A petrecut o parte din copilărie în Siria, a studiat design vestimentar la Universitatea de Arte București și tehnologia tiparelor la London College of Fashion. O perioadă importantă în dezvoltarea ei a fost stagiul susținut în Londra, în toamna și iarna anului 2010, când a contribuit la crearea colecției Alexander McQueen Menswear. A revenit în România în 2011, pentru a crea brandul Murmur. Creațiile ei au fost purtate de Madonna (la Gala Premiilor Grammy din ianuarie 2014), de Beyonce (în videoclipul „Pretty Hurts”), Lady Gaga ori Britney Spears.

COPILĂRIA

– Cum te-ai descurcat la școală în Siria?

Mergeam doar la orele de pian și de desen, iar vara veneam în România și dădeam examen. La celelalte științe, mă ajuta mama. Îmi făcuse un program ca la școală. Citeam singură, învățam singură și ea mă asista. Apoi, la 12 ani și jumătate, am revenit în România.

– Nu te plictiseai?

Niciodată nu mi-a plăcut să pierd timpul. Când eram mică și mergeam cu mașina, stăteam pe banchetă și așteptam să-mi vină idei. Continue reading →

Scriam acum ceva timp despre un proiect demarat de Glenfiddich, denumit “Book of Success”, care își propune să prezinte oameni ce au realizat ceva în meseria lor, oricare ar fi aceea. Unul dintre aceștia este arhitectul Atilla Kim, despre care am scris, iar în curând voi publica un nou interviu din această serie.

Am nevoie de ajutorul vostru în a-i face un pic mai vizibili. De aceea, vă rog să nominalizați unul sau mai mulți tineri ce se recomandă prin performanțe profesionale promițătoare în domeniile în care activează și care au potențialul de a schimba lucrurile în România. Pun la bătaie un Gift Pack Glenfiddich, ce conține o sticlă de Glenfiddich, un pahar pentru whisky și un coaster de lemn.

Later edit: Domnul tactumare :) e câștigătorul. I-am trimis un e-mail, cu rugămintea de a-mi trimite datele de contact.

Trebuie să recunosc: Conchita Wurst are „cojones” mai mari decât mulți bărbați. Gândiți-vă numai ce eforturi cumplite presupune o astfel de schimbare.

Ca bărbat – cuvânt apărut în limba română, ca să vezi!, din „barbă” -, poți să-ți tratezi trupul ca pe un cimitir de mașini, însă cel al femeii trebuie îngrijit asemenea unui showroom. Trebuie să ungi, să smulgi, să pensezi, să masezi, să revigorezi, să ciupești, să vopsești, etc. V-ați uitat la barba Conchitei? E cea mai îngrijită din câte am văzut în viața mea. Nici cele false nu au contururi atât de bine definite, textură fină precum ciorapul de damă, pigulită până la ultimul firișor, simetrică asemenea măștii lui Zorro, ceva între un abur păros și tatuaj. Continue reading →

Marea problemă a bărbaţilor nu este că eşuăm în a le înţelege pe femei – asta n-ar reuşi nici un conclav al iluminaţilor, din care să facă parte Dalai Lama, Mahatma Gandhi şi Ştefan Bănică junior -, ci că nu reuşim să înţelegem ce vor ele cu-adevărat de la noi.

Or, ele nu caută neapărat la un bărbat „un fizic de invidiat”, cât mai ales ţinuta. Nu muşchii, ci puterea şi nu atât cea fizică – scuzaţi cacofonia! -, cât forţa interioară. Îşi doresc să simtă protecţie, pe care fraza „Bă, ce te uiţi la gagica mea, vrei să-ţi sparg faţa?” cu siguranţă nu o aduce.  

Sunt deja zeci de site-uri pentru bărbaţi, care-şi învaţă cursanţii virtuali cum să fie nu masculini, ci “macho” şi prea preocupaţi de sine. Credem că articolele “10 moduri în care să-l atragi în aşternut” ori “12 semne că nu te mai iubeşte” sunt stupide? Înseamnă că nu le citiţi pe cele dedicate bărbaţilor. Este exact ce se întâmplă în cazul celor care simt nevoia să meargă la conferinţele unor motivatori profesionişti. În primul rând, dacă ţi-ai găsit motivaţia de a merge la un astfel de speech, ce nevoie mai ai de el? În al doilea rând, nu te va învăţa decât să crezi că ţi-ai cheltuit bine banii şi timpul.

Dau un exemplu, mai ales că azi e concertul său. Urmăriţi-l pe Peter Gabriel, de-a lungul anilor. De ce să-ţi maschezi începutul de chelie prin savante vârtejuri în creştetul capului sau prin aruncarea unor şuviţe de pe-o tâmplă pe cealaltă? Mai bine te razi în cap şi-ţi laşi o bărbuţă de derviş. Ascunderea defectelor şi punerea în valoare a calităţilor e o tactică feminină. Or, această „freză-cometă” e ca sutienul „push-up”: pe cine mai păcăleşte? Un bărbat îşi accentuează aparentul punct slab şi-l transformă într-unul tare. Orice femeie ar aprecia acest lucru. Continue reading →