Țin minte doar că eram cu bunicii în fața unui cinematograf mic, într-o stațiune balneară – poate Vatra Dornei, poate Căciulata – și eram fascinat de afișul în care un bărbat înalt și solid strângea în mână o ditamai bâtă. Apoi, la sfârșitul filmului, am fost foarte dezamăgit că respectivul a murit. Aveam șapte ani.
Mult timp n-am reușit să identific pelicula. Mai dădeam câte o căutare pe Internet, fără niciun rezultat. Până într-o seară, când i-am povestit, într-o seară, lui Răzvan Exarhu despre imaginea asta și filmul pe care nu reușeam să mi-l amintesc.
“A, e simplu”, a zis Răzvan, “e Șeriful din Tennessee”. După aceea, având ca ajutor “Tennessee”, căutarea a fost mult mai simplă și am găsit filmul. Era ultima parte dintre cele trei ale filmului Walking Tall (1973, 1975 și 1977), care în România a fost tradus ca “Șeriful din Tennessee”. Filmele sunt din genul “vigilante”, în care un șerif local, cu ajutorul unei bâte, își scapă orășelul de bandiți, dar, spre deosebire de producții mai bune sau mai cunoscute, cele trei părți sunt făcute după un caz real, șeriful Buford Pusser din Tennessee.
Care este primul film pe care vi-l amintiți că l-ați văzut? Aveți o poveste despre asta?
Perdonami! = „Iartă-mă!” – cu Raf valone și Antonella Lualdi – 1953, la noi a rulat cred în 55, aveam 8 ani.
@Lacrima:
Ah, nu l-am vazut. Trebuie sa repar asta.
Ultimul tren spre Gun Hill.
La cinema? La tv?
La cinema Armageddon – cred ca aveam 14-15 ani.
La tv imi amintesc ca mai prindeam episoade din La Piovra.
Mihai Viteazul, la un cinema apus de mult, in Brasov (Cosmos, pentru cine il mai stie). A fost un film din acela, de doua serii, cu pauza.
Ben Hur. Mi-a plăcut și e printre primele in topul meu. Si sînt ateu…
Eram mica, iar pe PRO TV rula un thriller (?) de duzina. Ce imi amintesc este ca ucigasul se dadea intr-o roata dintr-un parc de distractii alaturi de victima, atingand-o intim. Next thing you know, capul cainelui agresiv al familiei se rostogolea prin casa fiind introdus pe usita aceea patrata pentru animale pe care o au americanii pe usile de la intrare. Habar nu am cum se numeste filmul.
SECERĂ VÂNTUL SĂLBATIC, 8 ani, cu John Wayne.
Cinema Victoria, Iasi, aveam 5-6 ani, un film – nu stiu care – cu Giuliano Gemma. Dupa 1 an sau 2, Superman la Copou. Imi aduc aminte si acum cat am fost de incantat, motiv pentru care unchiul meu (cu doar 7 ani mai mare decat mine) mi-a zis la final “Bai, acuma sa nu te apuci sa faci chestii de astea acasa”. Early ’80s, ca sa fie clar :-).
Prin 1985 sau 1986 aveam 5-6 ani și am mers cu maică-mea la Cinema (la Gloria, cred), la Gară pentru doi. Știu că am agasat-o să imi spună ce ziceau oamenii ăia de pe ecran. Și îmi amintesc scena de final, cu cei doi actori din rolurile principale extenuați, așezati in zăpadă, în apropierea închisorii, el cântând la acordeon, ca să îl audă gardienii să nu îl dea evadat.
Am inceput tare !Primul film a fost Pasarile lui Hitchcock !
Cred ca primul film de care imi amintesc a fost la televizor. Se numea “Lantul” si era cu doi tipi care fusesera inchisi si evadasera, dar erau legati fiecare de cite o mina cu un lant si astfel nu se puteau desparti. Imi aduc aminte o secventa cind sarisera de pe o stinca si erau in apa, legati…, dar mai mult nu imi mai amintesc. Dar imi aduc aminte de finala de la Sevilla ( tot un fel de film :) ). Aveam 3 ani jumate, nu mai stiu ce era mai vechi: filmul sau meciul…
Sandokan la cinema si Toate panzele sus la TV.
