La CM’82, brazilienii aveau nevoie de un egal pentru a juca în semifinale. Egalul nu făcea însă parte din lumea lor.
În acel iunie 1982, Bucureştiul arăta ca un obraz ţepos, antenele ieşiseră prin toţi porii blocurilor pentru a recupera bucuria fotbalului de la bulgari, aşa cum bănăţenii şi oltenii îl luau de la sârbi, iar ardelenii de la unguri. Erau de toate formele şi dimensiunile, plante exotice de metal cu tulpini drepte sau curbate, cu ţepi ascuţiţi ori cu frunze rotunde ca farfuria, ca şi cum, la fel ca şi în fotbal, ar mai fi fost loc în domeniul captării undelor şi pentru ceva imaginaţie.
Imediat ce tata a terminat de fixat cercul de metal pe balcon, pe bucla lui au început să vină, trecând dinspre Moşilor către Colentina, sumedenie de purici. Rotind-o ca pe un radar, roiurile căpătau contururi şi o anume profunzime, asemenea viselor din care, a doua zi, abia dacă-ţi mai aminteşti ceva, dar atunci, în momentul vizitei, sunt pregnante şi vii.
Dintre nălucile acelei veri, fiecare echipă a avut ceva de oferit. Germania şi Franţa au dat partida de neuitat, Polonia tuşa de sensibilitate, Italia golgheterul. Fotbal adevărat însă a jucat doar Brazilia. Această echipă va rămîne veşnic nepremiată şi nepieptănată, ca o bandă de guerilleros coborâtă din munţi pentru o scurtă perioadă de timp, înainte de a se reîntoarce în eternitate. Era ca şi cum printre rufele aurii întinse la uscat bătea vântul, iar ele se mişcau la unison, mânecile vibrând alături de gulere, cracii pantalonilor împletindu-se cu poalele hainelor, batistele încurcându-se prin ciorapi. Nu era doar fotbal, era o risipă de fotbal, un desfrâu.
Totuşi, „auriverzii” erau diferiţi şi lesne de deosebit, chiar numele lor striga asta, prin accentele ce le decorau. Socrates cel lung ca ziua de iulie avea o vocală galonată de o pasăre din înalt, la fel Junior şi Eder, peste cel de-al doilea „a” al lui Falcao trecea o omidă, iar „e”-ul secund al lui Tele Santana purta căciuliţă, să nu-l tragă curentul. Dulcele sufix portughez de alint îi termina pe unii ca pe mirodenii, cum ar fi acel Serginho care îşi permitea să rateze cât un tun cu ţeava scufundată în lichior.
Au dat cincisprezece goluri de o frumuseţe inimaginabilă, cu desfăşurare de film poliţist, care te ţineau cu răsuflarea tăiată, încercând să ghiceşti cine va fi „criminalul”. Prin antena neoxidată a memoriei văd „călcâie” parcă însiropate şi pase de câţiva metri cu exteriorul, pe Falcao inundat de bucuria golului, venind spre cameră cu freza lui de om proaspăt trezit din somn, pe Zico arătîndu-i arbitrului tricoul rupt – iar sub harta de ţară atunci inventată sclipea, ca un minereu, pielea -, pe fundaşul Junior răzând obrajii mingii ca un bărbier. Paradoxal, cea mai frumoasă echipă de fotbal nu practica driblingul ca pe un viciu, arta ei era ţesătoria, jocul din prima, strîngerea unei plase ca de păianjen peste adversar, legarea lui la stâlp, urmând ca dansurile şi fumul dulce să-şi facă efectul.
Atunci, brazilienii aveau nevoie de un egal cu Italia spre a juca în semifinale. Tele Santana îşi putea zăgăzui fluviul auriverde, îmblânzind imprevizibilele-i răsuciri şi bulboane pentru a produce curent electric, dar, spre gloria lui, a ales să n-o facă. Apoi, când fotbalul s-a scurs din antene şi televizoare pe maidane, şi-a regăsit campioana de drept. Zile, luni şi chiar ani de zile după aceea, prea puţini voiau să fie Rossi, în schimb toate echipele multicolore de purici gemeau de „Socrates”, „Zico” şi „Falcao”.
Superb scris.
Pt meciul ala mersesem 40 km cu trenul. Ce vremuri….fain.
Totusi, eu voiam sa fiu Tardelli!
Buna ziua.
old school
Esti singurul, in afara, poate, a lui Tardelli.
Oricum, bine ca nu voiai sa fii Scirea sau Gentile :D
Buna ziua.
Multi dintre ardeleni luau tot de la sarbi meciul. Eu stiu ca pe sarbi l-am vazut. Ce amintiri superbe :)
Frumos…
Din pacate eram mult prea mic in 82 ca sa fi prins acea echipa a Braziliei de care recunosc ca nu stiu mare lucru :(. Imaginile de mai sus insa ma fac sa ma gandesc la Barca. Poate sunt subiectiv, insa jocul de acum al Barcelonei parca aduce cu ce am vazut in acest fragment de 5 minute…
Buna seara,
Destui romani vedeau meciurile la „rusi”, respectiv moldoveni. Eu le multumesc (si) lor.
