Astăzi lansez campania „Fii în negru pentru echipa naţională!”.

Cîndva i-am spus „Du-te învîrtindu-te!” şi s-a dus, pentru a se reîntoarce, după cîţiva ani, obţinînd o nouă calificare. În tot acest timp i-am reproşat că i se spune „Satana”, că are noroc, că poartă breton, că selecţionează potrivit unor interese obscure, că a fost arestat pentru jocuri de noroc, că foloseşte trei închizători, că nu l-a luat pe Ogăraru, că şi-a pus 666 ca număr la maşină, că a interzis jocul de rummy în cantonament, că i-a lăsat acasă pe Dănciulescu şi pe Bratu, că sînt lăutari şi grătare la Mogoşoaia, că se îmbracă în negru şi că apare doar la „Naşul”.

Uităm că nu ştie şi că, mai ales, lui Piţi nu-i prea place să placă. Într-o ţară în care ajungi conducător doar dacă rînjeşti şi te baţi cu toată lumea pe umăr, şi numai dacă presa te susţine, el a înotat mereu contra curentului. Mai uităm şi că deţine o performanţă unică: un procentaj de sută la sută în ceea ce priveşte calificările echipelor naţionale la turneele finale. Ratarea campaniei pentru CM 2006 nu i se poate atribui, ba chiar ţin minte o victorie cu 2-0 împotriva Cehiei, cu o selecţionată refăcută.

Problema nu este cînd îl vom înţelege pe Piţurcă, pentru că asta nu se va întîmpla niciodată, ci cînd vom înţelege că ne reprezintă şi ni-l vom asuma. Deocamdată, la Euro 2008 va fi în postura tipului care, la masă de joc, are doi optari în mînă, iar ceilalţi, după ce că au mormane de fise în faţa lor, mai sînt şi serviţi. Or, în această grupă, unde adversarele au strîns în total 4 titluri europene şi 5 mondiale, avem nevoie, în primul rînd, de un tip care să gîndească precum un jucător de cărţi, adică să aştepte, să fileze şi uneori să blufeze.

La toate compartimentele stăm mai prost decît oricare dintre adversarele noastre din grupă. La portari, la fundaşi, la mijlocaşi, la atacanţi, la rezerve. Doar la capitolul antrenori ne aflăm la acelaşi nivel cu Italia, Franţa şi Olanda, întrucît – luaţi-o ca pe opinia unei voci neautorizate – Piţurcă nu e mai prejos decît Donadoni, Domenech sau Van Basten. Va fi Rădoi surpriza Europenelor, cum se aşteaptă Manolo Terzian? Va fi Marius Niculae, cum crede Vochin? Dar dacă – nu pot să o spun fără să scuip în sîn – va fi Piţurcă? De aceea, printre „Hai, Mutule!” şi „Hai, Cristi!”, poate n-ar fi rău să strecurăm şi un „Hai, Piţi!”. Fiecare om, chiar şi Întunecimea Sa, are nevoie de susţinere şi de recunoaşterea corectă a meritelor.

Într-o vreme în care sponsorii ne îndeamnă să purtăm galben, poate că nu în această culoare ar trebui să ne prezentăm pentru a sprijini echipa naţională. Aşa aş face o reclamă pentru Euro 2008: Piţurcă, încruntat, aşezînd pe fiecare scaun din tribună un costum negru şi o perucă bretonată. Efectul psihologic ar fi distrugător. Un sector de tribune în întregime negru, compus din oameni cu figuri posace, ca la o preselecţie pentru Matrix IV, ar face să-i îngheţe sîngele în vine oricărui adversar.