletul.
Dar să nu fim trişti, fiindcă se pare că mai avem de trăit. Dacă mă întrebaţi cât, vă pot răspunde doar că atât cât mai avem ceva de împlinit, sau măcar de visat. Şi după cum ştiţi, speranţa moare ultima! Dar cred că totul e să nu moară înaintea noastră.
Al vostru coleg de liceu, Titus
Doamna Georgescu ,
gramatical nu exista alternative ci numai alternativa.
va las sa descoperiti singura de ce :)
@ionutz6: cei care au comis faptele, uita ca le-au comis. ceilalti uita cine sunt violatorii si hotii. Iar ultimii devin senatori si deputati.
gasesc doar avantaje daca ai ceva bani pusi deoparte,iar daca nu,mai bine ramai tanar si-n puteri…
de acord cu elena. am 46 de ani si am inceput sa realizez ca ma misc mai greu, nu mai pot manca orice, orice noapte pierduta se vede…
:
nora:
Tind sa fiu de acord. Exista insa si exceptii. Nu in toate cazurile de doctoranzi intre 33-43 de ani se simte influenta directorului de teza intr-o asemenea masura. In plus, cunosc doctoranzi care au 23-24 de ani. La ei e altceva.
Va garantez eu ca unde traiesc si muncesc eu, nimeni, niciodata nu o sa spuna despre cineva ca doamna in cauza ca e batrana. Cuvantul in sine nici macar nu exista.
Doc
Ceea ce e si asta o forma de nebunie :)
Vezi Carlin: „I’ll expire, like a magazine subscription …”
..mai bine un „cântec vesel” să cântăm…
„Life’s a long song.
But the tune ends too soon for us all.”
sau, ziceau tot ei :
„No, you’re never too old to Rock’n’Roll if you’re too young to die „
AG:
Sure it is.
AG
ai spus un lucru mare!!batranetea in Romania este trista si chinuita(chinuitoare?).am fost in peste 20 de tari in europa si iti spun sincer ca,nu mai vorbim de spania si franta,dar in alte tari precum cehia,ungaria sau elvetia,batranii ies in fiecare zi in parcuri si joaca de la darts la sah la biliard sau jocul ala e trebuie sa dai cu bilele mai aproape de o alta bila de alte culori si dimensiuni(nu mai stiu cumse numeste exact dar am vazut ca se juca la greu in italia)…u ce crezi,singuratatea asta a batranilor romani e auto-impusa sau nu?tine de faptul ca sunt mai incuiati si nu sunt obisnuiti cu vrmurile astea noi sau tine de saracie,grijile zilei de maine etc?
CHIAR SUNT CURIOS CE CREZI…
respecte!
Din experienta proprie:
• roach are dreptate – singuratatea ucide lent, dar sigur… cu atât mai mult la batrânete
• durden – nu cred ca ai dreptate 100% = nu toti batrânii sunt «încuiati» … multi sunt în pas cu vremurile, problema e putin mai complicata = ai o stare materiala care nu te streseaza, îti poti permite sa te gândesti (si sa actionezi în consecinta) cum sa-ti traiesti ultimele zile frumos… n-ai… devii «încuiat», chiar daca nu esti, de felul tau!
Din pacate, pensia majoritarilor e sub limita decentei si, aici, intram în sfera discutiei politice si iesim din topic…
N-am fost pe faza cu aparitia acestui material pentru ca… am fost sa «ma caut» pe la spitale :|