Potato sitting on a couch watching a vintage television
Când un sportiv român obţine locul al şaptelea la Jocurile Olimpice, ştirea seamănă cu o scrisoare de concediere. Printre rândurile politicoase se simt dezamăgirea, reproşul, regretul, un fel de “păi de-asta am crezut noi în tine?”. Când sportivul obţine locul al patrulea, apar în plus o poză şi-o scurtă compunere, în stil de ferpar. Acolo e zugrăvită nereuşita finală, sub titlul universal “X a ratat obţinerea unei medalii la proba Y”, uitându-se totuşi că, până la a pierde, X s-a calificat la Olimpiadă, a parcurs serii, a luptat, a învins.
Nu întâmplător, medaliaţii cu argint sunt deseori înfăţişaţi ca primii dintre perdanţi. În cartea de istorie a neamului e loc doar pentru campioni, numai ei au parte de acea veşnică pomenire de două săptămâni. În acelaşi timp, vicecampionii olimpici sunt vinovaţi că ne-au creat aşteptări de aur şi nu s-au ţinut de cuvânt. Reţinem că Alina Dumitru a pierdut o finală, nu şi că a câştigat miraculos o semifinală în care a concurat accidentată. Argintul echipei masculine de sabie e salutat cu reţinere, din cauza “umilinţei” din finală. Acest cuvânt, care a împânzit presa sportivă în ultimii ani, arată cât de mult ne-am îndepărtat de sport, unde singura umilinţă posibilă e să nu respecţi regulile.
Departe de terenuri, bazine şi piste, excelăm totuşi într-o probă olimpică, unde se câştigă prin procură. “Ne aşteptăm la n medalii”. În ciuda pronumelui la persoana întâi plural, acţiunea o fac alţii. Deşi e verb, descrie nemişcarea. Asta nu înseamnă că-i uşor. Calificările încep printr-o sumară informare şi ridicarea sprâncenelor în faţa unor nume de care n-am auzit niciodată. Finalele aduc apoi o foire suplimentară în fotoliu, un urlet patriotic pe scara blocului şi-o postare, poate două, pe Facebook.
O altă obsesie naţională îl constituie clasamentul pe medalii. Nu-i buletin de ştiri sportive care să nu înceapă cu acest tragicomic exerciţiu contabil, “pe ce loc ne aflăm după ziua n”, măsurând potenţa neamului prin comparaţie cu naţiuni ce investesc în sport mai mult decât PIB-ul românesc. Apoi, când sportivii egalează numeric medaliile de la Jocurile precedente – în mare parte, obţinute tot de ei, căci tineri campioni nu prea mai avem -, statisticienii demonstrează că nu-i chiar bine, pentru că acum patru ani am câştigat mai multe medalii de aur.
Poate că nu întâmplător, în Grecia antică, Olimpiada reprezenta intervalul de patru ani dintre două serbări succesive ale jocurilor olimpice, nu perioada de desfăşurare a acestora. Campionii se clădesc în acei patru ani în care noi n-avem aşteptări şi nici habar.
Felicitari!!! un adevar grait si nu numai la aceasta olimpiada ,,mereu asa a fost … :( trist
true! cred ca e prea scurt comentariul
meu
Partz partz, apa de ploaie… Bla bla basist.
Remarcabile şi inteligente puncte se vedere! Sunteţi magnific.
Din adancul canapelelor confortabile ar trebui sa transmitem sincere felicitari sportivilor doar pentru ca au ajuns acolo.
Sportivii nostrii au fost grozavi!
Desi m-am uitat doar la gimnastica, m-am bucurat pewntru fiecare medalie obtinuta cu pretul unei vieti de sacrificiu si munca asidua :)
Felicitari!
super tare!cum D-zeu te-ai putut dezvolta si educa in societatea asta plina de frustrati si infatuati,plina de promotori ai non valorii,plina de ziaristi care nu au facut din instiga si conflict o adevarata meserie in care exceleaza?!?
sunt sigur ca daca ar fi o olimpiada a ziaristilor ai avea sanse la o medalie,nu stiu insa cat de apreciat ai mai fi daca ai lua argint sau locul 4!
dupa mine,ai LOCUL 1!