“Cineva acolo sus ma iubeste” si “Tinerii” adica “Somebody Up There Likes Me” 1956 cu Paul Newman in rolul legendarului boxer Rocky Graziano, si “The Young Ones” 1961 cu Cliff Richard cantand marele slagar Congratulations. Cred ca era prin 1963, aveam 9 ani si inca mai tin minte replici si scene – din primul, si melodia din al doilea :).
Desi alb-negru, povestea lui Rocky Barbella, care trebuia sa fie interpretata de James Dean, poate fi urmarita si acum, ca precedand povestea unui alt boxer, Rocky Balboa.
Un film vechi,o ecranizare buna pentru acele timpuri a fost Mobi DiK. Ceva greu de inteles astazi,cind sa face risipa de o rautate de alt gen,contra naturii .
Cu parintii, ceva indian- o floare si doi gradinari- unde m-am plictisit groaznic (nu era nici o gradina pe acolo…), nu am inteles nimic din film, ei cantau, lumea plangea in sala. Singura, fara sa stie parintii,( am stat in picioare- cinema Victoria, Iasi)- “Aventura lui Poseidon”. Pe langa fluturasii din stomac ca ai mei nu stiau unde eram in momentul ala, plus scenele din film, a rezultat un superthriller pe care nu l-am uitat nici azi la 58 ani. :))
Tin minte ca m-am dus cu mama la “Vagabondul” si ca am visat urat in acea noapte. Cred ca nu stiam, inca, sa citesc. Adica era inainte de a implini 6 ani. Iar primul film pe care mi-l aduc aminte cu certitudine este “Secretul Planetei Maimutelor”. Incepusem sa citesc, deci m-am descurcat cu subtitrarile. Cinematograful era “Flacara”, pe calea Dudesti si era vis-a-vis de strade pe care locuiam, Intr. Faurari, in vara trecuta s-a ridicat un bloc pe acel loc, aproape de Nerva Traian. Anul, cu certitudine la primul 1970, la al doilea 1971.
Cu Clint Eastwood, cumva? Sudden impact?
Ori Rebecca https://www.imdb.com/title/tt0032976/ ori Great Expectations dar nu stiu care varianta cred ca cea din 1946 https://en.wikipedia.org/wiki/Great_Expectations_(1946_film)
Le dadea TVR de citeva ori pe anin anii 70.
Cei 7 Magnifici,la vreo 8 ani cu taică-miu la cinema Feroviar.
Serialul ‘Norii Negri’ care rula miercuri seara. Cam imediat dupa revolutie, in perioada cand au inceput sa apara televizoarele color si pe la noi. Imi aduc aminte o miercuri seara in special, cand am navalit in casa de la joaca la ora difuzarii serialului. Dupa film, cina. Povesteau parintii de televizoare color, ca ala era mai mare dar culori mai spalacite, ca ala era cam scump, etc. Eu super entuziasmat: ‘Vreti sa luati televizor color?’ Se uita parintii si sora-mea la mine si intreaba in cor: ‘Da’ tu la ce te-ai uitat acum?’ Am fugit repede in sufragerie sa ma conving. Era color al naibii.
La cinema, Delta Force 2. Cu gasca de ‘bighidi’ de la bloc, mergem la cinema Dacia (Alba Iulia) sa il vedem pe ‘Jack Norris’ cum bate tot. Ne-am cam codit cand am ajuns in fata afisului ca filmul era cu Cuc (Chuck) Norris, nu cu ‘Jack.’ Intram daca tot suntem aici. Extaz cand a aparut ‘Jack’ Norris pe ecran.
Din perioada in care umblau casetele video pe sub mana imi aduc aminte Fratii Barbari (The Barbarians).
