La Rapid se negociază. Ieri s-a discutat despre preluarea gumelor de mestecat lipite sub scaunele de la tribuna a doua, azi se poartă tratative legate de plasa porţii dinspre peluza I. Copos ar dori să vândă şi ochiurile, Stache n-ar prea vrea să cumpere nici nodurile, iar negocierile au intrat în impas.

Pentru ca timpul să treacă mai uşor, cei doi fluieră, servesc cafele, vorbesc despre vreme, fac vocalize, probează pălării, studiază algoritmul de cîştig la „În Oceanul Pacific …” şi se înfruntă la FIFA Manager, unde versiunile stachiană şi coposiană ale Rapidului repurtează victorii de răsunet în cupele europene.

Germanul calculează: fiecare zi de negociere îi aduce un plus de imagine, deci de ce s-ar grăbi? Copos socoteşte şi el. Când fondul de salarii era de un milion de euro, echipa nu a prins cupele europene, dar acum, cînd fondul a scăzut la 200.000 euro, Rapidul e lider. Aşadar, pentru ca echipa să ia titlul, tot ce trebuie să facă e să le ceară fotbaliştilor să vină cu bani de-acasă. Amândoi au, aşadar, timp berechet. În fiecare dimineaţă, bănuiesc că unul cere din ce în ce în mai mult, iar celălalt oferă din ce în ce mai puţin. Iată tranzacţia ideală între un om care nu ţine să vândă şi unul care nu vrea să cumpere.

Săptămâna viitoare este dedicată numărării firelor de iarbă şi a lucşilor din nocturnă. Apoi, într-un târziu, va veni o zi în care Copos va răsări deasupra planetei în scufundare ca un heruvim împrăştiind mărunţiş, iar Stache va intra, alături de Obi Mikel, Carew, Taiwo şi Doumbia, în galeria rapidiştilor aprig regretaţi, deşi nu au apucat nici măcar un joc oficial în Giuleşti.

La CE de anul trecut, Spania a prezentat fotbalul viitorului, însă, din păcate, al unui viitor posibil doar ei. Pe faza defensivă, presingul seamănă cu mişcarea bielelor unui motor. Practic, fiecare jucător de construcţie al adversarului se trezeşte în faţă cu doi sau chiar trei oponenţi. Apoi, după recuperarea mingii, începe acea construcţie continuă şi rapidă, care aminteşte de încăpăţânarea unei picături de apă de a-şi găsi drumul printre dalele de piatră.

Pentru alţii, copiatorul are din start cartuşul cam uzat. Dacă în cazul Spaniei, ai senzaţia unei pisici care se răsuceşte în aer spre a o tuli imediat după aterizare, jocul naţionalei noastre încă prezintă aspectul unei sacoşe rupte, din care cartofii se rostogolesc pe scări. Uneori, mijlocaşul adus de pe dreapta pe stânga creează nu superioritate, ci învălmăşeală. Riscul unei echipe scurte – fragilitatea în centrul defensivei – se accentuează în cazul folosirii unor fundaşi lenţi. Un alt risc este acela că jucătorii trebuie să alerge continuu, deci pot cădea fizic.

Chiar şi aşa, o astfel de echipă e mai dinamică, având un potenţial ofensiv bazat nu pe aşteptare – ca în trecutul selecţionatei noastre -, ci pe construcţie. Să observăm că Unirii îi iese mai bine acest joc minuţios, bazat pe efort, poate şi pentru că l-a adaptat la posibilităţile ei. Când nu-i ai la mijloc pe „ţesătorii” Xavi, Iniesta, Silva, Alonso, joci cu un pivot în atac.

De aceea, rostesc un nume care încă nu a intrat în planurile selecţionerului: Bilaşco. Rar am văzut un jucător care să câştige aproape toate duelurile aeriene într-o partidă, fiind o posibilă cheie de boltă pentru o zonă în care încă suferim.

Nici nu jucă bine Tănase patru meciuri printre tricolori şi deja încercăm să-l tragem cu forcepsul pe piedestal, prin această repetată întrebare: „Va fi Tănase următorul lider al echipei naţionale?”. Uităm că în sport un lider nu se creează, ci se impune singur, asemenea masculului alfa.

Când Hagi a apărut la echipa naţională, nu a fost nevoie de miruiri pentru ca toată lumea să simtă că în jurul lui se va cristaliza selecţionata României. Totuşi, chiar şi atunci s-a vorbit de „Generaţia de aur”, nu de “1+10”. A venit apoi ceea ce în mod forţat s-a numit „Generaţia lui Mutu şi a lui Chivu”. Ce s-a ales din această construcţie? Principalii ei piloni, sub o formă sau alta, sunt în plin proces de măcinare. Este ca în bancul cu românul care, lăsat într-o cameră cu două bile, iese spunând că „o bilă s-a stricat, pe cealaltă am pierdut-o”.