Da, felicitari! Am ajuns sa pretindem ca toti sportivii sa-si faca autocritica daca nu castiga medalia de aur.
dati-mi voie sa rectific
,,…ziaristi care AU FACUT din instiga si conflict…,,
scuze!
Dar pe sportivii care castiga aurul cum ii tratam si cat ii respectam? Sau, mai bine zis, in cate zile uitam de ei? Astazi un olandez a castigat aurul la paralele, probabil singurul obtinut vreodata de un olandez.. Regina i-a trimis imediat o telegrama de felicitare.
Imi place ce ai scris si sunt de acord cu tine! Sunt atlet si stiu ce inseamna sacrificiu si lupta, in alte tari sportivii primesc in fiecare luna o pereche noua de adidasi de track si una de field, noi trebuie sa ne cumparam singuri aceste „accesorii” :)). In alte tari, si stiu cazuri concrete, sportivii primesc medicatie lunara de cateva mii de euro, in cazurile de genul sub 10.5 la 100m, acestia primind medicatie de zeci de mii de euro…si nu gresesc, ZECI de mii de euro. Lui Usain Bolt i se administreaza medicatie de 160.000$ LUNAR, si te mai intrebi de ce alearga asa de bine , ca pana la urma, cat sa coste un flacon de vitamine da-l incolo :) Pacat ca sunt toti buni de dat din gura, dar din buzunar mai subtire, ce le trebuie atatia bani sportivilor, sa manance celuloza daca s-ar putea…Pacat, mare pacat, atatia tineri cu potential enorm, se pierd pe drum din cauza lipsei de suport de orice fel din partea „hautoritatilor si structurlor statului”. Hai sa traim bine zic! Pace
Cred ca o idee de acest gen ne-ar mai trezi la realitate: http://9gag.com/gag/4960020 (ignorati partea de comentarii)
AG:
Apelurile tale la bun simt, echilibru si luciditate au ceva profund quixotic. Ai vorbit si cu the man? :D
cristina
A, aici stăm mai bine ca olandezii. Avem doi preşedinţi care vor da medalii.
Doc
Man-ul mi-a dictat articolul şi vreo 3-4 continuări. Acum lucrăm la scenariu, Scorsese e mut ca o lebădă, Nolan se lasă greu.
Vasi
Corect. În fiecare probă olimpică să concureze şi un om obişnuit, să vedem diferenţa.
eu locuiesc in Canada. ne uitam la tot ce prindem, cu fica-mea de 5 ani, ca doar-doar o lua vreun roman (sau vreun canadian macar) ceva. vreau sa simta si ea ceva-ul acela pe care il simti cand castiga ai tai. n-am prins in direct nici o victorie insa. nu-mi ramane decat sa-i explic faptul ca simpla prezenta acolo este o performanta. cata munca, efort, sacrificii …
ea zice ca intelege … intr-o oarecare masura o cred, cu toate ca n-am mari asteptari de la ea pe tema asta :)
AG:
I bloody knew it! :D Tocmai am vazut un interviu cu Alex Despatie care acum nu a reusit sa prinda decat un loc 11. Alte glasuri, alte incaperi. La fel a fost si cu Paula Findlay care a terminat pe ultimul loc la triatlon si si-a cerut scuze natiunii printre multe si amare lacrimi.