Adrian , ar fi castigat aceasta echipa impotriva olandei din 1988?
eram prea mic pentru a avea acum amintiri cu ei, da’ imaginile m-au incantat.
multumesc!
Domnule Georgescu,
Golul 3, al lui Eder, ar trebui sa fie vazut foarte des pe stadioane, daca fotbalistul gandeste si stie sa loveasca balonul. Golul 1, din ’82, s-a cam repetat in ’83 in poarta lui Stein (care practic nu s-a miscat), la sutul lui Multescu (numit „golul brazilian al lui Gh. M.” de un jurnalist roman … generos si cu har). Ba chiar si tumba de acolo a fost repetata de Orac la golul urmator. Cei drept, ai nostri – ca si adversarii lor – jucasera cu felinarele in ochi, iar nemtii … cine stie ce ingerasera inainte de meci. Dar si Talnar – de exemplu – facea destule: va amintiti lovitura libera cu Internazionale, executata cu ambele picioare ?
Scurt: putem si noi (inca!), dar e nevoie si de oameni educati la echipa – jucatori si nejucatori. Inclusiv oameni de stiinta, daca antrenorii se simt depasiti de traiectorii.
Cand aveti ocazia, va rog sa ne spuneti ce si cum invata un fotbalist la antrenamente – Mourinho, de exemplu. Pe mine, mai ales tehnica cu balonul ma intereseaza.
intr-un alt secol ,era unul Garrincha,si-l mai aduce cineva aminte? :D,pentru mine ramane cel mai mare fotbalist, el lipsea de aici :(
am doar 30 de ani , ma uit mereu la videoclipurile cu Garrincha , a fost cea mai buna extrema a tuturor timpurilor , daca nu cel mai bun fotbalist ever
Brazilia mi s-a parut intotdeauna o echipa de moral. La ce fotbal se joaca astazi nu ii vad sa castige CM din Africa de Sud. Mai degraba o echipa din Europa. Eu merg pe nemti.
@A.L.
Esti impotriva statisticii :). Niciodata o echipa europeana n-a reusit sa castige CM in afara Europei. Desi mi-as dori Spania in finala, nu-i vad trecand nici de Argentina, nici de Brazilia :)
catalin
Stiu si eu? Cred ca ar fi putut castiga fara probleme impotriva oricarei echipe din orice vreme, dar si pierde in fata unor fierari-betonisti.
Ma gandesc ca, in anumite conjuncturi astrale, echipele lui Cartu ar putea umili Brazilia 82.
Asta mi-a placut dintotdeauna in legatura cu brazilienii: indiferent de adversar, nu au pacalit fotbalul niciodata. Un caz si mai evident e in ’50, cand, cu un simplu egal impotriva Uruguay-ului ar fi putut iesi campioni mondiali. Se stie cum s-a terminat…
Buna seara!
old school
eu voiam sa fiu Platini :) desi la campionatul ala a stralucit Tigana.
Si-acum parca revad meciurile alea, cu Ungaria zdrobind Salvadorul cu 10-1, cu Schumacher desfiintandu-l la propriu si la figura (nu la figurat) pe Battiston, pe Robson marcand in secunda 27 a meciului cu Franta (avea sa ramana record pana la reusita lui Hakan Sukur din 2002).
AG
ai uitat un amanunt. In zilele alea cumparam suplimentul „Fotbal” pe care lipeam abtibilduri cu fotbalisti. Acu se impune suplimentul „Sporturi” la ziarele de fotbal existente :D
Salut,
la fiecare campionat mondial a fost cate o echipa care a practicat fotbalul spectacol, acel fotbal care incanta ochiul. Si stii care e „tragedia”? Rareori acea echipa a ridicat trofeul deasupra capului. Cam nedrept nu-i asa?
Pana una-alta trebuie sa asteptam cu nerabdare si emotie vara pentru a vedea care va fi echipa responsabila cu spectacolul vara asta.
Seara faina,
Andrei.
GK
Da, ungurii aveau echipa buna atunci, cu Töröcsik, daca ti-l mai amintesti.
Cred ca a fost campionatul mondial cu cele mai multe echipe frumoase. Nici chiar castigatoarea nu era sluta, daca mi-l amintesc pe Bruno Conti.
Buna seara
Jocul Braziliei de atunci,ar putea fi caracterizat printr-un singur cuvant:bucurie.Afost cel mai frumos”mondial” pe care l-am vazut.Si tot cu o antena cerc.Si in Mexic,brazilienii au mizat tot pe fotbalul spectacol,dupa care treptat au inceput sa-si apropie fotbalul de stilul european.Daca in 82 aproape toti (exceptia a fost Serginho)erau fini tehnicieni,acum sunt toti niste atleti,dar putini jucatori mai sunt exceptionali,asa cum erau inaintasii lor.Poate va amintiti ca un jucator stralucitor ca Zico,nu s-a impus in Italia la Udinese,nici Socrates la Fiorentina.
