La început vei crede că omul din faţa uşii e unul dintre cei ce lasă pliante pe clanţe, dar când îşi va ridica privirile spre tine, îl vei recunoaşte imediat. Tocmai tristeţea celui care n-a primit niciodată un cadou, întipărită pe faţa lui, şi faptul că nu-şi seamănă deloc te vor face să-l extragi dintre miile de clone care, de cum dă luna decembrie, înotând în uniforme, spală parbrize, joacă în reclame, dansează la varietăţi.
Pe unde era să intre?, te întreabă. Prin priza de aer a hotei? Până şi Moşul are nevoie de un horn, de un ochi de geam lăsat deschis. Cum casele ne-au devenit fortăreţe, alarma ar fi sunat, iar agenţii de pază, văzând pe camerele de supraveghere un om cu un sac în spate, ar fi venit urgent.
Aşa că te-a aşteptat în faţa uşii. De dragul trenuleţelor şi-al acuarelelor pe care ţi le-a adus cândva, îl vei invita înăuntru. Îţi va povesti cum, un timp, a încercat să reziste pe piaţă. Sacul lui nu era însă făcut din materiale reciclabile, iar vechile jucării aveau muchii, cu care copiii se puteau decapita.
Apoi, Asociaţia pentru Protecţia Animalelor i-a rechiziţionat renii spre a-i reintroduce în habitatul natural, unde au fost sfâşiaţi în mod ecologic de lupi, iar el a fost trimis la training în Laponia. Acolo a învăţat să promită mult şi să ofere puţin, să lase sub brad mai degrabă pliante şi oferte cu reduceri, să aşeze cadourile astfel încât anumite mărci să apară clar în poza de familie. A fost instruit să nu-i mai întrebe pe copii dacă au fost cuminţi peste an, ci dacă părinţii lor s-au comportat bine, plătindu-şi datoriile la bancă şi la Fisc. Prea gras pentru a încuraja un stil de viaţă sănătos, n-a rezistat.
A doua zi de dimineaţă, în maiou cu găurele şi mirosind a spray Favorit, îl vei găsi reparând vechea instalaţie electrică a bradului. Va încerca să le spună copiilor o poveste, dar ei, aduşi în culmile fericirii de jocurile primite, i-o vor tăia scurt, spunând că au văzut deja filmul la mall.
La plecare, îţi va mulţumi pentru bancnota de 10 RON pe care i-ai strecurat-o în buzunarul gecii bleumarin, ca de controlor. Tu-l vei atenţiona în glumă să nu-i bea, căci ce-ar fi un dar fără minunatul ascendent pe care ni-l oferă asupra celuilalt? Îl vei urmări apoi de după perdea cum coboară la metrou printre ceilalţi oameni care aşteaptă în fiecare zi, zadarnic, un cadou.
Faina scriitura.
Apropos protectia animalelor. Saptamana asta a scapat un taur de la abator. A iesit alergand speriat de moarte. Lumea a sarit in ajutorul taurului. Au inceput sa adune bani pt a-l cumpara. I s-a gasit un loc unde sa poata trai pana la adanci batraneti…
Uneori cred ca urasc luna decembrie cu toate sarbatorile. Daca ar fi dupa mine as sari peste ea.
Impresionant articol.
M-a pus putin pe ganduri, dar m-am ridicat repede. Sub greutatea mea (95 kg), incepusera sa ma cam doara.
Dupa ridicarea brusca, gandurile au inceput sa urle la mine sa nu mai fiu asa melancolic si dezgustat de vremurile in care traim. Mi-au adus aminte ca Mos Craciun a fost inventat de o companie in scopuri pur comerciale.
Poate obiceiurile se mai schimba (protectia copiilor, ecologia, protectia animalelor, etc…), dar lumea ramane aceeasi.
@Bogdan
Gresesti. Mos Craciun e mai vechi decat Coca Cola.
La fiul meu la scoala organizau de obicei de sf. Nicolae surprize. Era stabilita o suma si fiecare copil cumpara ceva pt cel sau cea care ii picase. Anul asta s-au razgandit.