Iaca de vezi ce a urmat… si asta e doar unul dintre exemple.
http://www.ottawacitizen.com/sports/2012-summer-games/Message+Paula+Findlay+have+reason+apologize/7042962/story.html
asa le trebuie, la colt pe coji de nuci….
disclaimer : in comentul de mai sus nu a fost ranit nici un orgoliu . doar nucile.
windy:
Sure they deserve it… they are driving us nuts! :D
Excepţional
citind articolul , imi veneau in minte , farame din cruciadele purtate pe forumuri in legatura cu veridicitatea campionului de box profesionist Lucian Bute.(cer scuze daca sunt oarecum off topic.)
cum ca de fapt el e un campion de carton pt ca nu s-a luptat si cu primii 3 din categorie si ca de fapt nu a fost niciodata nr 1 ci undeva intre locurile 4-10 ale categoriei.
am incercat totdeauna sa explic ca a fi pe locul 5 sa zicem al unei categorii in boxul profesionist , care la noi e asa cum e, e sinonim cu a fi un mare campion.
si simplul fapt de a-i invinge pe cei de pe locurile 6-15 e o mare performanta!
Da’ nu ne miram deloc-deloc ca, totusi, sportivii romani inca mai aduc medalii acasa! Nu ne miram ca, in haosul si dezinteresul, dispretul fata de cei multi, oamenii astia se incapataneaza sa munceasca enorm, sa se antreneze si sa isi sacrifice viata!
Ii admir imens, insa ma mir cum mai pot, ce-i mai motiveaza si ce-i mai ajuta sa continue. O viata plina de sacrificii, pentru ca apoi sa contabilizeze diversi statistica medaliilor pe culori si materii prime, iar atoatecunoscatorii sa arate cu degetul…
Sper ca a citit articolul si Mircea Badea care evidentia felul cum a pierdut Alina Dumitru finala…citez : ” la zero „…dar el se jura ca n-a jignit-o deloc…se minte singur…
Olimpiada inseamna si astazi perioada intre doua Jocuri Olimpice doar ca presa, lumea, s-a obisnuit sa foloseasca gresit cuvantul „olimpiada”. Foarte bun articol, felicitari!
Daca n-ar fi conditiile din tara asta nenorocita mi-ar veni sa te contrazic. Dar asa, nu prea am cum. Avem asteptari prea mari pentru niste conditii de pregatire mizerabile.
Insa aia cu „sa punem un om normal sa concureze cu un sportiv” mi se pare, cu scuzele de rigoare, o aberatie. Hai sa trimitem un om obisnuit in spatiu, sa vedem cat de extraordinari sunt astronautii. Hai sa punem un om obisnuit sa scrie articole ca asta, sa vada ca nu e simplu. Atata timp cat nu ai obisnuinta unui lucru nu ai cum sa-l faci la fel de bine ca cel care altceva nu a facut in viata. E o comparatie fara sens. Atletii sunt buni in ceea ce fac pentru ca asta e meseria lor. Meseria mea, de om obisnuit, e alta. Si poate ca ma autodepasesc, in conditiile mele mizerabile, si sunt mai bun decat un om „obisnuit”, care nu face ce fac eu.
Kendo
Putem atunci măcar să punem un om obişnuit să tundă alături de un frizer? Lasă şi tu un pic de la tine :)
„În cartea de istorie a neamului e loc doar pentru campioni, numai ei au parte de acea veşnică pomenire de două săptămâni.”
Poate nici alea 2 saptamani. Si e muuult mai important sa vorbim despre ce iubita noua are fotbalistul X, ce lucruri „de firma” si-a cumparat fotbalistul Y si cum fotbalistii n-au fost lasati sa mearga la buda si au facut la butul portii.
Da, intr-adevar, noi suntem cei descrisi in articolul de mai sus;
–incapabili sa ne bucuram de o medalie indiferent de culoarea ei, dar extaziati in fiecare zi de performantele ( am glumit, nu avem asa ceva) ale fotbalului romanesc
– vesnic nemultumiti : ” se putea mai mult”…
–iubindu-i cinci munute pe medaliati si uitandu-i 4 ani
– nebagandu-i in seama deloc pe cei tineri sau la sfarsitu lcarierei care au fost in finale dar vaaaaaaaaI , au indraznit sa nu ia nici o medalie si tratandu-i ca pe o boala rusinoasa
–cerandu-le sa faca totul fara sa le dam mai nimic ( finanaciar vorbind), si fara sa aiba sprijinul nostru macar moral .BINE CA SUNTEM NOI PERFECTI LA … ??