Sunt curios: cum o arata topul echipelor frumoase facut de… Ricky Martin!?
Mi-i amintesc si pe Kiss si Fazekasz de la unguri.
Italienii erau frumusei, ca sa zic asa, Antognoni facea furori pe la colegele de clasa, la fel si Altobelli.
Pe nemti nu prea ii suferea nimeni, cu tot cu KH Rummenigge si Paul Breitner. Lumea nu i-a uitat cum au trecut ei de faza grupelor, cand au blatuit meciul cu Austria 1-0, ca sa-i lase pe algerieni acasa.
Si-acum parca vad meciul lor de debut RFG – Algeria 1-2.
Belgia avea iarasi o echipa frumoasa, cu Gerets, Vercauteren si Vandenburg plus Pfaff in poarta, probabil cel mai bun portar de la Cupa Mondiala din 82.
Polonezii aveau echipa sudata, cam pe final de cariera: Lato, Boniek, Smolarek, Deyna. In poarta cred ca inca mai era Tomasewski (sau s-ar putea sa ma insel).
Si totusi, daca n-ar fi ratat Giresse la 3-1 (cred ca a fost bara, daca mi-aduc bine aminte), sa fi facut 4-1, chiar nu mai intorceau nemtii rezultatul.
Gata, dau fuga la meci, ca Messi vrea sa-mi faca o bucurie. :)
Cel mai frumos mondial pe care l-am vazut, e adevarat ca
a fost si primul… O mica precizare, Cu un egal in meciul cu Italia, Brazilia s-ar fi calificat in
semifinala, nu in finala, desi e greu de crezut ca polonezii i-ar fi putut incurca.
Ch1va5
Multam, asa e. La mine a fost al doilea.
multumesc, f bun articolul, iar filmuletul este exceptional!
dar ce parere aveti de Barca si Messi in seara asta? abia astept meciul de sambata!
andrei
Acelasi lucru. Doar ceva mai multa viteza.
Adrian Georgescu
si eu multumesc,Adrian.un articol senzational.o nationala senzationala si recunosc asta ,desi echipa mea preferata este argentina.dar brazilia 80-86 a fost magnifica.as fi vrut un meci argentina 86 vs brazilia ,sau brazilia vs rfg 90,o alta echipa,de alt tip,dar perfecta ca un king tiger.si nu doar echipa braziliei era magnifica ,ci si antrenorul creator era unul ,cu adevarat special-tele santana.era un fotbal frumos in anii aceia,cu multe echipe extraoedinare si foarte multe staruri adevarate la fiecare echipa nationala.
Acum dupa Barcelona- Arsenal , vazand filmul este frapanta libertatea brazilienilor in comparatzie cu marcajul ” la rupere” practicat asta-seara , de ambele echipe. Despre echipa braziliei de atunci as spune doar ca , numai cu artisti plastici nu construiesti nimic : ai nevoie si de zidari si de vreo 2-3 fero-betonisti….
brazilia a avut ghinionul de a nu-l putea folosi pe careca,accidentat chiar inainte de mondial-si inlocuit de plomba serginho,”singurul brazilian care nu s-a nascut cu mingea in brate”,cum zicea Nea Vanea…
si totusi,pentru mine ramane mondialul in care l-am descoperit pe Dasaev,cel mai bun portar din lume …
are cineva vreo indoiala ca brazilia cu dasaev in poarta in locur lui waldir peres lua titlul??
Super articol. Superb montaj. Fotbal cu F mare. Adriane Georgescule, bine, bravo, emininke!
e bine sa mai amintiti(mai ales tinerilor dv colegi, care stiu fotbal doar din ultimii 10 ani),ca au fost si altfel de vremuri,cind „salvarea” microbistilor venea de la sofia. 82-ul l-am vazut partial, 86-le integral, cu antena facuta de mine(apropos, erau la mare cautare schitele de antene ptr bulgari), si aveam copiat si programul meciurilor cu ore si faze superioare. Brazilia 82 a fost la fel de frumoasa ca si cea din 86. Ptr mine, cind Brazilia este eliminata, competitia parca-si pierde din farmec. M-am intristat in 82, in 86, dar cel mai rau m-a durut in 90, atunci cind antrenorul( i-am uitat numele) a vrut sa joace „in stil european”, si Brasil pleca acasa din optimi,fara sa faca macar un meci de tinut minte!
de-abia faceam ochi la vremea aceea, dar povestea m-a facut „vad” fotbalul de atunci.
taica-meu intotdeauna imi spunea ca Brazilia ’82 e cea mai buna echipa pe care a vazut-o el vreodata.