Pe toata perioada anului scolar se organizeaza tabere si excursii clasicale obligatorii.
Pe 3 decembrie in loc de surprize copiii merg sa inoate sau sa patineze 3 ore. Se lasa sponsorizati de catre parinti si cunostiinte. 3 euro minimal pe sponsor. Banii se vor folosi tot pt ei pt alte excursii.
Mie ideea asta mi se pare fantastica.
In septembrie au fost 3 zile plecati cu cortul. Au mers 35 km pe biciclete, au avut doar actiivitati sportive. Al meu a urcat pe un zid vertical de 13 m doar pt a mi-o lua mie inainte.
In ianuarie merg 1 saptamana in munti langlaufen. Toate aceste activitati fara pc fara playstation fara tv.
In timpul scolii telefoanele mobile daca sunt deschise se confisca si se inapoiaza doar parintilor.
Adrian,
ti-am citit articolul si am ramas cu un zambet in coltul gurii, unul cinic!
Ceea ce ai spus tu se verifica in Romania de ceva timp si cred ca pregatirea pentru cadourile de Craciun si evenimentul fastuos care precede, va fi dominat de reclame la imprumuturi pentru nevoi personale cu plata in natura si oferte de criza cu TVA gratuit.
Traim in Infernul lui Dante si as propune ca motto la intrarea in Romania, chiar mottul Infernului lui Dante:
” Lasciate ogni speranza, voi ch’intrate!” Ar fi o reclama mult mai buna decat frunzulita doamnei Udrea si ar exprima mai bine starea de fapt si de drept! Macar am atrage mai multi turisti, chiar daca ar fi numai adepti ai curentului emmo sau sado-masochisti!
Adrian,
Imi pare rau ca am avut discutii contradictorii in trecut, dar sper ca nu ai ramas suparat!
Esti un scriitor bun si, observ, ca nu scrii fara sa scoti mesageria.
Cu respect,
Dan_te
Adrian,
in alta ordine de idei, mi-a placut articolul!
Adrian,
am o nelamurire: te-a tentat vreodata sa pleci din Romania si sa te stabilesti in alta tara?
@nico
pai nush ce rost isi are comparatia … in romania unde naiba sa ii trimiti? …ca daca nu se rup/inzapezesc masinile pana pe munte…atunci risti sa te trezesti cu copilu in spital pentru ca l a calcat un gipan pe partie…sau a dat unu cu snowmobile-u peste el … sau ai de optat intre o cocioaba prin care bate vantu si are geamuri neizolate, de tre sa te incalzesti cu vodka peste noapte si te costa dublu decat o camera in austria … si intre o vila cu piscina interioara, jacuzzi si butler personal…pe acolo unde inopteaza doar copiii de fosti securisti. …ok, vara cu cortu e bestial … dar e si super riscant…nimic nu e amenajat, sunt din ce in ce mai rar cabane unde sa poposesti, sau sa ceri ajutor in caz de ceva…daca nu ai experienta e cam aiurea…sa nu mai vorbim de echipamente….pai sa te dotezi cat de cat acceptabil, te costa cat 2 playstation-uri …si daca e vorba si de copii, atunci raman toate hainele mici…si la anu trebe alte noi … si atunci nu i mai simplu si comod sa ii iei ps? :)
@Bogdan
aici scrie … e f interesant … poate iti intri in spiritul de craciun ;)
http://en.wikipedia.org/wiki/Santa_claus
dz
S-ar putea sa ai dreptate.
Acum 3 ani ne-am hotarat sa mergem la Ghetar la Scarisoara. Am lasat masina in sat si am refuzat sa platim o masina sa ne duca pana sus. Noi urcam pe jos pt ca altfel nu stim ca am fost la munte. Nu stiu cati km au fost dar destul de multi si erau peste 30 de grade si nici umbra nu era pe drumul pe care mergeam noi. La un moment dat apa era pe terminate. Noi speram sa dam de un izvor sau un magazin. Gasisem un magazin cand aproape ajunsesem la ghetar. Cabane peste tot dar un izvoare. Eu ma intrebam de unde iau oamenii aia apa. Pt ca banuiesc ca nu aduceau apa de jos din sat. Cred ca au fost 12 km habar nu am. Dar pe caldura aia si cu apa putina a fost foarte departe. Nu era nici un indicator macar sa avem o idee cati km sunt pana la pestera. Nimic.
