Rar am citit o carte în care autorul să își omoare cu atâta voluptate personajele. Și nu doar personajele. Teme, idei, situații din care alți scriitori ar fi scos cel puțin un roman-fluviu sunt ucise de către Andrei Crăciun într-o jumătate de frază. Există o fojgăială de oameni, ca la Dickens, un vârtej care te aruncă la fiecare pagină în altă casă, în alt oraș, în altă viață. Ai senzația că după fiecare colț stă autorul care îți trage o palmă și-ți întoarce capul spre o altă întâmplare.
Experiența de jurnalist și de călător i-a adus un material imens pe care încă îl digeră, în miezul unor alte și alte vânători. Din punct de vedere literar, Andrei Crăciun e o creatură bizară, un ghepard silit să mistuie în timpul goanei. “Pălăria albastră și alte povestiri” pare un excelent exercițiu de exorcizare a jurnalistului și de naștere a unui scriitor. Citiți-l și urmăriți-l cu încredere, după această culegere de povestiri cu personaje secundare va urma, posibil, marele roman al personajului principal, călătorul cu pantofii verzi care cutreieră, nostalgic, prin porturi și bordeluri.
Cartea a apărut la Editura Herg Benet și poate fi cumpărată de aici.