Frumos! Si adevarat, dar eu tot Rummenigge vroiam sa fiu. :) Ce vremuri, ce amintiri…
Este adevarat ca jucau frumos, dar pentru acea epoca a fotbalului. Nu vreau sa stric deloc bucuria celor care au vazut Brasil 82′ in actiune, dar cred ca daca ar juca cu nationala Spaniei de acum, sau cu cea a Argentinei, mancau bataie. Ma uitam la apararile alea ca erau din carton.
In ziua de azi nu mai miscau pe teren.
articol bun,este bine ca mai sunt si adepti ai fotbalului spectacol practicat doar de Brazilia,pentru ca din pacate se inradacineaza tot mai mult ideea fotbalului foarte tacticizat introdus de Italia si care a prins radacini mai peste tot,mai ales in Europa.Daca CM se jucau corect fara aranjamente de tot felul Brazilia cistiga de fiecare data dar din pacate trebuie sa mai manince piine si alte echipe in frunte cu Anglia,Franta,Germania si chiar Argentina care in 1978 stie cum a ajuns in finala ,acel meci aranjat cu Peru 6-0 pentru a depasi Brazilia la golaveraj,iar in 1986 acea minuta celebra a celebrului drogat Maradona care mai are si nesimtirea de a se compara cu Pele.Germania federala in 1974 in grupe a pierdut meciul cu DDR pentru a nu pica in grupa semifinala cu Brazilia pentru ca stia ca nu poate cistiga si rata finala si nu se mai justificau cheltuielile cu organizarea CM.Echipa Braziliei din 1982 a fost dupa cea din 1970 care a administat 4 goluri unei echipe a Italiei care este campioana apararilor superbetonate.Pentru a cistiga in Africa de Sud ,Brazilia are nevoie de disciplina si ordine cum scrie pe steagul tarii ,ca in rest fotbalisti au de la Dumnezeu si un antrenor care ii aduce cu picioarele pe pamint.Chiar daca nu mai sunt la fel de valorosi ca predecesorii lor au administrat 3-1 la Rosario ,Argentinei cu Messi in echipa,3-0 Italiei la Cupa Confederatiilor etc.Sa astepatm CM si apoi tragem concluzii.Eu iubesc Brazilia si fotbalul spectaculos.
Poate va amintiti in 2002 cat de bine se intelegeau pe teren Rivaldo si Ronaldo. Eh, in ’82 se intampla acelasi lucru, numai ca era vorba de toata echipa, nu numai 2 jucatori. Se visau, stia fiecare unde sa ajunga pe teren, dadeau pasele pe niste pozitii pe care nici un clarvazator nu le-ar fi banuit. Era o echipa superba cu un Socrates genial. Daca te uiti atent, aproape la fiecare gol din filmulet trece cel putin odata mingea pe la el si da o pasa superba. Dar au avut parte si e o grupa foarte frumoasa. Acum nu mai ai sanse sa vezi o grupa cu Argentina, Brazilia si Italia(chiar daca ar permite formatul competitiei grupe de 3 echipe).
Intr-adevar, o echipa frumoasa. Dar totusi prefer Olanda 74 :D
nu-mi vine sa cred ca am tinut cu italia atunci….ce incantator era jocul braziliei, o finala cu franta ar fi fost cel mai frumos scenariu.
Foarte bun articolul.Adrian Georgescu e unul dintre putinii editorialisti care au ceva din Ioan Chirila.M-am nascut la un an dupa acel Mondial din Spania dar am prins si eu echipe de vis, cum ar fi cea a Barcelonei lui Cruyff sau aceasta a lui Pep.Din pacate in zilele noastre fotbalul a devenit o imensa afacere si fotbalistii niste Playboy(i) vopsiti.In afara acestui jucator imens, Leo Messi, un baiat care in ciuda faptului ca imblanzeste mingea precum Stradivarius vioara, a ramas de o modestie parca obraznica in comparatie cu Ronaldo, narcisistul sau cu Terry, infidelul.Messi are ceva din Maradona dar din fericire are acel ceva plus o viata ordonata, lipsita de droguri.Cu acest jucator colosal sper sa vad o echipa a Argentinei la Mondialul din acest an asemanatoare cu cea din 1986 a lui El pibe d’oro sau cu Brazilia lui Tele Santana, mai sus amintita.
In sfarsit ! Cred ca sunt vreo 2 ani de cand am scris o parere tot pe un blog din gazeta sporturilor despre aceasta echipa fantastica BRAZILIA 1982 . Este cea mai frumoasa si buna echipa nationala pe care am vazut-o eu jucand . Ma uit la fotbal incepand cu 1968 , 1969 . Pentru mine Brazilia este maxima.La orice competitie e favorita mea . Am vazut cu ochii mei Brazilia 1970,1974,1978,1982,1986,1990,1994,1998,2002,2006,si pot spune ca cea din 1982 a fost cea mai frumoasa echipa de fotbal care a prestat vreodata acest sport pe un teren de fotbal . Ca nu a castigat atunci . Asta e altceva si nu are importanta .Pentru mine Brazilia va fi intotdeauna castigatoare . Are 5 titluri mondiale si acum in Africa de Sud urmeaza al saselea .
