Cu puţin timp în urmă, după ce Simona Halep pierduse un meci în faza superioară a unui turneu, contul ei de Facebook era plin de reproşuri. Erau acolo mulţi dezamăgiţi de profesie şi campioni prin procură, care spuneau, în principiu, acelaşi lucru: “Ştiam că vei pierde. Doar eşti româncă”.
Să rezişti în faţa prostiei agresive, în faţa răutăţii plenar şi slobod exprimate, mai ales de către compatrioţi, e o dovadă de tărie comparabilă cu revenirea în faţa Anei Ivanovici ori a Samanthei Stosur. Revenirile Simonei contrazic teza românului slab de înger, care la un moment dat are are o şansă mare, căreia îi dă cu piciorul din cauza psihicului labil. Acest mit a fost întreţinut tocmai de cei ce vor să devină personaje principale, uzurpând locul sportivului, doar pentru a avea ocazia de-a puncta: “Nu v-am spus Eu?”.
România este un teritoriu tragicomic: subiectul ultimelor luni e o sportivă ale cărei meciuri, cu puţine excepţii, nu au fost televizate. Altfel, la posturile la care “sport” apare doar în denumire, se difuzează topuri de morţi stupide şi violente ori se vorbeşte despre vorbele unor vorbitori profesionişti.
Cei care comentează prosteşte şi prea slobod sunt creaţia acestor medii în care se rostogoleşte vidul şi unde totul e permis. Astăzi, miza cea mare pentru spectator nu e găsirea unui campion român de care să-şi lege speranţele, ci redobândirea funcţionării normale a minţii, într-o perioadă în care totul este făcut astfel încât doar să-ţi capteze atenţia şi să te elibereze de povara gândirii. În plin iluzionism mediatic, sportul rămâne ascuns în fundul dublu al jobenului.
Sportul înseamnă fapte şi aşa va fi, sper, mereu, act pur consumat în mijlocul tensiunii, bazat pe trudă, suferinţă şi sacrificiu. Sunt cuvinte mari? Sigur, dacă le consideri doar cuvinte. Astfel, de ce ne mirăm că sportivii nu prea vorbesc în faţa camerelor de luat vederi? În primul rând, ei au vorbit deja pe teren, când nu erau camere care să-i filmeze. Ce-ar mai putea ei spune post factum? În al doilea rând, nu prea mai au loc de atâţia trăgători de concluzii.
Un campion câştigă ceva chiar şi atunci când pierde, căci pe terenul de sport fiecare punct reprezintă o lecţie, o luptă. Noul jurnalism, bazat pe umplerea timpului cu vorbe, presupune altceva: să pierzi constant şi pe deplin conştient, pentru a câştiga un punct de audienţă.
Comentatori profesionişti sau amatori, înainte de a vorbi despre Simona Halep ori despre oricare alt atlet, să ne uităm puţin în oglindă, singurul teren de tenis la care avem acces. Majoritatea n-am face faţă în nicio competiţie sportivă. Poate, cel mult, dacă s-ar organiza un Wimbledon al vorbelor şi al vanităţii.
Bravo Simonei si succes in 2014!
Felicitari, Adrian. Sint foarte curios sa vad cum va gestiona Simona faima nou cistigata in fata presei romane.
Postacii nu i poti schimba. Ziarele pot incerca sa i educe dar pe ei ii intereseaza doar cate vizualizari au. Chiar daca ar incerca nu cred ca ar reusi pentru ca e greu sa schimbi pe cineva care nu are cei 7 ani de acasa.
Enervant e ca idiotii de la fotbal au trecut la tenis. Din 500 de postari 200 sunt injuraturi. Se cunosc intre ei, stiu cand folosesc alt ID.
De ziaristi ce mai e de zis. Ploua cu articole cu toate ca Simona joaca bine de mai mult timp si chiar nu trebuia sa fi expert sa ti dai seama ca are un potential enorm.
AG, imi permit sa te corectez un pic: meciurile Simonei nu au fost televizate de televiziunile NOASTRE. Pentru ca de televizat s-au televizat. Eu i-am urmarit meciurile pe net relativ constant si fara probleme in ultimele 2 luni.
Ce face Simona? Loveste cu paleta o minge. Exista oameni in mine care lovesc cu tarnacopul in piatra si despre care nu scrii. De ce?! De mere. Tu esti unul din cei care comentează prosteşte şi prea slobod.
