Veşti din Ţara Minunilor

Din noianul de ştiri tembele cu „N-o să-ţi vină să crezi…!”, în care cuvântul VIDEO zbârnâie inutil în coadă, un singur gen chiar are respectivul efect. Filmuleţele cu driblingurile brazilienilor.

Cum poţi să mai inventezi ceva în vechiul balet ce presupune doi oameni şi-o minge între ei? De-a lungul deceniilor, nişte anonimi îşi vor fi bătut serios mintea şi trupul cu-aceste sculpturi cinetice, pe care Neymar, Fabio Santos, Ronaldinho şi alţii le exportă constant pe ecranele lumii. Ce-i mai frumos este că unele dintre aceste procedee neconvenţionale prin care se înscrie ori se driblează poartă şi nume, ca-n artele marţiale. Omul a simţit mereu nevoia să toarne frumuseţea în forma cuvintelor. Avem astfel „rabona”, „scorpionul” sau „sombreroul”. Ori „braziliana”, cu care generaţii de copii şi-au înnodat picioarele, încercând să recompună bolta perfectă. Altele sunt încă nebotezate, căci sunt complexe şi nepovestibile, aşa cum filmului mut, dacă-i adăugi sonor, îi mutilezi măreţia. Continue reading

Şansa ghioceilor

Cine poate marca golurile revenirii în Europa League?

Timp de câteva luni bune, în timpul hibernării, s-a scris cu sacul despre partidele cu Ajax şi cu Inter, ca despre o livadă ce-ar urma să înmugurească la venirea primăverii. Mereu au fost trei-patru ştiri pe zi: despre ce pregăteşte Reghe, care sunt surprizele Clujului, pe câţi bani va pleca Vlad Chiricheş etc.

Apoi au venit partidele din tur, încheiate cu rezultate gemene şi cu scorul cel mai periculos din fotbal, cu-atât mai periculos cu cât se înregistrează pentru adversari. Şi nici măcar respectivul scor n-ar fi fost cea mai mare problemă. Mai neplăcut este că, în partidele retur, nu prea are cine să înscrie pentru întoarcerea rezultatelor. În cadrul celor mai tari loturi din România cauţi atacanţii şi nu-i găseşti. La CFR Cluj, nu sunt valizi, la Steaua nu prea sunt. Continue reading

Poziţia stupidului

Zilnic, la televiziunile de ştiri, e încropită o piesă de teatru la care participă toată lumea, realizatorii, invitaţii profesionişti, publicul. Se numeşte “Hai să ne prefacem că trăim!”.

Veţi fi observat, de pildă, cum decurge deseori o intrare în direct, la o ştire. Reporterul, aflat pe teren, repetă exact ce a spus persoana care i-a dat legătura, doar cei mai talentaţi mai schimbă ordinea cuvintelor. Se ajunge la dialoguri absurde, succesiuni de turuieli declamate apăsat, pentru umplerea vastului spaţiu al unei zile cu sunete şi imagini, ca un cazan de locomotivă.

Când evenimentul de întors pe toate feţele are o altă natură decât politica sau fotbalul, se ajunge involuntar în zona teatrului absurd. Scoşi din partitura vastă şi vagă pe care o stăpânesc, nimicul expandat, realizatorii şi invitaţii profesionişti eşuează într-o apologie blegoasă, mai deranjantă chiar decât ignorarea constantă a subiectului. Continue reading

Falimentarea, brăţară de aur

În fotbalul mare, organigramele sunt stufoase la nivel tehnic. În activitatea asemănătoare desfăşurată în România, deseori numită fotbal în lipsa unui alt termen, există un nomenclator impresionant la nivelul oficial. În spatele multor denumiri se ascunde de fapt una singură. Aici, nu prea avem acţionari, preşedinţi, manageri, membri în Consiliul de Administraţie sau investitori. Avem intermediari şi falimentatori profesionişti. Continue reading

Veşti din 2023

Am fost în viitor. Veţi rămâne OTV când veţi citi ce-am văzut acolo.

Salut, prieteni. Am revenit din anul 2023, unde am fost invitat de-o organizaţie ultrasecretă să asist la meciul dintre Steaua şi Ajax, echipa care realizează detergentul cu acelaşi nume. Din păcate, am pierdut calificarea în Cupa Întreprinderilor Mici şi Mijlocii.

Altfel, veştile sunt bune. Sportul a devenit o religie. Trebuie să crezi şi să nu cercetezi. De cercetare se ocupă doar doctorul Enrique Borges Villalobos, ucenic al doctorului Fuentes, preşedintele fundaţiei „Doping pentru viaţă”, acum sanctificat.

Înaintea competiţiilor de atletism, sportivii intră în parcul închis, pentru alimentare, schimbarea uleiului, injecţii cu kerosen şi numărarea membrelor.

La Jocurile Paralimpice, pentru prima oară în istorie proba de aruncare a suliţei a fost câştigată de un braţ. Continue reading