Si cu ps mai e si avantajul ca daca-l are tace si nu-si deranjeaza parintii. La fel si cu pc.
parca era vorba de Mos Gerila :D
oricum, Mos Craciun e mai tare ca Mos Gerila :lol:
„Tu-l vei atenţiona în glumă să nu-i bea, căci ce-ar fi un dar fără minunatul ascendent pe care ni-l oferă asupra celuilalt?”
Adrian, asta e probabil unul dintre cele mai profunde si intime lucruri scrise de tine. N-am obiceiul sa comentez articolele citite pe blog dar aici n-am mai rezistat.
Uluitor.
@Razvan
de ce ti se pare atat de profund? … poti sa argumentezi, ca poate eu n am prins eu ideea in esenta ei? … si sunt curios
Frumos,trist,nostalgic. Ai dreptatea,parfumul sarbatorilor dispare incet-incet,de la an la an.
pana la urma, schimbarea e normala. si vechea instalatie electrica, acum amintind de alte vremuri, a distrus odata ceva, a luat locul unui obicei mai vechi, pe care unii il considerau mai frumos. und so weiter…
@jupiter
da da…dar oare aveau si aia blog, sa comenteze de instalatia electrica?
dz,
cred ca Razvan vroia sa spuna ca sunt putini oameni care reusesc sa sculpteze din cuvinte, idei si nu invers.
Adrian, pe langa pacatele pe care le are, reuseste sa fie un bun sculptor de idei.
@Alighieri
frumos ce ai spus.
nush daca asta a vrut sa spuna Razvan … asteptam si o interventie din partea lui :) … poate ca el a inteles mai mult din fraza respectiva, decat mine…si eram curios. …sau poate AG stie mai bine ;)
@ AG,
foarte fain scris! Sunteţi unul dintr cei mai talentaţi, poate cel mai talentat!
” Cum casele ne-au devenit fortăreţe, alarma ar fi sunat, iar agenţii de pază, văzând pe camerele de supraveghere”…” spray Favorit”…”jocurile PlayStation primite”…” cum coboară la metrou printre ceilalţi oameni”…
Pe vremea mea, Moş Crăciun ne găsea cu uşa de la apartamentele blocului deschise şi cu cheia legată cu un şnur de gît. Treningul era cîrpit şi pâinea cu unsoare şi ceapă era un preludiu cadoului pe care vecinul la primit de la Moş Crăciun şi la adus să ne jucăm împreună cu el. Apartamentul mirosea a mucegai, iar jegurile de autobuze de multe ori nu veneau şi singurul transport public era mersul pe jos.Camerele de supraveghere cu epoleţi şi uniforme ne urmărea ca nu cumva să fi avut un cadou adus prin valută. Rîul Bîrzava, uns cu uleiul Furnalelor, a lăsat o amprentă permanentă în cotrastul zăpezii, iar amintirile mele sunt că eram mulţumiţi cu ce am avut.
Nemulţumitul nu se va bucura niciodată!
Mulţumesc pentru acest CADOU LITERAR!
Tare mai sunteti nostimi!Toti. Cand va citesc comentariile,ma simt mai bine.Sunteti umani,cu nedumeririle,intrebarile,gandurile voastre(adesea si ale mele).Este singurul blog la care m-am oprit,nu numai pentru calitatea umana si profesionala a lui A.G., ci si pentru voi,cei care va exprimati pe-aici. Nico are umor,ca de obicei,DZ se toot intreaba si se preface uneori naiv,alteori superficial, Alighieri cu „simt autocritic „(glumesc), dar cu care nu sunt total de acord,macar un pic de speranta sa mai pastram,nu?
