in Sfatul bătrânilor

Cum să devii un bun conspiraționist

La prima vedere, nu pare deloc greu să fii negaționist. Tot ce ai de făcut, ai zice, e să pui un „nu” înaintea unui verb. Atât. „Nu cred”, „Nu-i adevărat”, „Nu se poate”, „Nu sunt obligat”, „Nu există”.

Există o singură combinație care nu merge: „Nu știu”. 

Pentru că negaționiștii știu totul. N-am întâlnit în viața mea unul nesigur ori care să nege evidența pe jumătate. Că nu crede în Covid-19 ori în Pământul sferic, că neagă încălzirea globală ori aselenizarea americanilor, conspiraționistul ȘTIE totul, din start.

Toate dilemele sunt pulverizate instant: pe primul Kennedy l-a ucis FBI, pe cel de-al doilea Ion Dichiseanu. Regina Angliei e canibală, Stephen King e adevăratul asasin al lui John Lennon, travestiții conduc lumea, piramidele s-au construit folosind dinozauri, iar Luna e o biată hologramă.

Deși negaționiști, sunt persoane extrem de pozitive și energice. Toți îi mint cu absolut totul, dintotdeauna, dar ei, într-un anume sens, sunt mai iluminați decât acei „Illuminati” pe care-i demască.

Am avut un prieten – Dumnezeu să-l ierte!, s-a dus dintr-un motiv mult mai banal decât orice conspirație globală – a cărui față radia fericire când vorbea despre catastrofele care urmau să se petreacă.

Dacă se anunța la televizor, de pildă, că s-a ieftinit  mălaiul, el ridica degetul arătător în văzduh și-mi făcea semn să tac, apoi zicea: „E?”, arătând spre ecran. „Ce?” articulam eu, ca prostul, după un timp. „Cum ce? Păi ce-ți spuneam zilele trecute? Ăsta-i doar începutul. În curând nu vom mai putea ieși din casă. Alții vor decide pentru noi, nu vom putea alege nici președintele de scară, nici piața de la care să cumpărăm mâncare. Atenție, DACĂ va mai fi mâncare!” La care îi ziceam: „Păi mălaiul s-a ieftinit. Dacă era cum zici tu, s-ar fi scumpit.” Moment în care el pufnea superior, dar și cu o anumită tandrețe față de un prieten mai sărăcuț cu duhul: „Întâi vor să-i scadă artificial valoarea, să prăbușească bursele și oamenii să nu mai cultive porumb. De-abia apoi vor dezlănțui foametea planetară.”

Astea sunt marile calități ale conspiraționiștilor: limpezimea gândirii și drumul cel mai drept către adevăr. E un fel de  matematică al cărei rezultat iese indiferent de cale. Cunoașterea lor nu stă priponită inutil, secole la rând, prin universități și laboratoare, în metode gen trial and error.

Dacă religia spune „Crede și nu cerceta!”, conspiraționistul îți zice: „Dacă știi, de ce să mai cercetezi?”

În compania unuia, totul e clar și luminos, ca și cum ar apăsa pe blitzul unui aparat foto. După câteva secunde de explicații, deja te simți prost că atâtea adevăruri imuabile ți-au fost până atunci străine.

De-aia îi invidiez. Mie negaționismul nu-mi iese nici măcar cu nevastă-mea. De pildă, mi-a spus într-o zi: „Te duci la Obor să cumperi zmeură?” (La noi în casă se mănâncă foarte multe fructe de pădure, cred că mai degrabă ar trebui să ne cumpărăm câteva păduri, precum Schweighofer). Când am încercat să spun „Nu”, ca un negaționist veritabil, am realizat că nu așezase un semn de întrebare la sfârșitul propoziției, ci unul de exclamare.

E mai tare decât Guvernul Mondial.

Cu toate acestea, după cum probabil știți și voi, acest Guvern Mondial va conduce planeta. În primul rând, pentru o conspirație atât de amplă, mi se pare destul de prost păzită. Mama tuturor conspirațiilor ar trebui să fie cunoscută doar de către membrii Guvernului Mondial și, hai!, de câțiva secretari de stat mondiali. Dacă însă am aflat și eu de ea, înseamnă că e o conspirație făcută cam pe genunchi.

În al doilea rând, nu cred că Guvernul Mondial poate face mai rău decât guvernele României. Oricare guvern al României.

În al treilea rând, sunt convins că vom găsi repede pile și în Guvernul Mondial. Vreo asistentă de secretară a unui consilier de pe lângă adjunctul șoferului Ministrului Manipulării Maselor va fi din Drăgășani. Urmează: „Alo, doamna Nuți, vă sun din partea doamnei Geta, de la Spitalul Mondial din Drăgășani…”. După trei parfumuri și câteva pungi de cafea, vom conduce lumea din beznă.