Radu
Fara Rummenigge, Germania 82 ar fi pierdut semifinala cu Franta cu 4-1.
orac
Sau cu Iugoslavia, as zice.
spania
Are Nea Vanea niste descrieri in Espana ’82 de-ti iau foc urechile.
incredibil!
fain fain
salut
:)
Adrian
Iugoslavia 82 a fost din pacate una din cele mai slabe din istorie…
cu nume mari dar la apusul carierei…nu au trecut de baietii veseli ai lui bingham…stiu ,au pierdut cum au pierdut cu spania,dar nu aveau voie sa nu urce din grupa aia…
iar ma iau cu mainile de cap: gresit „Bucurestiul”, tusa (piesa de metal, cf dex), ridicolele „naluci colorate”, antenele=plante exotice, dupa primele doua paragrafe am nevoie de injectie cu insulina. Autorul s-o crede Mircea Dinescu,
si wenger l-a facut mare pe messsi. fundasii lui arsenal sunt mai lenti ca ghionea si goian.
fain scris. Cati ani aveai in ’82?
corector
Multumesc pentru sesizari.
Virgula de la sfarsit e promitatoare.
boro
12 (cf dex :D ).
brazvan
Nu stiu daca Wenger a gresit, desi parerea ta e impartasita de multi. Eu zic ca, fara elementul Mesii, strategia lui putea da roade.
P.S. Ii zice Mesii dupa comentariul francofon de aseara.
sorin
Iugoslavia nu a fost niciodata slaba. Nici daca ar fi ramas cu o populatie de 11 barbati.
Eu de la acea echipa imi amintesc – si n-am vazut in filmuletul asta – suturile lui Eder… bombele – cel putin un gol s-a marcat pe o respingere la un astfel de sut. Retin ca se calculase cumva viteza sutului lui – 140 km/h.
D-le Georgescu,
cind privesc in urma si revad cu ochii mintii acel meci as fi tentat sa -l invoc pe Mefisto si sa am un tirg cu el !
Espana „82 a fost primul meu World Cup ca spectator in trbune.In pachetul meu excursionist aveam bilet pt meciul Anglia -Spania care se juca la Madrid,dar la acea data se juca si Italia -Brazilia la Barcelona.Eram indragostit de fotbalul ce-l practica Brazilia la acea data,asa ca am plecat la Barcelona,am platit 500USD la „scalpers” si am avut surpriza neplacuta sa ma gasesc in mijlocul galeriei italiene !Am sfirsit meciul in lacrimi,dar nu de necaz ci de bucurie!Pe parcursul meciului incet,incet m-am conectat la atmosfera din jur si am fost”supt” de azzuri.
Ce pacat ca la finala nu am gasit pe nimeni sa faca schimb de bilet cu mine ca sa pot fi din nou in mijlocul galeriei italiene ! Mai ales ca au jucat si i-au batut pe nemti pe care ,drept sa spun,nu-i sufeream de loc in acea perioada.Eu cred,si nu sint singurul,ca Brazilia 82 a fost diamantul in coroana braziliana.Indraznesc sa afirm ca a fost peste clasa Braziliei 70 ! Eh,vremuri,vremuri !
Sa auzim numai de bine si tineti-o tot asa !Felicitari !
Bun filmul de pe youtube pt ca vezi toata faza, de unde au pornit golurile. Impresionant.
„cea mai frumoasă echipă de fotbal nu practica driblingul ca pe un viciu, arta ei era ţesătoria, jocul din prima, strîngerea unei plase ca de păianjen peste adversar, legarea lui la stâlp, urmând ca dansurile şi fumul dulce să-şi facă efectul.”
Nu e asta Barcelona in general? Dream Teamul lui Cruyff, Rijkaard 2006 parca, si, mai ales, PepTeam acum? In plus, cistiga si trofee.
D-le Georgescu,
marturisesc ca articolul dvs.mi-a produs,ca sa spun asa,o serioasa criza de nostalgie.De ore intregi nu pot sa ma opresc sa nu deapan amintiri despre meciuri vazute si fotbalisti.Vad ca sinteti unul dintre foarte putinii gazetari,daca nu chiar singurul,care are cultura fotbalistica.Fiinca,nu-i asa,si fotbalul in sine este o cultura,daca nu chiar o arta.Ca in fiecare arta exista si categoria criticilor de arta.Unii pertinenti,bine documentati si buni cunoscatori,altii…Ei bine,dvs. nu faceti parte din ultima categorie !
