in Sfatul bătrânilor

Dacă ați putea călători prin timp, unde v-ați duce?

1. Eu, întâi, aș merge să văd dinozaurii. Filmul lui Spielberg și cartea lui Sir Arthur Conan Doyle nu sunt suficiente.

2. Aș vizita apoi Biblioteca din Alexandria, cândva prin secolul al treilea înainte de Hristos. Nu e ideea mea, ci a lui Carl Sagan, exprimată în primul episod al serialului său Cosmos (despre care am scris aici).

Cumva, savanții Antichității mi se par mai fascinanți decât cei ai timpurilor moderne. Într-o vreme în care nu se știa mai nimic despre lume, să calculezi raza Pământului având la dispoziție doar un băț, precum Eratostene, mi se pare extraordinar. Biblioteca din Alexandria a avut, în funcție de perioadă, un număr de papirusuri care variază între 40.000 și 400.000. Egiptenii aveau un sistem bine pus la punct pentru achiziții: orice vas intra în Alexandria era controlat de papirusuri; cele care erau găsite erau copiate. Originalele se păstrau, iar vizitatorii primeau copia. În plus, angajații bibliotecii colindau prin lume pentru a cumpăra sau copia cărți, ideea fiind de a aduna toată cunoașterea despre lume într-un singur loc.

Librăria n-a fost distrusă dintr-o dată, ci în diferite episoade, întinse pe durata a opt secole. Printre cărțile distruse acolo sunt „Babilonica” lui Berossus (o istorie a lumii în trei volume, primul acoperind perioada dintre Facere și Potop, estimată de autor de 423.000 de ani, mai bine de 100 de ori mai mult ca în Biblie), poeziile lui Sappho, scrierile lui Heron din Alexandria (omul a inventat  sumedenie de dispozitive mecanice printre care un motor pe bază de aburi – în desen -, o moară de vânt, o pompă și un fel de fântână hidraulică), operele Hypatiei și tratatele lui Aristarh din Samos, cel care a înțeles, cu 18 secole înaintea lui Copernic, că Pământul se rotește în jurul Soarelui.

3. Al treilea loc/timp unde aș vrea să fiu e în studiourile Abbey Road, în lunile iulie și august din 1969.  Doar imaginați-vă: Cei Patru compunând și improvizând, cu Yoko întinsă pe un pat undeva acolo, ca o gaură neagră (ea și John avuseseră un accident de circulație, iar doctorul îi recomandase să stea întinsă, așa că Lennon îi adusese un pat în studio). Ultimele și cele mai bune albume ale lor le-au făcut certându-se, obosiți, nervoși, compunând separat, deseori nefiind nici măcar toți patru în studio. Așa e și “Abbey Road”.

Și ce piese! „Come together”, dură, metalică, acidă, ca un manifest punk avant la lettre. „Something”, despre care însuși Frank Sinatra a spus că e „cel mai bun cântec de dragoste compus vreodată”. „Oh! Darling”, una dintre piesele mele favorite Beatles, pentru care McCartney a trebuit să-și „tocească” vocea pentru a obține sunetul acela gutural, „I Want You (She’s so Heavy)”, o piesă cumva geamănă cu cea dinainte, cu lungul și hipnoticul pasaj instrumental din partea a doua, terminat brusc. „Here Comes the Sun”, o altă minune compusa de Harrison. Și mai ales medley-ul dorit de McCartney – idee care l-a enervat teribil pe Lennon, care a vrut chiar ca melodiile lui și cele ale lui Paul să apară pe fețe diferite -, o capodoperă care mă fascinează și azi.

Voi în ce loc și timp v-ați dori să fiți, dacă s-ar putea?

Write a Comment

Comment

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

32 Comments

  1. Te-ai gandit vreodata ca oamenii aia care au realizat inventiile alea cu milenii inainte timpului lor ar putea fii niste Georgesti care au reusit sa calatoreasca in timp ? :D

  2. Anul 33, Ierusalim, de Paste. Din perspectiva a 2000 de ani de razboi religios, as da orice sa am viziunea live a evenimentelor, nu cea agreata prin Conclavuri si pusa pe hartie ulterior.