FELICITARI TUTUROR CELOR DE PE LOCUL 7,9 21 LA CRE NU S-A GANDIT NIMENI .CINE STIE POATE LA URMATOARAEA OLIMPIADA VOR FI PE PODIUM , LA URMA URMEI SI NADIA A CAZUT DE 3 ORI LA BARNA SI A DEVENIT MAI TARZIU CAMPIOANA OLIMPICA.
Nu pot sa nu vad ca medaliile au fost aduse tot de „garda vecehe”: gimnastica, judo, scrima…Doar la haltere au fost tineri. Canotarele, saracele, au primit o gramada de reporsuri ca nu au luat medalii. Saracele au fost campioane olimpice in 2004 si 2008. Cat sa mai poata si ele? Pentru urmatoarea editie din 2016 scoateti din calcul gimnastica, scrima si canotajul…
frumos! ca de obicei!
https://play.google.com/store/apps/details?id=com.orbital.gs
fantastic articol, mersi :)
si de asemenea fantastic articolul canadianului (postat de doctor).
Rusine sa le fie alora de-au insultat maratonistele.
articolul este interesant, dar cred ca punctul de vedere e putin eronat.
faptul ca te uiti la sport si ai opinii si asteptari nu inseamna automat ca ai putea face mai mult decat sportivii.
e ca si cand nu i-as putea spune zidarului ca zidul e stramb pe motiv ca nici eu nu-l pot face mai drept.
daca e stramb, e stramb si gata, frate! ori il faci drept,
ori lasa-l pe altul care poate (nu inseamna sa-l fac eu!).
pe aceasta linie, eu am resimtit ca pe unesec rezultatele
de la scrima. lasand deoparte clasamentul pe natiuni si
toate prostiile astea, erau favoriti la medalii – si baietii
dar mai ales fetele. nu sunt dezamagit ca a fost „doar”
argint, banuiesc cata munca e in spatele oricarei medalii,
dar ma simt un pic dezamagit ca a fost „doar” o medalie.
sigur ca e multa munca si acolo si nu o subapreciez.
dar cand esti favorit, poarta-te ca atare ;)
intrebare: cine infige in capul nostru – simplii spectatori –
asteptarile astea inalte? nu cumva mass media? oare de unde
mi-a venit mie…si altora…ideea ca la scrima eram
favoriti la medalii? nu cumva am citit prin presa?
nu cumva am auzit la tv? nu cumva au declarat chiar ei/ele la plecare?
pai si atunci…de ce „doar” argint si „doar” o medalie? aud? :)
speedy: iata, poate ca asta raspunde cumva observatiilor tale: http://www.youtube.com/watch?v=HFKpZnok10s
speedy
Monşer, eu zic să avem în primul rând aşteptări de la noi înşine. Paralela cu zidarul merge şi nu prea.
Competitivi mai sunt unii.Cui ii place sportul,cred ca se poate bucura de el pur si simplu.Articolul e foarte bun,e o oaza de bun simt.Ce sa mai adaugi la asa ceva?Vreti ca ai nostri sa aduca mai multe medalii?Accentul pus exagerat pe competitivitate naste aceasta viziune foarte limitata asupra sportului : „ia uite, s a miscat putin la aterizare,fir ar! parca vad ca „luam ” doar argint” ; si alte naivitati de genul.Daca bucuria ta sta in statistici,e o problema,pt ca risti sa astepti degeaba inca 4 ani.Poate vom avea si noi un atlet la 100 m si vom spera din 4 in 4 ai ca nu va lua startul bine?Asta e un fel de atitudine de gamer,sau,vb unui prieten : eroii din spatele tastaturii.