Avind posibilitatea sa va publicati opiniile v-as face o sugestie sa va ocupati putin si de fotbalistii care nu ies la rampa si nu atrag atentia decit a specialistilor.Acele”furnici”fara aportul carora nici o echipa nu ar straluci.Fotbalistipe care,dupa cum spuneati,nici un copil nu-l ia ca model si nu afirma-eu sint cutare.Fiecare stie ca dupa o batalie cistigata toate onorurile le primeste comandantul armatei,iar seful de stat major abia daca este si el decorat.Credeti ca memorabila echipa maghiara a anilor 50 ar fi fost ce ar fi fost fara Joszef Boszik,Anglia 66 ar fi fost campioana fara Nobby Stiles,Italia 82 fara Marco Tardelli,marea Brazilie 82 fara Toninho Cerezzo,sau Germania 90 fara Magath ?
Ce au toti acestia in comun ?Toti sint mijlocasi la inchidere care rup atacurile adversarului si le lanseaza pe ale sale.Sint,ca sa zic asa,generalii care lupta pe baricade la fel ca un soldat de rind.Hellenio Herrera spunea o data ca el cind intocmeste echipa incepe cu numele lui Peiro.Cel mai nespectaculos interist.Cel care alerga 14-15 km pe meci !Murinho a facut imposibilul si la adus pe Essien. Chelsea merge prost fara Essien.Nu mai departe Steaua 86 ! Ce ar fi fost fara Bollony ?De ce Lucescu cind a preluat Nationala primul lucru care l-a facut l-a rechemat pe Bollony!Ferguson nu se ingrijoreaza daca ceva atacanti ,sau fundasi se accidenteaza,dar sare in sus daca Fletcher,sau Carrick se „rup”.Scoate-l pe Xavi afara si Barcelona se chinuie,chiar si cu Messi si Ibrahimovici !Ce e Real Madrid Cu Alonso accidentat si cu Machelele plecat ?O sa vedeti simbata !Mai e Arsenalul acelasi dupa plecarea lui Flamini si Silva ?Apararea lui Liverpool ar fi un adevarat schwartzer fara Mascherano in fata lor !
Din ce cauza Steaua 89 s-a chinuit sa treaca de mijloc in meciul cu Milan ? Frank Rijjkaard !!! In opinia mea cel mai bun inchizator al tuturor timpurilor !
Eu am aruncat saminta,dvs.plantati-o ! Sper sa nu iasa un mar al discordiei ! Sa auzim numai de bine
PS. Nu stiu daca dvs. aveti obiceiul sa reveniti si sa cititi blogurile mai vechi.Sper ca da .
superb
SUPERB ARTICOL,BRAVO
herbert holyoake
Cred ca majoritatea celor care au vazut acel meci ar fi vrut sa dea timpul inapoi si sa vada cum sutul de la golul al treilea al lui Rossi trece pe langa poarta, de pilda.
Cat despre inchizator sau mijlocas defensiv sau cum i-am zice, cred ca e principalul motiv pentru care nationala Romaniei nu functioneaza cum trebuie. Dupa retragerea lui Dorinel, nu l-a gasit.
herbert-cred ca peiro era inaintas…cu jair si mazzolla
la inchidere la inter era bedin-cred-dovada la cele spuse mai sus…nimeni nu stie cine era „5” ul lui inter:-)
la furnici ar mai intra un bonhoff 74 sau de ce nu-clodoaldo-1970…
olanda 74-78 a fost singura echipa din lume in care orice mijlocas-fie el neeskens,fie haan,van hanegem sau jensen putea fi si 5 dar si 10…
urmaresc fotbalul de prin 1977. cred ca pot spune fara sa gresesc prea mult si fara sa supar pe nimeni ca a fost cea mai frumoasa echipa din ultimii 40 de ani, care juca sa (isi) bucure suporterii, chiar cu riscul de a pierde, asa cum s-a intimplat atunci cu Italia, cind Rossi – care nu cred ca a marcat vreodata vreun gol de la o distanta mai mare de 6 m de poarta – a sanctionat apararea poate prea visatoare a brazilienilor. intr-adevar acea editie a CM a fost memorabila, din pacate sint foarte rari jucatorii care lovesc mingea cu ambele picioare, asa cum faceau toti acei brazilieni
Am plans ca un copil la meciul ala. De necaz.
Spunea cineva mai sus ca Brasil ’82 avea exces de artisti si lipsa de dorinei. Nu sunt de acord, absolut toti erau si fierari-betonisti, si zidari, si pictori – cu exceptia doctorului Socrates (nu facea faza defensiva) si a lui Serginho (nu stia sa picteze).
Din pacate pentru ei si pentru noi, iubitorii de brazilii, atunci au pictat doar acuarele uitate in ploaie.
Finale care nu se intampla niciodata:
Ungaria ’54 – Portugalia ’66
Iugoslavia ’68 – Franta ’82
Olanda ’74 – Polonia ’74
Brazilia ’82 – Argentina ’86
Olanda ’92 – Romania ’94.