  3. Nu intr-un loc anume, dar mi-ar placea perioada interbelica. Imi face impresia unui farmec aparte. Parca se simte o anumita eleganta.

  4. N-am asa placeri sau dorinte, imaginez ca nu era usor desi pe filme se pare insa femeia nu avea chiar soarta de azi in lumea barbatilor. Mi-a povestit si bunica destule, era nascuta in 1898 si in 1919 a nascut primul copil din foarte multi copiii dar in viata doar 7, bolile decimau lumea, foametea, razboaiele, soldatii rusi ca locuiau la granita cu Rusia/Ucraina, n-a fost usor sa cante melodia “I’m still standing” … a trait 98 de ani tot acolo langa granita.

  5. @Emilian:

    Karl May mințea de îngheța apele. Winnetou era foarte vorbăreț. De-aia i se spunea așa, că-i disperase pe ăia din trib cu bârfele lui. Ziceau indienii: “Iar vine, tu, ăla de-i turuie gura?”

  6. @Alex Pau:

    Asta n-ar fi foarte onorant pentru mine :) Orice papagal, dacă ar ajunge prin 1542, le-ar spune ălora ce simplu e să zboare.

  7. Haha… Pentru maghiară ar fi suficient să mă deplasez puțin în spațiu. Poate huna. Bănuiesc, totuși, că vorbeau o limbă diferită de cele moderne, una oarecum înrudită cu armeana sau georgiana veche, cine știe?!

  8. Tentant ar fi și pe vremea lui Ștefan cel Mare, ca să vedem dacă vorbea limba moldovenească, românește, rusa ori poloneza ;)

  9. @Emilian …. in America mai incolo n-ai avea chef de plimbat … de cucuerit westul!!! ala era aventura si le comparai cu luptele de la Vaslui … pasajele de trecerea prin diferite deserturi.
    Pai daca visezi o scena de ce n-ai visa tot filmul?

    @Adrian:

    Oare ce a mintit Karl May??? Am citit in maghiara toate operele despre indienii americani cand eram eleva pana-n clasa 8-a, dar nu observ nici o diferenta de atunci si pana azi si de 30 de ani locuiesc pe teritorii inconjurate de Rezervatii Indiene!!!

  10. Chestia e ca Karl May n-a fost niciodata in America de Nord.Dar,la fel ca Jules Verne,a dat impresia ca a fost,mereu,la locul faptei.Daca m-as intoarce in timp-ar fi …dinozaurii(sint fascinat de dinozauri) .Altfel, mi-as dori un loc la ” tribuna intii” in Colliseum-ul roman la un ” dezmatz” cu gladiatori,curse de care si creshtini aruncati in arena plina de lei si tigri….m-as indopa,in timpul asta,cu piine si m-as bucura de circ…

  11. Mi-aș dori să văd cum au fost construite piramidele din Egipt, (sigur o altă civilizație, dintr-un alt sistem solar, sau altă galaxie, cred eu), mărirea și decăderea civilizației mayașe.

  12. Ca pedofil , in Elvetia anilor 60 , uitindu-ma la un baietel cum face pipi pe o floricica si bunica lui ii striga de pe prispa: asa Jurgens , ud-o. Ud-o , Jurgens !

  13. #1 Boieroaica la conacul Golestilor .
    *Conacul Goleştilor a intrat în istorie odată cu numele familiei, datorită evenimentelor istorice desfăşurate şi aici, în secolul al XIX-lea. Ne referim la Revoluţiile din 1821, 1848-1849, Unirea Principatelor Române din 1859, sosirea viitorului rege Carol I în ţară. Tot de conacul Goleştilor este legată şi înfiinţarea primei şcoli superioare din mediul rural, din Ţara Românească, de către Dinicu Golescu, în anul 1826.*
    #2 pe platou la filmarea *the lion in winter* o * duce tava* doar sa fiu in preajma lui Peter O’Toole.
    #3 in Apollo 13 sa vad ca pamantul e rotund caci, mai nou se vehiculeaza ( stiintific) ca-i plat…si noi suntem aiurea…