Nu avem oare nicio vină în această chestiune? De la montarea unui bec până în politică, simţim nevoia unui tătuc, unui far călăuzitor, care să nu poarte doar bagajul de aşteptări, ci şi întreaga responsabilitate. Ne prindem cârceii speranţelor de un singur arac, neînţelegând că tocmai această presiune vegetală îl poate culca la pământ. Cristian Tănase este un fotbalist cu viteză, viziune a jocului şi talent, dar şi cu o anume fragilitate. Expus prea de timpuriu presiunilor şi forţărilor, ori el va ceda, ori ceilalţi se vor simţi, pe bună dreptate, nedreptăţiţi.

Nu de un lider de echipă avem nevoie în acest moment, ci de o echipă în care fiecare fotbalist să poată fi lider pe zona sa de joc. Când angrenajul va funcţiona cu precizia dorită, ne putem năpusti în interior să-i aflăm rubinele. Mai e însă mult până atunci.

* Conform previziunilor UEFA, peste cinci ani, campioana României va juca tur preliminar pentru a primi dreptul de a înfrunta în meci amical echipa a doua a băieţilor de cor de la Vatican.

* Tot atunci, Gazeta va scoate un DVD cu cele mai bune mise cântate de Bahoi de la Constanţa. DVD-ul va avea ataşat şi un ziar.

* Apel umanitar. Citeşte şi dă mai departe. „Claudiu are urgent nevoie de crampoane”. Suporterii sunt rugaţi să contribuie cu orice sumă pentru ca atacantul dinamovist să nu joace şi în următoarele partide în pantofi cu toc, cu două numere mai mici, încălţaţi invers.

* Conducerea din Ştefan cel Mare a anunţat că, în urma rezultatelor dezastruoase din această toamnă, în iarnă Cornel Dinu va face o analiză a situaţiei de la Dinamo. Aceasta va fi gata în primăvară, urmând să fie tradusă şi înţeleasă până în vară.

* Pentru a se putea concentra mai bine asupra campionatului, Steaua a cerut la UEFA ca următoarele sale meciuri din Europa League să se dispute fără fotbalişti.

* Ovidiu Sabău s-a declarat nemulţumit că jucătorii săi au riscat inutil contaminarea cu gripă porcină la Bruxelles, părăsind punctul de carantină organizat în propriul careu.

* Astăzi va avea loc ceremonia în cadrul căreia Antonio Conceiçao va primi titlul de „Cetăţean de onoare al oraşului Praga”.

* FRF şi LPF au stabilit data de disputare a partidei FC Braşov – Unirea Urziceni. Meciul se va juca pe 14 noiembrie, la Varşovia, în pauza întâlnirii Polonia – România.

* Răzvan Lucescu a anunţat organizarea unui trial în vederea începerii campaniei de calificare pentru Euro 2012. Participanţii trebuie să aibă asupra lor talonul de pensie.

În media de specialitate, campioana trăieşte două zile, ca speciile sortite din start unei vieţi scurte, în timp ce echipele călcate de turci prin Europa League au o existenţă de tip broască ţestoasă. În ziua returului cu Rangers, în portofoliul de ştiri al Unirii din pagina gazdă a gsp.ro încă apărea o informaţie veche de peste două săptămâni, legată de cântăreaţa Pink.

Unirea nu are fani numeroşi şi dedicaţi care să determine un flux constant de ştiri – încă nu există „Legione Urziceni”, „Peluza Bărăgan” sau „Divizia Lupilor” – , dar reuşeşte să convingă o categorie mai greu de sedus: publicul neutru, ce nu cumpără neapărat ziare de sport şi nici nu e prea interesat în a-i asculta pe Borcea şi Becali intervenind telefonic. E o formaţie care poate reveni când este condusă, ai cărei fotbalişti stăpânesc procedeul şutului de la distanţă. Observăm în jocul ei buna folosire a armei letale numită presing sau că, în funcţie de dinamica fazei, fotbaliştii apar deseori în poziţii surprinzătoare, creînd superioritate.

După partida din Ghencea rămâne însă şi un gust amar. Chiar dacă am egalat in extremis, Rangers era o echipă de bătut. Mental, ne-am încâlcit năzuinţele în plasa de siguranţă a locului trei, deşi adevărata primăvară fotbalistică se trăieşte în Champions League, nu în Europa League. Extrag, de aceea, din ochiurile plasei declaraţia nebunească a lui Frunză – „Nu-i nimic, vom recupera punctele cu Sevilla” – şi o pun la păstrare. Mai ales că peste trei săptămâni nicio vedetă pop nu va concerta în România, deci ştirile despre Unirea vor fi cam tot acestea.