Va spuneam ca am fost in oct.la Viena.Nu tu TV,nu tu ziare, cozi,enervari etc. Stiti cine a fost primul roman(?!) care m-a intampinat dincolo de vama(dincoace,de fapt)? Un țigănuș(o,am diacritice!) care mi-a cerut 1 leu. Și mi-a căzut subit fața… Acasă am deschis TV-ul.Vocea alarmată a unei reportere m-a îngrozit instantaneu. Nu,nu fusese cutremur,nu vreo crimă ori sinucidere.Nu,i se luase sporul unui angajat de nu știu unde, care nu mai câștiga 16000 de lei,ci numai…14000! NU EXAGEREZ! Nu era un biet angajat cu 600 de lei,ci unul cu 16 000!Iar reporterița(!) își exprima vehement indignarea, cu stridențe în voce(și în…gândire). Am oftat adânc:”Sunt acasă..” Dar nici nu pot sa las orice speranță…draga Alighieri.
Vă doresc tuturor cât mai mult bine!
Excelent,domnule Georgescu! Chiar si atunci cand sunteți nostalgic, trist sau dezamăgit. Multa sănătate dv.și familiei dv!
@dz
Asa suntem noi. Nu prea putem schimba asta. Chiar si simplul act de a face bine il insotim mai mereu de un sentiment ( de multe ori abia conturat ) de infatuare, de superioritate fata de cel ajutat. Poate nu m-am exprimat foarte clar. Nu prea mai exista gestul asta: de a ajuta pe cineva pur si simplu, de a ne deschide sufletul si a primi pe cineva inauntru. Direct, din instinct, fara suspiciune, fara calcule, fara sa asteptam recunostinta sau multumiri. Spunem ca traim vremuri anapoda. Noi le facem sa fie asa.
http://www.youtube.com/watch?v=o0-KMfxO0_A
@Razvan
multumesc ca ai raspuns :)
e frumos ce ai spus … si e bine ca ai interpretat asa pasajul respectiv … eu sunt poate mai cinic… si pentru mine fraza se incadreaza foarte bine in imaginea asta decazuta a societatii, a vietii…de ce i ai da „o mica atentie” mosului? … de ce ar fi nevoie sa l avertizezi sa nu si bea banii? …a ajuns si mosu sa fie atat de deprimat, un betivan? …vine in maieul cu gaurele (poate si din cauza incalzirii globale, nici iarna nu mai e ce a fost)…si cu cadoul … apropo … oare mosul a primit vreodata un cadou de craciun? macar inainte primea scrisori de la copii … dar acum? nu cred ca le are cu internetul, sa stie a citi mail uri, sau comment uri pe blog uri …
@dz
Scoate putin fraza din context. Lasa-l deocamdata pe Mos Gerila :). Gandeste-te la gestul de care vorbeam. Cand l-ai facut ultima data? E intrebarea pe care ar trebui sa ne-o punem toti.
…si nu uita ca fiecare din noi contribuim la „imaginea asta decazuta a societatii, a vietii”…
salut
bine scris ca-ntodeauna ;cred ca v-a fii cel mai urat decembrie ,vreodata ,eu am inceput sa ma tratez cu xanax :( ,nu mai are nici un rost de comentat ….nu mai am nici o mila de profesori
un ratacit
Salut. Salut.
Te mai vede omul si pe tine.
Ce esti atat de deprimata?
Hai sa sarim peste luna decembrie.
Razvan are dreptate.
=)))) super!!hai ca vad ca intri forta in noul an!
Textul e superb, dpdv al stilului si al emotiilor pe care ti le starneste.
Totusi, melancolia e atat de usor de exploatat (de cine are talent) Tuturor ne face placere sa ne amintim cum era (bine) si normal ca de lucrurile bune ne amintim cu placere.
Dar: cine ne opreste sa ne gasim modalitati de a petrece perioada asta asa cum ne place?
Cine zice ca tot ce a fost era mai frumos decat ce e acum?
Nu urati Craciunul, nu e vina lui :)
Angi,
suntem pe aceeasi lungime de unda, chiar daca nu am lasat loc de speranta. Comentariul meu nu exclude speranta, dar explica starea de fapt si de drept din Romania. Speranta exista, dar asa cum s-a impamantenit ideea la Romani, cum ca: „speranta moare ultima!”, totusi, nu as vrea sa mor, inaintea sperantei.