  14. Distrugerea Bibliotecii din Alexandria a fost similara cu ciocnirea planetei cu un asteroid. Acel eveniment a blocat pentru cateva mii de ani progresul umanitatii si al omenirii. Daca nu ar fi existat acel eveniment, acum probabil am fi colonizat spatiul, iar vacantele ni le-am fi petrecut pe Luna, pe Marte, pe Jupiter, pe Venus; Campionatul Mondial de Fotbal de pe Terra ar fi desemnat doar echipa calificata la Campionatul Galactic de fotbal, unde Germania, de exemplu, ar fi urmat sa joace impotriva castigatoarelor de pe Marte, Venus, Jupiter, intr-un turneu vesnic organizat pe Luna. Dar sa privim si partea pozitiva a acelui eveniment, care poate a salvat omenirea si umanitatea de la autodistrugere, amanand probabil razboiul termo-barilo-atomo-nuclear cu cateva mii de ani. Subiectul discutiei mi se pare interesant, dar putin ambiguu: calatoria in timp implica atat calatoria in trecut, cat si calatoria in viitor. Despre care directie este vorba? Despre acest subiect al calatoriilor in timp, mi-au placut doua filme / seriale extraordinare: INAPOI IN VIITOR si CAPCANA TIMPULUI (QUANTUM LEAP). Eu, personal, mi-as dori sa fiu precum personajul enigmatic din gravurile Bibliei Olandeze, nemuritor, care asista la toate evenimentele istoriei si noteaza tot ceea ce se intampla, pentru Judecata Finala. As vrea sa am acea putere a acelui om neinsemnat, neimportant, necunoscut, dar prezent acolo, ca martor, la toate evenimentele petrecute in mileniile de istorie nu doar ale actualei civilizatii, ci a tuturor civilizatiilor care s-au perindat pe aceasta Planeta. As vrea sa-mi vad parintii nascandu-se, adica s-o vad pe bunica nascand-o pe mama si celalata bunica nascandu-l pe tata; as vrea s-o vad pe mama nascandu-ma pe mine. As vrea sa ma intalnesc fizic cu parintii mei copii, adolescenti; as vrea sa ma intalnesc cu mine insumi, cand eram copil, adolescent, in anumite momente pe care mi le amintesc foarte bine. Fara a comunica, fara a schimba nimic, evident; doar astfel de “intalniri” ca intr-un film proiectie 3d, 4d, 5d… nu stiu. Stiindu-ma cu astfel de ganduri, sunt curios cand oamenii necunoscuti care, poate doar aparent intamplator, ma intreaba “cat e ceasul”, “cum ajung la gara”, etc. Exista aceasta latura a paranormalului, a parapsihologiei, pe care noi, oamenii obisnuiti, fara anumite inzestrari naturale, le luam asa in derizoriu, tocmai pentru ca suntem niste primitivi care nu avem gandirea necesara pentru a intelege astfel de fenomene. Iar din ceea ce am citit si eu in legatura cu acest subiect – calatoria in timp – (eu fiind doar foarte pasionat, neavand insa abilitati speciale), am inteles ca cel mai important moment ales de toti calatorii in timp pentru a fi prezenti, este cel al rastignirii pe cruce a lui Isus. Daca admitem aceasta ipoteza ca fiind adevarata, devine foarte, foarte, foarte interesanta afirmatia lui Isus in acele momente de agonie: IARTA-I DOAMNE, CA NU STIU CE FAC! La cine se refera, de fapt, cel care rosteste aceste cuvinte? Sa fie oare, aceasta calatorie in timp, o chestiune foarte, foarte periculoasa? Ma opresc aici, fiindca simt ca-mi incepe mintea s-o ia razna. Daca mai aduc in discutie si Legenda lui Ghilgames, intram intr-un cerc periculos de vicios.

  15. @Doctor Demonicus, anamaria:

    Mie mi-ar fi frică să vizitez România în viitorul îndepărtat. Pe bune. Deși, ca nostalgico-paseist, cred că aș fi cumva încântat :)

  16. Eu as vrea sa pot sa calatoresc in timp doar pana maine si inapoi, sa iau numerele de la Loto de seara asta.