URSS ’86 – Iugoslavia ’92 (cea descalificata – ultima nationala comuna)
Brazilia ’82 – Danemarca ’86
Iugoslavia ’92, ce poveste …
Pentru ca Danemarca ’92 adusa de prin receptii de hotel a luat Campionatul European, toata lumea a uitat de echipa pe care a inlocuit-o.
ovidiu
Golul de 3-2 cu Brazilia, de pilda, a fost de la mai mult de 6 metri :)
Acum, e si asta o stiinta, sa o bagi in poarta.
GK
„Mi-i amintesc si pe Kiss si Fazekasz de la unguri.”
….
Eu imi amintesc din acele vremuri de Kiss si ACDC :D
cine pariaza pe o victorie a marelui Real asta seara?
cred ca vor invinge cu 2-1!
Nu vreau sa contest valoarea acelei minunate echipe a Braziliei.
Dar nici nu ma pot abtine sa comentez ca in meciul cu Italia, nu s-a pus problema ca Brazilia sa joace la egal pentru simplul fapt ca au fost condusi si au alergat tot meciul dupa egalare.
Au fost vreo 15 minute de egalitate (in total). In rest a condus Italia (1-0; 2-1; 3-2).
Cind sa mai apere egalul?
Am mers cu Italia ca intodeauna. Vreau doar sa spun ca si prin acest articol se observa cum se traia in Romania. La toate si intotdeauna am fost ultimii.
Victor
macar putem sa spunem ca suntem si noi ,cel putin vicecampioni mondiali in ceea ce priveste nivelul romaniei.adevarul este ca,in anii 60,70 s-a trait mult mai bine in romania–comparativ cu toate epocile istorice-si,practic atunci s-a format o generatie deosebita.atunci se citea mult mai mult-calitativ si cantitativ-,oamenii erau mai civilizati,tineretul responsabil.ca acum suntem ultimii de pe planeta,e alt aspect.dar,ai dreptate,in general am fost ultimii:-))
Paul
Din cate tin eu minte (tulbure, e adevarat) si am citit,ideea a fost un pic alta.
I s-a reprosat ulterior lui Tele ca nu a jucat mai asezat, mai defensiv, lasand Italia sa atace, „taxand-o” pe contraatac.
Acum,si Italia era o echipa mare, daca e sa ne gandim doar la Conti si la Tardelli si erau niste fotbalisti excelenti.
fotbal adevarat…fara pastile si alte prostii
criu
exact,asta sustin mereu,ca anii 80,90 au fost fantastici,nu vremurile actuale in care cresti miraculos ,cu 40cm in 3 ani,sau faci musculatura cu vitamine.asta,ca sa nu mai spun de numarul mare de superfotbalisti geniali din acele vremuri,spre deosebire de saracia actuala in staruri(numeric.desigur,daca sunt naivi care isi inchipuie ca gerrard e vreun mare fotbalist,atunci nu are rost sa vorbim.ca gerrard erau zeci in anii 80,unii net superiori).
ceea ce spunea zdenek zeman,autorul miracolelor foggia si lazio a iesit la iveala si,inca vor iesi multe in timp.
@GK
Deyna si Tomaszewski nu mai erau in nationala Poloniei la CM 82.
Portar a fost Mlynarczik (excelent) – tot la CM 82 s-a lansat Buncol.
Eram foarte mic in 1982, dar unul din golurile pe care mi le aminteam era cel egalizator al lui Falcao in sfertul Italia – Brazilia. Si sutul puternic a lui Eder si tehnicitatea lui Socrates imu erau in minte. Brazilia insa in perioada aia nu avea portari valorosi: Peres (in 1982) si Carlos (in 1986). Primul care a deschis seria portarilor de valoare a fost Taffarel (in 1990).
Excelent articolul, Adrian Georgescu!
As comenta unul din raspunsurile tale: Intr-adevar, de la Dorinel nu am mai avut mijlocasi defensivi sau inchizatori. Dar marea echipa a Romaniei din 1994 l-a avut pe Dorinel fie ca fundas stanga, fie ca mijlocas stanga (cand juca Selimesi). Marii inchizatori din generatia de aur au fost Lupescu si Gica Popescu.
@ Herbert Holyoake
O mica corectura: Germania 1990 l-a avut pe Matthaeus, nu pe Magath (cred ca ai vrut sa spui Matthaeus). Magath s-a cam retras spre sfarsitul anilor 80. Magath mi-a ramas in minte prin golul marcat in finala Cupei Campionilor din 1983, cand Hamburg a invins Juventus cu 1 – 0 … iar in anul urmator, Hamburg a fost eliminata de Dinamo in turul 2 al Cupei Campionilor – ce meciuri – 3-0 la Bucuresti (Augustin, Multescu si Orac) si 2-3 la Hamburg (ai nostri au marcat prin Talnar (in min 86) si Multescu (in min 89)). Stiu ca Moraru a scapat o minge in poarta la un gol si a primit un gol usor cu capul dupa un corner (de la Jakobs), dar a avut cateva interventii exceptionale la 0 – 3 la Schatzschneider. Ce meci! O tempora!