Frumos articol,felicitari din nou,merita.
Orice competitie, din toate timpurile are un singur castigator, te intorci la ai tai „pe scut sau sub scut”, ai participat si „ai murit” acolo pentru cununa aia de lauri.
Rasplata lor, insa, e ca toti, cu sau fara lauri, vor putea spune „et in arcadia ego”, locul acela in care numai unii dintre noi, foarte putini, pot ajunge.
De aceea gloria toata e numai a lor.
Nu oare acesta e sensul olimpismului, „important e sa participi”?
Toate clasamentele nu sunt decat modalitati de a compensa niste vanitati schiloade sau genetice(clasament pe natiuni?!)
Putina cumpatare e necesara, dar nici ridicarea in slavi a invinsilor multumiti cu putin (pentru noi sunteti campioni-nu e familiar ?) si sarbatorirea victioriilor de la ’48 Sevilla nu e calea.
Manole, las-o-n fasole, ca Ponor este mai mediatizata decat Sandra Izbasa! Blonda a castigat aurul, Catalina a luat numai argint. Cu toate astea, mediatizarea este invers proportionala cu stralucirea medaliei.
AG:
Pentru cei care cred ca atletii americani o duc pe roze.
http://www.thedailybeast.com/articles/2012/08/07/gabby-douglas-ryan-lochte-why-families-of-america-s-olympics-athletes-are-broke.html
Doc
Am citit. Greu de comentat.
Sa stii ca si eu zilnic ma informez cam cum stau tarile la nivelo de medalii si cand vad ca Romania ocupa locul 22, iar Ungaria locul 9 parca nu e asa de bine. Important este ca pe viitor sa ne dorim mai mult, sa nu ne multumim cu atat.
Adrian> paralela cu zidarul nu era facuta in ideea de a se potrivi manusa.
era doar in sprijinul ideii ca am tot dreptul sa comentez
atunci cand ceva este in mod evident prost facut – fara ca asta
sa insemne ca eu pot face mai bine. poti spune ce penalty-ul lui N’Doye de aseara
a fost bine executat…numai pt ca eventual nici tu nu l-ai fi executat mai bine?
AG:
Trebuie sa te gandesti si la familiile celor care nu castiga medalii sau la cei care practica sporturi cu vizibilitate publica redusa.
Citeam undeva ca Usain Bolt castiga 80% din toate endorsements oferite pentru track and field. Asta spune deja foarte mult.
Inafara celor 9 medalii stiti cate clasari in primele 8 am avut? 15. Nu e foarte grozav, sincer. La atletism,natatie,haltere,tir, unde se pot face comparatii intre rezultatele anterioare si performantele de la jocuri, stiti cati sportivi au reusit sa obtina personal best sau season best? Enorm de multi, enorm – verificati listele. Stiti cati romani au reusit asta? Alin Moldoveanu – care a egalat recordul olimpic si a luat aurul. Atat. Ca sa va dau un singur exemplu, chiar de azi, in calificarile la inaltime fete (in calificari, nu in finala) au fost 6 fete cu season best. Romanca noastra a „reusit” un 1.85, desi era creditata cu 1.98. Intrebati-i si pe antrenorii si sefii federatiilor noastre. Ne plangem de culoarul de la canoe sau caiac care ne-a impiedicat sa obtinem un rezultat mai bun. Trec peste faptul ca la caiac cei de pe culoarul 2 au luat bronzul si cei de pe culoarul 3 au castigat aurul (cat de mare sa fie diferenta intre niste culoare invecinate, totusi?). Trec peste asta si spun foarte clar: culoarul 1 n-a fost urmarea unui ghinion la vreo tragere la sorti, ci a rezultatelor din calificari si semifinale (acestea ne-au adus pe cel mai prost culoar). Etc., sunt multe de spus. Fara sa uit niciodata ca nu pot judeca din fotoliu ceva ce n-am cum sa inteleg, un gust amar ramane.