Un moment amuzant imi aduc aminte tot legat de televizoare color. Venea o vecina in varsta la bunica si se uitau impreuna la televizor. Era reclama la televizoare NEI in care aparea un cerc de stelute in culorile curcubeului. La vederea curcubeului de stelute, babutza foarte mirata: ‘Vai de mine si de mine ce culori frumoase au televizoarele alea. Cred ca sunt tare scumpe.’
cum sa nu iti aduci aminte primul film la cinema? Sora 13, cinema Cultural in Berceni. Un film cu “karate”, asiatic din care mai tin minte doar ca se tot bateau aia pe acolo si zburau din copac in copac. Plus ca luni de zile dupa aceea imitam cam orice de la sunete si pana la lupte. cam in acceasi perioada (late 80s) am fost si la ceva indian “o floare si doi gradinari”. zero amintiri, plictiseala toata, dar tin minte ca ai mei erau impresionati (mai ales mama). apoi dupa revolutie “point break” cu Keanu la cinema Scala – mama unei colege era “tanti care taia bilete” si ne lasa inauntru.
“Lantul” era un film de Kramer– The Defiant Ones (Cei Care Sfideaza) cu Tony Curtis si Sidney Poitier. Imi aduc aminte cata greata mi-a facut scena in care, ca fugitivi, in padure, prind un sarpe si il mananca…
Nu mai stiam mai multe detalii. Doar mi-am mai amintit ca unul dintre protagonisti era afro-american. Oricum actori buni…
”Dincolo de brazi”, în ajun de Crăciun cu bunica, ca ai mei să pregătească bradul neobservați (nu știu dacă țn 57 sau 58 , la 4-5 ani ) ..”Suntem vechi”, d-le Geogescu !
https://www.imdb.com/title/tt0050315/
Primul film la cinema e “Lantul amintirilor”, eram in clasa a III-a sau a IV-a. În sală, când se râdea copios, când se plângea cu sughiţuri! A fost primul si ultimul film indian pe care l-am vazut. Am stabilit atunci ca acest gen e o prostie! Mai bine stau acasa si citesc, ceea ce am si facut cand se stabilea o iesire la cinema si filmul era indian!
Artista, Aurul si Ardelenii, primul film la cinema. S-au spart geamurile la Cinema Dacia din Galati…
“Safari Express”-cu Giuliano Gemma si Ursula Andres
Pare greu de crezut in ziua de azi-o co-productie RDG-Yugoslavia-Romania-“Ulzana,capetenia apasilor”….dupa ce-ai devorat cartile lui Karl May,sa-l vezi pe Old Shaterhand “ live” era un vis…
Cei trei muschetari…cu oliver reed si chamberlain…il comentam dupa si unu a zis ca a avut o erectie la sinii filmati de sus ai lui raquel welch….ala era intr-a cincea, eu mai mic .
Kramer contra Kramer cu D. Hoffman și M. Streep. Cinema Flacăra, Hunedoara, debutul anilor ’80
O viață întreagă am crezut că mi-am început cariera de spectator în cel mai nespectaculos mod cu putință. Citind comentariile încep să mă simt excepție. :D
Veronica, la același cinematograf Cosmos menționat de cineva mai devreme. Aveam 5 ani și m-am îndrăgostit de filme. Un an mai târziu l-am însoțit și pe fratele meu la inițierea lui. Albă ca Zăpada, Disney. El n-a fost impresionat și nu e nici până în ziua de azi atras de filme. Îl plictisesc.
Eu în schimb, la 8 ani am început să urmăresc programul cinematografelor în ziarul Drum Nou și cred că n-am ratat prea multe săptămâni ale filmului pentru copii și tineret. Iar în vacanțele la băi cu părinții avea toată familia program. Cinematografele de acolo erau perfecțiunea intruchipata. În fiecare zi alt film! Uraaaaa!
Stai putin conjudeteano, stateai pe randul trei in dreapta? :)
Imi tot spargeam capul deunazi si ma gandeam ca la TV ma uitam la serialul cu delfinul Flipper. Cum ai spus de Veronica, s-a facut lumina!
La noi, neffind capitals de judet ): , ajungeau filmele mai greu. :D
Tin minte cum ne duceau cu gradinita la cinematograf.
“Om bogat, om sarac”
Roscovanul, la Cinema Campia Turzii. Aveam, cred, 7-8 ani.
La cinema, a fost fe “Breaker! Breaker!” (Parca la noi a rulat cu “Orasul fantoma”) cu Chuck Norris sau “Nea Marin Miliardar”. De altfel, singurele filme vazute la cinema cu ambii parinti in ‘78.