In primul rand, felicitari Simonei!
Apoi, trebuie sa spun ca articolul asta e 100% corect. Urmaresc regulat rubrica tenis a unuia din ziarele de sport – nu pentru articole, nu e cazul, ci pentru comentarii, pentru ca s-a adunat o comunitate frumoasa, care suplineste cum poate lipsurile de educatie si de interes ale jurnalistilor. Si, intr-adevar, la cel mai mic pas gresit, apare un procent infiorator de mare de comentarii de genul „V-am spus eu?“. Iar despre ce apare la articolele despre Sorana Cirstea – totusi locul 23 in lume – prefer sa nu ofer exemple.
In dimineata asta, un nou exemplu despre ce scoate in fata presa romana: ieri, Pantilimon a debutat in ChL, dar nicaieri nu am gasit o analiza a evolutiei lui, a celor doua goluri primite, a interventiilor bune. In schimb, pe unul din marile ziare de sport e articol special si e postata la loc de cinste si o fotografie in care un coechipier e – sau pare a fi, in valtoarea unei faze – cu mana pe organele genitale ale lui Costel. Halal!
Din nou, un articol bun.
Am aici in UK colegi de munca care o urmaresc pe Simona cu mai mult interes decat o fac multi conationali cred.
Unul dintre dansii chiar mi-a prezis de asta vara ca, pana la sfarsitul anului crede ca va ajunge in primele 10 in WTA.
Acest coleg al meu e unul dintre aceia care ingroasa randurile zile intregi la Wimbledon, sperand la un bilet …
Dar, cand ai comentatori cu comentarii tembele ca cel al lui „respect” (nici macar subtil) ,ce poti astepta de la publicul sportiv roman?
O noua mineriada ? S-ai satisfaci si lui bucuria de a citi despre tarnacoape!
Ti-a publicat Tolo articolul asta?
Sigur Gusti Roman nu a comentat?
Sorry, mi-ai dat apa la moara cu articolul asta. Este unul dintre motivele pt care nu mai deschid site-ul gsp. In momentul in care Gusti mi-a zis ca scopul publicatiei este de a face rating, pt ca asta inseamna business, am zis ca fie eu traiesc in Koreea mea si nu pricep cum stau lucrurile in Europa, fie Gusti a incurcat oalele, ca la bucatarie vedem ca se pricepe.
Din pacate tu si cu Radu Paraschivescu sunteti cam singurii care va luptati cu mediocritatea din media romaneasca. Ceilalti fac business.
@Respect
Corect se spune: „Exista oameni care lovesc in mine cu tarnacoape” :)
„Tarnacopul si paleta” . Un titlu fabulos ! Respect.
Sau „Intre tarnacop si paleta”. Ca titlu pentru un reportaj gen Al. Sahia.
@Respect: Sigur „de mere”?? Poate de prune. Tare. Peste 40…Vai de ficatul tau.
sau, cum ar scrie Ilie Dobre, un scriitor de nivelul lui Adrian Georgescu, „Tarnacopul-O stea intre stele”
banc de helouin: ce-ti intra pe-o ureche , iti iese pe alta si totusi iti ramane in cap ? Tarnacopul!
@ AG, cred ca noi romanii , putem sa avem si bun simt, sa fim chiar si geniali uneori, ca sa nu mai vorbim ca putem sa si muncim cateodata… doar ca ni se pare prea greu.
Dom’ respect, matale esti prea perfect pentru a fi adevarat. Prima oara te-ai straduit sa scrii agramat. Dupa numai doua ceasuri arunci trei virgule exact unde trebuie. Mde, ai si mataluta orgoliul absolventului de cursuri scurte la jurnalistica.
Hai sa facem niste incercari. Esti de la … .ro ? Sau de la … .tv? Semnezi pe ecran MB? Sau VR? Cald? Caldut?
Mai da-mi un indiciu. Promit ca ramane intre noi.
RESPECT:
Daca te face sa te simti mai bine, eu am vazut la televizor concursuri de lumberjacking/ taiat busteni. In unele cazuri folosesc si un fel tarnacop mai avansat. Poate il conving eu pe Georgescu sa scrie si despre acest sport . Cu un lucru sunt de acord cu tine: un meci de tenis in care se folosesc tarnacoape in loc de palete e ceva foarte spectaculos!