Iata chiar in semifinala la 800 m unde Mirela Lavric a avut o comportare decenta, reusind un timp aproape de performanta maxima a sezonului (72 de sutimi fata de aceasta). Dar in seria ei, care nu e decat semifinala, 4 din cele 8 concurente au reusit cel mai bun rezultat al sezonului. Adica si-au atins varful de forma exact atunci cand trebuie. Noi de ce nu reusim?
Insist (scuze si promit ca e ultima data). Finala la 800 metri masculin: un record mondial, 2 recorduri nationale, 4 personal best (cel mai bun rezultat al carierei) si un season best(cel mai bun rezultat al anului). TOTI cei 8 finalisti au atins varful de forma aici (7 din ei au reusit varful carierei). Despre asta e vorba. Si da, promit: punct! :-)
Sportul Romanesc lasa de dorit. Trebuie facut ceva de urgent. HAI ROMANIA!
As vrea sa concurez la tir si Dragomir sa fie in sala.
Nu te-am mai „vizitat” de mult.
Mi se pare mie sau ai capatat o nuanta „palida”?!
Pai ce spui tu aduce a truism!
Toti vrem sa avem doar drepturi,toti avem pretentii(la ceilalti,nu si la noi insine),dar de „facut”…mai nimicaa,doar dam cu gura,sau cu…condeiul(asta este un rautacism..:)
Cu aceeasi consideratie,dintotdeauna,
Dinny
PS
Un salut simplu dar admirativ si D-lui Dr.Demonicus.
Ca sa vedeti cum se incearca sa se faca performanta in aceasta tara vreau sa va dau un exemplu:
Baiatul meu face sah (incercam sa facem performanta), este multiplu campion national, iar de saptamana viitoare reprezinta Romania la Campionatul European. In sprijinul viitoarei performante, Federatia de profil din Scumpa noastra patrie a solicitat fiecarui jucator participant la Campionatul european, modica suma de 40 euro pentru plata celor doi antrenori federali care insotesc lotul Romaniei la Campionatul European.
Aveti ceva de comentat ????
Dinny:
Salutari cordiale.
Din toata Olimpiada asta am prins doua intrebari, puse de un reporter inspirat, lui Alin Moldoveanu. Un moldovean calm ca un ardelean.
„-Tu te enervezi vreodata?
-Nu prea.
-Ce faci daca ti se sparge o teava de apa in casa?
-O repar.”
Asta-i esenta unui aur olimpic la tir.
the man:
„Jocurile Olimpice de la Londra se apropie de final, prin urmare campionii noştri îşi pot face planuri de vacanţă.
Alina Dumitru, medaliată cu argint la judo, vrea să plece începînd de pe 20 august în Palma de Mallorca, potrivit cancan.ro.
Sursa citată a descoperit şi planurile de vacanţă ale celorlalţi medaliaţi olimpici din lotul României. Astfel, Roxana Cocoş vrea să se bucure pentru cîteva zile de marea din Constanţă, în timp ce Răzvan Martin preferă un drum la Bistriţa pentru a fi aproape de familie.
De partea cealaltă, vicecampionii de la scrimă şi fetele de la gimanstică nu ştiu încă ce planuri să îşi facă după Olimpiadă. Cel mai probabil, Cătălina Ponor va călători în SUA pentru a fi alături de logondicul ei Tommy Ramos. Ceilalţi aşteaptă finalul Olimpiadei pentru a se hotărî ce vor face mai departe.
În schimb, Alin Moldoveanu a anunţat că nu va face nicio călătorie, preferînd să reînceapă antrenamentele în Germania.” (gsp.ro)
Asta-i esenta unui viitor aur olimpic la tir.