Dacă vrei să devii un conspiraționist, trebuie să ai bărbăția de-a privi rațiunea în ochii ei reci și malefici. Cel mai important e să poți afirma orice, pe loc, fără să clipești. Repet: orice, pe loc, fără să clipești.

Iată un model de dialog în care un nepriceput neinformat refuză strălucirea adevărului, apoi e dat pe brazdă.

Conspiraționistul (dând înțelept din cap): „Toată media e-n mâinile lor… Ne-au mințit destul.”

Neinformatul (admirativ): „Dar cum ai reușit să afli toate aceste secrete?”

Conspiraționistul (pufnind cu un aer cunoscător): „Din media alternativă.”

Neinformatul: „Dar media alternativă în mâinile cui e?”

C.: „A oamenilor.”

N.: „Cunoști vreunul?”

C.: „Aș vrea eu…”

N.: „Și atunci de unde știi cine sunt?”

C.: „Sunt oameni ca mine și ca tine. De ce ne-ar minți?”

N.: „Păi, media obișnuită de ce ne minte?”

C.: „Pentru că media alternativă spune doar adevărul. De-asta îi și zice așa.”

Folosind aceste scheme, trebuie să poți demonstra orice. De pildă, că Adrian Enache este în spatele acestei următoarei pandemii, care va fi una de mătreață, cu coji multe, mari și portocalii.

Interlocutorul: „Bine, dar de ce-ar face Enache asta?”

Tu: „Poți să-mi spui un singur motiv pentru care nu-i adevărat? Unul singur!”

Interlocutorul (derutat): “… ăăă… stai așa …”

Tu (triumfător): “Vezi? Nu poți. Pentru că e adevărat.”

Interlocutorul (derutat): „Dar n-are sens…”

Tu: „Exact asta vor ei să crezi. Ești ținut special în beznă.”

Interlocutorul: „Bine, dar Adrian Enache e un cântăreț cunoscut….”

Tu: „Cântăreț cunoscut zici? Bine, atunci fredonează una dintre melodiile lui!”

Interlocutorul va căsca ochii mari cât farurile unui VW broscuță, apoi va căuta inutil prin memorie. Într-un târziu va începe să fredoneze tema muzicală a unei reclame. Toți fac asta.

Tu: „Acum înțelegi? E doar o acoperire, parte din conspirația Big Pharma. Vor să-și vândă mai bine șampoanele antimătreață cu decolorant, cu ajutorul cărora îți bagă cipuri 6G la rădăcina firului de păr.”

Interlocutorul: „Dar de unde știi?”

Tu: „Pe ce lume trăiești, frate? Scrie pe conspiratiiadevarate.ro. și pe gasestecalea.org.”

Write a Comment

Comment

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

  1. Ca de obicei, scrii al naibii de bine!
    Îmi amintesc cum vorbeau conspiraționiștii de la noi, pe la colțuri, pe șoptite, în lunile de după asasinarea lui Kennedy. Se spunea că văduva știe că X a aranjat asasinatul, dar nu-l poate demasca de teamă să nu fie, la rândul ei, ucisă!
    Prin anii ’70, treceam printr-un divorț, iar fostul, om (totuși …) cu grade înalte și cu activități pe teme industriale, îmi spusese: voi, românii, sunteți într-atât de ieftini, încât pentru o fiolă de parfum bulgăresc, pot să aflu stând la mine în țară, și gândurile tale nerostite! Acum am aflat de la tine, că la noi parfumul a rămas valută forte, desigur s-a schimbat doar calitatea și proveniența parfumului!

  2. Ca întotdeauna, o plăcere să te citesc! Acum, subiectul ți-a venit ca o mănușă și, deși situația e serioasă, m-am distrat copios! Poate asta ai și intenționat…O zi frumoasă îți doresc de pe meleaguri hunedorene!

  3. Adrian, dialogul cu sotia mi-a amintit un comentariu haios lasat de cineva dupa debate-ul vice presidential din State. Punctual era vorba despre Pence, care de nenumarate ori a ignorat total intrebarea moderatoarei, raspunsul lui era thank you for the question, Susan. It is a very good question, dupa care raspunsul era completely off topic. Ei bine, individul care a lasat comentariul a spus o sa folosesc strategia lui Pence cand nevasta-mea ma intreaba/imi cere sa fac ceva: draga, poti lua azi copilul de la scoala si sa dai cu aspiratorul pana ajung eu acasa? Multumesc pentru intrebare, draga, foarte buna intrebare. Am sa deschid o bere in timp ce ma voi uita la meci:))))