3 (+1) filme bune și puțin cunoscute. Cu Daniel Auteuil.

Daniel Auteuil și Pascal Duquenne în Le huitième jour

Unul dintre actorii mai favoriți e acest francez cu nasul strâmb și privire pătrunzătoare. Are niște posibilități de transfigurare uluitoare. L-am văzut în cel puțin 15 filme – drame, polițiste, comedii,  și n-a fost un singur rol unde să fi fost șters. 

Evident, sunt filme mult mai cunoscute în care a jucat Auteuil. Dacă nu le-ați văzut,  cu Jean de Florette, cu continuarea acestuia (Manon des Sources), cu Un Coeur en Hiver și cu Cache (în regia lui Haneke) trebuie să începeți. Următoarele patru pelicule sunt mai puțin cunoscute, dar la fel de bune.

1. Le huitième jour (The Eighth Day) – 1996. Un film despre frumusețea și tristețea vieții, o comedie cu accente tragice despre oamenii de lângă noi, regizată de către belgianul Jaco Van Dormael. E despre prietenia care se înfiripă între un antrenor de vânzări (Auteuil) și un băiat suferind de Sindromul Down (Pascal Duquenne, el însuși având respectiva maladie). Pentru interpretările lor, cei doi au luat, ex-aequo, premiul de interpretare masculină la Cannes în 1996.

Nu exagerez, e un film care vă poate schimba viața. Trebuie să-l vedeți.

2. Le placard (The Closet) – 2001. Aici – mă știți doar – am trișat un pic: Le placard e un film destul de cunoscut, dar n-am rezistat tentației de a-l pune pe listă, mai ales că l-am revăzut zilele trecute. E una din acele comedii „ca pe vremuri”, făcută de către unul dintre așii all time ai comediei franțuzești, Francis Veber. Un angajat (Auteuil), aflând că este în pericol să fie concediat, pune la punct, cu ajutorul unui vecin, o schemă din care să reiasă că este gay.

Auteuil e delicios aici, mai ales în tandem cu Depardieu, un antrenor macho de rugby care vrea și el să-și salveze postul și trebuie să-i facă curte lui Auteuil.

E o comedie destul de puțin corectă din punct de vedere politic la care se râde mult.

3. L’adversaire (The Adversary) – 2002. N-ai crede că omul care a interpretat rolul de mai sus poate „întrupa” și criminalul psihopat din această peliculă, realizată după un caz real. Interpretarea lui Auteuil e complexă și devastatoare, te face să oscilezi continuu între milă și repulsie. Filmul e realizat după un caz real, cel al escrocului și asasinului Jean-Claude Romand, care a pretins timp de 20 de ani că lucrează la World Health Organization și a contractat împrumuturi imense. Dat în vileag, începe o serie dementă de crime.

4. La fille sur le pont (The Girl on the Bridge) – 1999. E una dintre dovezile că o comedie romantică poate fi o peliculă excepțională, dacă are o premisă bună, e bine regizată și bine jucată. Un aruncător de cuțite salvează de la moarte o sinucigașă (interpretată de Vanessa Paradis) care vrea să sară de pe un pod și între ei începe o ciudată poveste de dragoste Din nou, unul dintre acele filme originale și greu de exportat în afara Europei, pe care Hollywood-ul nu prea s-a înghesuit să le refacă.