Bun articol. Simona e o minune.
Din pacate, in seara asta nu prea am umor, asa ca pentru cel care semneaza „RESPECT”, sau omul cu taracopul, am doar un singur mesaj, sincer, adevarat si necesar: esti prost.
Din pacate, @respect a realizat exact ceea ce si-a propus: sa fie bagat in seama…
In alta ordine de idei (cea importanta :-)) Simona ma impresioneaza prin felul ei (ne-romanesc) de a lupta pe teren ca o leoaica si prin felul in care ignora hype-ul creat in jurul ei. Nu stiu daca va castiga vreodata un Grand Slam, dar (si) eu o vad in primele 10 in lume.
In ultima ordine de idei, mi-a placut mult propozitia ‘În plin iluzionism mediatic, sportul rămâne ascuns în fundul dublu al jobenului’ :-).
The-fan
Eu nu cred că labilitatea e un fenomen românesc şi că din acest motiv scăpăm multe victorii din mână. Am o altă teorie, din care un punct e următorul: nu ne adaptăm la ce înseamnă şi presupune sportul. De pildă, câte echipe sau sportivi români beneficiază de serviciile unui psiholog?
La lotul românesc de gimnastică feminină, cel puţin până acum câţiva ani, nu exista. Aşadar, mă gândesc nu doar câte medalii au cucerit gimnastele noastre, dar şi câte au pierdut din acest motiv, aparent neimportant.
pseudoscriitorul va jigneste si voi il pupati in fund
Nu, nu e. Dar e pregnant in mentalitatea romaneasca. Am plecat din Romania in 2002, locuiesc in Germania, si totusi inca mai sting televizorul cand echipa mea (engleza) favorita e condusa cu 2-0 :D. Si asta chiar daca am vazut (in special in Bundesliga) o sumedenie de rasturnari de scor spectaculoase.
In alta ordine de idei, de ce nu pot cumpara cartea ta pe Amazon, ca pe orice produs normal? :-)
Never give up !!!
@ respect
Te-am mai vazut si pe alte blog-uri, cu aceeasi atitudine „contra”. Insa nu asta deranjeaza, ci faptul ca esti ilogic, pe langa subiect si in plus ai mari carente la capitolul gramatica limbii romane.
Chiar nu ai altceva de facut?
doc@ si eu care credeam ca la voi acolo la tv sint numai concursuri de lumberjacking. asta pe canada 1. iar pe celalalt , justin. nu mi-ai zis nimic de eugenie bouchard . pe asta si pe sloane am draci de pe-acuma.
the_kop:
Justin e copil. Rob Ford e cel mai cunoscut Canadian! Huge cojones!
http://www.ctvnews.ca/ctv-national-news/reaction-toronto-mayor-rob-ford-smoked-crack-cocaine-1.1528952
Ce sa-ti zic de Eugenie? Am vazut-o acum ceva vreme prezentand meteo la un post local de televiziune. :D E nascuta si crescuta in Westmount, la cateva strazi de casa in care s-a nascut Leonard Cohen si la cam 10 minute de mers pe jos de casa mea. E simpatica foc. Dope? I do not think so. Maybe a mild addiction to poutine. Truth to be told, we all have that around here :D Se spune ca e „prietena” cu Alex Galchenyuk, forward la the Habs. Te tin la curent daca o vad prizand cocaina in spatele la Starbucks-ul din Westmount :D
un retardat, plin de el, mi-aminteste de un amic. nu era prea destespt,dar era profund in ‘ emanatii’ un mic ex; proasta lume anul asta. cred ca- l cunoscuse pe respect!
The_fan
Well spoted.
2005, finala UCL, echipa mea favorita (engleza) era condusa cu 3-0. Am inchis televizorul si m-am culcat. La 3-2 ma trezeste nevasta-mea spunandu-mi scorul. Evident am stat treaz pana la final. Ce final!
Tou’ll never sleep alone! :)
..ilie dobre, scriitor?!
da, o gluma buna la inceput de zi…
p.s. sint si „scriitori” cu zeci de cartzi, insa doar cu ghilimele.
@Gabi Koreanu – poate omu’ e posedat si are „in el” ceva omuleti care-l zgandare cu tarnacoape „de interior”.
