Naționala de asistați

Domnul Goe va merge în Feroe. Nu vrea să-l ducem de mânuță și acolo?

Suntem campioni europeni la tenis de masă, prin Elisabeta Samara, și vicecampioni în întrecerea feminină pe echipe.  Toți am văzut știrea asta și ne-am bucurat, așa cum ne înduioșăm când elevii români mai câștigă o medalie la olimpiada de fizică, de parcă toată acțiunea s-ar petrece într-un univers paralel.

Și-mi amintesc de eterna dilemă bizantină din presa de specialitate: cum trebuie intitulate generic paginile de tenis, tenis, baschet, sporturi cu motor, atunci când ele există? Li s-a spus “extrafotbal”, “alte sporturi” sau “sporturi”, urmând destinul actorilor secundari, cascadorilor și machiorilor, ale căror nume nu pot totuși lipsi de pe genericul de final. Ce sunt disciplinele sportive? Simplu: tot ce nu e fotbal. Nisipul din jurul monumentului. Continue reading →

În recreație

De îndată ce se suna, treaba era calculată. Ieşeam fuga din clasă, ocoleam vitrina cu premiile obţinute de şcoală la întrecerile pe municipiu, o luam la dreapta pe lângă scara profesorilor, străbăteam apoi holul pe pereţii căruia machetele înfăţişau un cartier din cutii de chibrituri şi iată-ne pe stadion! Ei, da, mai erau şi temerari care voiau să ajungă primii la „alegeri”, luând-o pe intrarea profesorilor, dar ei riscau suspendări, trimiteri la colţ sau chiar o convocare la cancelarie a staff-ului tehnic de acasă.

Era toamnă și mingile creşteau cu zecile în castanul dulce din curte, anunţându-şi intrarea în lumea fotbalului printr-un „poc!” sonor. Nu existau jambiere, nici ghete portocalii făcute pe comandă, numai pantaloni de tergal roşi până la luciu şi pantofi butucănoşi.
Continue reading →