@adi_stelistul
Toate medaliile noastre au venit la sporturi de laborator, fara exceptie. Nu stiu cind a fost ultima editie a JO unde nu am luat macar o medalie de bronz la atletism. La natatie, oricum nu aveam cine stie ce traditie, abia in 84 am luat prima medalie, apoi in 88 si a urmat o pauza pina la explozia din 2000. Dar fara medalie la atletism, parca e un semn rau pentru sportul romanesc.
Pentru cate fonduri se investesc…realizarile sunt peste asteptari
Excelent gindit, corect spus. In ceea ce este „ciclul olimpic”, nimeni nu se preocupa de nevoile sportului. De cite ori au calcat Ponta, Basescu, Boc, Tariceanu, Antonescu (perioada de dupa ministeriat al sportului) si toti (ne)medaliatii nostri politicieni pe o baza de pregatire (ca la evenimente sportive importante sint prezenti in public „ca da bine”, nu ca le place sportul respectiv), sa vada cum e, de ce ar mai fi nevoie… Acum insa, in doar 10 zile, Ponta s-a deplasat de doua ori la Londra, incercind sa demonstreze ca „e cu sportul”. De luni (ce ghinion, e chiar 13!?!) va uita si, din nou „sportul nu va fi intre primele 10 prioritati”… Pacat!
ultima propoziție e măreață. cât despre clasamentul pe medalii, cred că adevăratul e aici: http://bit.ly/PPkYbS si sntem pe 44. da’ io zic ca nu-i bai, jocurile o sa fie faine cat timp luam macar un aur, sau doua ;).
…cei mai buni sportivi ai planetei, la aproape toate disciplinele importante, comasati 2 saptamani in acelasi loc… uau. cu toata comercializarea sportului, Olimpiada a ramas ceva frumos. ma uit la watts pe eurosport si parca nu m-as culca :)
AVE MARIA !!!!!
Sa fiti iubiti ,respect pt acest blog :)
poate ne spui care este tara care investeste in sport mai mult decit PIB-ul Romanesc, si din ce stiu nu cred ca e SUA, acolo faci sport pe bani tai, sau ai parintilor daca-si permit. poate e vorba despre China, dar e comunista, asa ca intelegem.
apropo cind se termina olimpiada ?
Buna dimineata
Bine, si ce nu stiam si am aflat in articolul asta? Nimic, e articol de locul 7
A.G. hai repede din concediu ca revine Florescu. Ba chiar si Cocis si Banel. E urgent!
Gresit, asta o faceti voi presa.
Noi oamenii de rand suntem obisnuiti cu rezulatate si cu multe medalii si daca ai asteptari ridicate nu inseamna neaparat o greseala exigenta naste perfomanta.
sa nu se creada ca sunt de acoord cu blamarea sportivilor ce nu au luat medalii.
Felicitari celor ce au ajuns pana acolo, e o adevarata peromanta.
Iti dau dreptate, pacat.
like!
@doctor frectie la un picior de lemn!!!!!!! pentru tine vacanta nu se terminana ‘never’ cred ca esti in retentie mintala !daca ai 4 clase stii sa aduni si sa scazi,cred ca ai ajuns si la imultiri si impartiri. fa 0 comparatie procentuala cit bse investeste intr-un sportiv de-al nostru si de-al lor eu am facut sport si luam vitamine din calupul de glucoza! fa-te mic si dute-acasa!esti un papagal vopsit, la oloimpiada nu te trimite partidul ci valoare! adiam scuze ,dar asta chiar m-a enervat
foarte fain ai definit „singura umilinţă posibilă e să nu respecţi regulile”. Dar atitudinea asta nu e doar românească. Ea se înscrie în cultura comercială și consumatoristă în care trăim, o inflație de medalii, campioni, povești de succes, în care contează mai mult numarul și eventual o poveste frumoasă care e uitată aproape automat a doua zi. Pentru că sportul este azi mai mult entertainment, chiar și pentru mulți dintre atleți. Să vezi și să auzi văicăreala generală și trecerea prin noroi a Mannschaftului când Germania face egal într-un meci amical…