Nu cred ca teza romanului slab de inger si labil psihic e falsa. E foarte adevarata doar ca nu e si universal valabila. Daca asta e esafodajul pe care se spirjina argumentul tau, e tare subred. In rest diferenta intre romanii care scriu tampenii pe fb Simonei si „specialistii” si „jurnalistii” care analizeaza doua saptamani din toate unghiurile cum a luat gol steaua in min. 92 nu e mare diferenta.
@ respect
„act pur consumat în mijlocul tensiunii, bazat pe trudă, suferinţă şi sacrificiu”
pentru Seriozitate, totusi comentarii decente, chiar „Respect”. Nu stiu ce Sticle intra pe contul Simonei, ce rautati scriu, dar cu siguranta cel mai „tare.ro” comentariu il are un anumit Mustacios, care vrea sa vada de pe Tampa zgura albastra pe Olimpia, ca semn de WC public. Asta a vrut sa revigoreze economia deja acum 20 de ani: „ce e aia 1DM/l de benzina, ar trebui sa ajunga la minimum 6 DM”. Asa ca mai sint si sportivi care debiteaza timpenii si rautati arogante.
Sportivii in general nu stiu sa dribleze cu vorbe, astfel mai mincati si voi o paine. Totusi Simona vorbeste frumos, logic, de da ceva din mentalitatea ei de campioana. Daca ar avea si ea fizicul lui Ilie Nastase l-ar bate pe Mustacios de i-ar suna apa in cap. Pacat ca nu sint posibile astfel de transformari si treceri in alt timp. Am vedea si noi meciuri intre legendele de ieri si cele de azi.
Ma bucur pentru Simona si pentru Romania. Sper sa fie desemnata sportiva nr.1 a anului 2013 in Romania. Nu stiu daca WTA premiaza cea mai uimitoare ascensiune a unei jucatoare, dar daca ar face-o, Simona ar merita premiul. Avand doar 22 de ani, cred ca e capabila sa ajunga chiar si nr.1 WTA in lume, peste cativa ani, cand cele mai tari jucatoare din primele 10 vor fi retrase sau in declin din cauza varstei.
v-a facut respect cum ma facea pe mine, pe vremuri, giani. din vorbe.
Parca ai asternut (frumos ce-i drept) gandurile mele, Sper ca fatuca asta, cu care ma mandresc si imi aduce fericire in perioada asta tulbure, sa fie sanatoasa si sa aiba putere in continuare.
Da, f corect articolul, iar frustratii care comentau impotriva Simonei , mai mult ca sigur ca is dintre cei care „baga” la pariuri, aia de is atotstiutori si daca nu le iese lor pariul, ceilalti au facut blat.
sint innebunit dupa simo dar am o slabiciune pentru serena fiindca imi aduce aminte mereu de emilian heskey.
Simona este o atleta desavarsita deja, chiar daca are numai 22 de ani.
Sunt de parere ca este printre cei mai buni atleti romani ai ultimului deceniu
Se vede ca are o mentalitate de invingatoare intorcand multe dintre partidele ei
si castigandu-le.Ma bucur ca mai exista si astfel de sportivi romani care nu se dau batuti si lupta pana la capat.
In alta ordine de idei, Adrian, eu sunt de parere ca mentalitatea romanului este o caracteristica a natiei, care face diferenta in sport…
Sa ne uitam doar in fotbal unde majoritatea jucatorilor, ca nu pot fi numiti fotbalisti, aspira doar sa joace intr-o echipa bunicica de afara si cam atat.
Nicidecum sa fie primii, sau sa vrea sa castige vreun trofeu; e destul sa aiba o masina de fite si sa se imbrace elegant.E capat de linie pt ei la fel ca pentru o garnitura de tren…
Sa privim in handbal si sa vedem ca in afara de un loc 3 acum vreo 12-13 ani la un campionat european in romania nu am mai fost in stare de nimic.Ma uit la meciuri si vad cum ale noastre
conduc cu 2,3 poate chiar 5,6 puncte, dar niciodata nu sunt in stare sa tina de rezultat.Asta tine de mentalitate, de determinarea cu care abordezi o partida, de felul in care vrei sa te privesti in oglinda la sfarsitul ei,
ca invingator sau ca invins.Se pare ca ele nu vor sa-si vada fizionomia de invingatoare…
Sa privim chiar in tenis, la colegele si colegii Simonei, care se poticnesc toti in primele faze ale turneelor, chiar si atunci cand au parte de adversari mai slabi cotati…
Nu cred ca vreau sa mai continui, pentru ca nu-mi face placere deosebita sa insirui toata lista negativa a exemplelor din sportul romanesc.
