De curând, a fost organizat un meci de Go între unul dintre cei mai buni jucători din lume, Lee Sedol, și un computer construit de către cei de la Google. În cadrul celei de-a doua partide, computerul a făcut o mutare ciudată, căreia cei din asistență nu i-au înțeles de la început rostul. „A fost o mutare stranie, dar frumoasă”, a exclamat un comentator. Lee a ieșit din sală, și-a dat cu apă rece pe față, a revenit și s-a gândit vreo de 15 minute până a pus o piesă pe tablă. După un timp, a cedat.
Ferice de fanii Go-ului! În disciplina lor, frumusețea născută de calculator există și e transmisibilă publicului. În cursele de mașini, e imposibil. Continue reading
De-a lungul secolului trecut, au existat momentele-cheie în care istoria filmului și-a schimbat cursul sub influența unei invenții tehnice revoluționare. Primul film sonor, „The Jazz Singer” (1927), era doar o peliculă mediocră de care lumea își amintește doar pentru că a fost cea dintâi în care se auzea vocea umană. Mulți dintre marii artiști ai filmului mut au resimțit atunci șocul, au descoperit că expresivitatea, mimica și gesturile exagerate ce ar fi trebuit să însoțească acțiunea nu mai erau suficiente. Noi talente deveniseră necesare: voce, timbru, dicție. 