O ultima cugetare: Cred ca daca regulamentele din arbitraj de astazi erau aplicate in perioada 1982, Brazilia ar fi castigat Mondialul, nu Italia. Jucatori ca Gentile, Collovatti sau Scirea nu ar mai fi prins poate nici un final de meci in teren – cred ca de prin minutul 30 ar fi avut „rosu”. Poate singurul aparator elegant din vremea aia a fost francezul Marius Tresor. Cred ca nici Bumbi al nostru nu ar fi rezistat.
Dacianknight
Evident, asa este, n-am sustinut altceva.
Ca o observatie, as spune ca daca in 2004 (cand Dorinel juca in nationala ca inchizator) fata de 1994, rolul ocupantului acestui post a crescut mult in importanta, dupa parerea mea.
scirea a fost unul din cei mai eleganti libero pe care i-a dat Italia.
in legatura cu gentile…nu stiu daca era dur sau doar practica un marcaj barbatesc…
eu n-am prins mondialul din ’82 decat in rezumate. In schimb l-am vazut pe cel din ’86 si atunci brazilia a jucat superb. Aceasi socrates, zico, eder sau junior. Plus careca. A fost ultima echipa boema a braziliei. Incepand cu Italia 1990, brazilia s-a „europenizat” si desi a mai facut spectacol (1994 in special) parca n-a mai fost la fel. Realist acuma, brazilia 1986 nu prea avea aparare, atunci pana si fundasii erau atacanti (josimar)
sorin
Trebuie intrebat Balaci :)
alen
Da, a scris cineva aici, Careca s-a accidentat inaintea turneului final din 82 si asa a jucat titular Serginho. Nu mai tineam minte.
randy
Ce rapid a fost indepartat Zeman dupa ce a spus adevarul pe care si acum multi refuza sa-l vada.
Si ce echipa era Lazio in perioada in care a antrenat-o Zdenek! 4-3-3 letal.
da,imi amintesc de echipa aia.parca era asa..luca marchegiani-sandro nesta,cristiano bergodi,beppe cravero,bacci-rambaudi,aaron winter,fuser-casiraghi,boksici,beppe signori.
era formidabila,au dat 8-2 fiorentinei lui batistuta si rui costa,faceau scoruri cu toti granzii,dar pierdeau puncte cu cei slabi.marcau cam 80 goluri pe sezon,ceea ce in italia deceniului trecut era fabulos.si acum e fabulos,dar atunci cand apararile erau puternice si serie A cel mai tare campionat euroopean.
zeman si la foggia a creat echipa,cu rambaudi si signori,parca,si la lecce,acum cativa ani,cand lecce dadea in medie 3 goluri pe meci.
un antrenor fantastic,adept ,asa cum ai spus,al unui 4-3-3,indepartat,dubios din fotbalul italian si,chiar european,la nivelul inalt.stiu ei ce stiu..
dar de Brazilia 1970 nu ziceti nimic????poate ca merita bagati in seama. brazilienii sunt placerea pura de a juca fotbal….
brazil 70 era o poezie fotbalistica,dublata de o matematica imposibil de invatat.antrenor,mario lobo zagallo,campionul din 58 si 62,directorul tehnic din 94 si antrenor din 98.si,pt ca e cineva care intreaba de antrenorul din 90,era sebastiano lazaroni.
Felicitari pentru articol! fantastic meci cu vulpoiul Paolo Rossi si cu o Brazilia care a jucat cel mai frumos fotbal posibil.ce sanse sunt sa vedem pe un DVD acele meciuri extraordinare?
brazilia 70 nici nu aveau nevoie de antrenor.i-a calificat la tuirneul final un antrenor-ziarist-joao saldanha,demis inaintea turneului final fiindca voia sa renunte la pele…
zagalo a stat doar cuminte pe banca si i-a lasat sa joace:-)
@sorin:
Saldanha a fost demis pentru ca nu a vrut sa convoace unii jucatori pe care presedintele de atunci al tarii, Emilio Medici, ii avea la suflet, in special Dario, nu pentru ca ar fi vrut sa renunte la Pele.:P
@Adrian Georgescu:
Superb!
Sigur va amintiti de marele atacany si apoi selectioner al Germaniei,Rudi Voller.Acesta a fost intrebat la un moment dat daca Germania poate s fie cea mai buna la Campionatul Mondial.Raspunsul lui M-a frapat:ca sa castigi un CM nu trebuie sa fi neaparat cea mai buna echpa.Daca singurul criteriu ar fi valoarea echpei,ar trebui sa castige mereu Brazilia.
rudi voeller?atacant.ibrahimovici cu higuain si rooney nu fac laolalta cat facea batranul rudi.sigur,faza de antologie a fost cu rijkaard,in 90:))..dar,serios,inchizator ca rijkaard si varf ca rudi voeller nu mai exista.