De asta, eu cred ca, Simona, merita un respect enorm si o consideratie deosebita din partea tuturor romanilor si a presei in particular, pt a-i evidentia si mai mult succesele in raport cu situatia actuala
care nu e tocmai roza.
frumos articol.
de fapt labilitatea sportivului roman este parte din labilitatea natiei, denumita uneori si spiritul mioritic.
cedam usor in orice intreprindere si cand propui ceva ambitios majoritatea se grabeste sa aduca contra-argumente care omoara treaba din fasha.
Situatia macro este fidel reflectata la nivel micro in sport.
Nu avem spirit de luptatori precum altii, nu putem regasi placerea altora de a aprecia esenta, munca, lupta pentru a-ti depasi conditia.
Apreciem doar tunurile, varfurile sau nimic.
Strict in sport, suporterii, se stie, au capacitatea de a aduce o farama de moral sportivilor.
De aceea se si spune in fotbal ca suporterii sunt al 12lea jucator.
Din pacate suporterii romani nu au capacitatea altora si in loc sa incurajeze dupa o infrangere a favoritilor, sunt primii ce dau cu barda si-i ingroapa mai adanc in depresie.
Avem suporteri numai la reusite, oameni care gasesc in sport implinirea viselor esuate din viata.
Cand castigam, vine lumea buluc la meciuri. cand perdem, se retrag mai toti, iar putinii ce raman langa sportiv sunt tratati drept ultrasi si cumva niste ciudati.
La englezi de ex, vezi prin ligile 4-5 la fotbal mai multa lume la stadion decat in Liga 1 romaneasca.
Steaua are de departe cei mai multi suporteri din Romania pentru ca a reusit sa castige mai mult.
Cand era pe val CFR Cluj, o gramada de suporteri de conjunctura incepusera sa-i devina fani, desi abia cunosteau 1-2 jucatori din lot.
In acest context, Simona e remarcabila nu numai prin contrazicerea spiritului blegos al natiei ci si prin depasirea defetismului suporterului roman de conjuctura.
Un articol ce s-ar vrea scris „asa ca sa vedem ce prosti sintem”. Poate unii nu au avut incredere in Simona Halep.Aveau in fata multe meciuri bune,apoi proaste ane lui Cristea,Niculescu,Begu,Cadantu etc-unde inconstanta este regula. Nu sint de criticat,in schimb Simona Halep este de laudat,ea pare a fi „din alt aluat”. Cred ca e mai putin dotata fizic si tehnic ca si Sorana cRistea,dar -sigur- are mai mult creier. de aceea a ajuns aici. Acum -la poarta intrarii in „tot ten” iar trebui slefuirea serviciului (i se fac multe break-uri,pe serviciul sau) si un joc ceva mai bun la fileu. Dar baza ar fi sa nu piarda din ceea ce a aratat ca are. Bravo Simona !. Cit despre „să ne uităm puţin în oglindă, singurul teren de tenis la care avem acces.”-sa fim seriosi,asta se potriveste -sigur- pentru autor. Multi,care postam aici,avm ceva cunostiinte despre cum arata un teren de tenis,adevarat.” să ne uităm puţin în oglindă, singurul teren de tenis la care avem acces.Chestia cu „noul jurnalism” ramane ,insa valabila pentru autor (se vede asta din ce si cum scrie)
In general, sportul romanesc si mai ales acelea la care exista campioni, adevarati eroi ai conditiilor vitrege de antrenament si munca, nu este promovat mai deloc. Avem loturi de sportivi mai ales la gimnastica brilianti si care merita fonduri si sponsorizari care sa ii incurajeze sa lupte pentru tara lor. Ei sunt exemplul de patriotism si ambitie. Fotbalul a cazut de mult si, cu oameni corecti doar, se va putea ridica. Vorbaria inutila si care indobitoceste populatia e dureroasa deja.