filme

There are 67 posts tagged filme (this is page 1 of 12).

Filme bune și puțin cunoscute. Historias minimas.

După mine, arta unui regizor sau a unui scriitor presupune în primul rând să știe a povesti cu discreție. De fapt, asta mă ține departe în general de filmele românești: mai întotdeauna există acolo ceva care țipă, fie „tu știi ce regizor bun sunt eu?” ori „ia uite ce unghi de filmare am găsit!”, de parcă menirea părintelui ar fi să-și pună în umbră copiii.

Historia Minimas, film argentinian din 2002, este extraordinar în primul rând pentru că „și-a găsit” perfect tonul, acela cu care povestești la o cafea despre vecinii tăi. Continue reading →

3 (+1) seriale altfel

Am pus aici seriale foarte bune, dar mai puțin cunoscute, din ultimii ani, pe care mi-a fost imposibil să le așez într-o categorie anume.

Samuel Barnett, Fiona Dourif și Elijah Wood în Dirk Gently’s …

1. Dirk Gently’s Holistic Detective Agency. Este ecranizarea seriei de cărți cu același nume scrise de către Douglas Adams, cel care a scris și The Hitchhiker’s Guide to the Galaxy. Acest serial BBC este mai bun, după mine, decât toate producțiile cu copii și adolescenți din ultima perioadă, mai ales pentru că are la bază o scriitură bună, a unui autor excelent, care știe cum să creeze personaje și cum să le facă să se “miște” prin spațiu și prin timp.  Continue reading →

Seriale bune din ultimii ani care nu sunt în limba engleză

Am pus aici seriale mai puțin cunoscute, căci pe Broen bănuiesc că l-ați văzut, iar pe Dark deja vi l-am recomandat. Toate aceste serii au fost realizate sau preluate de Netflix.

1. Fauda. Înseamnă „haos” în arabă. Creatorul seriei și actorul din rolul principal, Lior Raz, și scenaristul și jurnalistul Avi Issacharoff au fost colegi în unitatea militară israeliană de elită Duvdevan. Lior Raz a fost și bodyguard-ul lui Arnold Schwarzenegger.  Continue reading →

The Shape of Water. Ce poveste!

Printre atâția artiști ai despicării firului de păr inexistent în patru, iată un om care știe cum și căruia îi place să spună o poveste. Simfoniile verzui în care Guillermo del Toro mai scapă un pic de sânge nu mă plictisesc niciodată. În ultima, The Shape of Water, camera aproape că nu stă o clipă pe loc, dar mișcarea ei fluidă nu te obosește, ci e parte din metafora apei. „O femeie de serviciu se îndrăgostește de un domn amfibiu”. Ce subiect!  Continue reading →