Razvan,
ai dreptate: schimbarea pleaca de la noi, din noi si izvoraste din intelepciunea lui Mahatma Ghandi: „Fii schimbarea pe care vrei sa o vezi in lume!”. Daca nu se va intampla asta, atunci, sa acceptam verdictul dat de Lao Tzu: „Daca nu schimbi directia, vei ajunge acolo unde te indrepti!”.
Razvan,
oamenii sunt ipocriti, in cele mai multe cazuri si, din acest motiv, orice ajutor/cadou dat cuiva sau catorva, va fi intotdeauna la pachet cu o datorie morala sau cu un compromis la nivelul constiintei: „daca fac asta, atunci imi iert si mi se iarta asta si asta!”!
La fel se intampla si in cazul credintei, multi oameni fiind buni din cauza fricii pedespei si nu pentru ca asa este natura lor sau intentia lor, dar niciodata pentru purul sentiment de a ajuta pe cineva, de a-i intinde o mana, de a-l ajuta ca sa se ajute! De obicei, oamenii ajuta ca se se ajute pe ei, nu il invata pe nevoias sa pescuiasca, dar ii dau peste, ca sa doarma linistiti, pentru ca au reusit sa schimbe ceva in lume!
Se intampla si cazuri, in care, cel ajutat iti reproseaza: „Dar cine te-a pus sa ma ajuti? Ti-am cerut eu asta? Nu ma mai deranja, te rog! Lasa-ma in lumea mea!”. In cazurile astea, nu prea ai cum sa raspunzi, dar ai si tu partea ta de vina, poate ca multi dintre oameni inca se considera centrul Universului!
Nu neaparat, eu stiu pe cineva care s-a urcat in tren cu destinatia Baia Mare, a adormit si a ajuns la Constanta.
vlad,
omul are un mecanism ciudat prin care isi reseteaza creierul si constiinta cu ocazia inaintarii in varsta, dar reuseste sa arunce la cosul de gunoi doar amintirile neplacute din trecut, ramanand cu o amintire frumoasa a trecutului!
Sociologic vorbind, asta ar fi motivul pentru care daca s-ar organiza alegeri, acum, Nicolae Ceausescu ar castiga cu o majoritate covarsitoare, chiar fara interventie aparatului de propaganda si de control sovietic!
Cred ca asta a fost motivul pentru care batranii s-au luptat cu jandarmii, in numele drepturile lor si multi tineri se intrebau: „ce cauta bosorogii astia pe strada, ca sa se lupte cu sistemul? Nu ar trebui sa stea acasa si sa astepte postasul?”. Cred ca multi psihologi ar veni cu explicatia ca la batranete „o dam in mintea copiilor” si, astfel, devenim naivi, dar, totusi, avem inocenta necesara sa ne bucuram de viata si sa luptam pentru ea in virtutea amintirilor frumoase din trecut! Sa fie asta farmecul Craciunului?
lol,
esti tare nostima! Lao Tzu nu s-a referit la directiile trasate de C.F.R, ci la directiile destinului condamnat de o mentalitate care nu poate sa il cuprinda sau sa il inteleaga!
Daca persoana de care povestesti si-ar fi luat masurile de precautie, nu ar fi ajuns in situatia in care sa nu poata decide unde sa ajunga!
Salutari tuturor!
Ceea ce reuseste sa ne transmita Adrian, este esenta articolelor, adica ceva mult mai rafinat, mai patrunzator si care reuseste sa te atinga de fiecare data undeva in interior. Mi-l pot inchipui tinand un penel in mana si ideile curgand foarte natural din el.
Apropos, de vreo doua saptamani (re)scriu cu stiloul si de fiecare data am un sentiment deosebit, parca am mai mult timp sa fi atenta la ce scriu si la cum scriu.
Revenind la Mos Craciun si la Sarbatori, cred ca merita sa trecem peste poadoabele aparute prin magazine de vreo luna, reclame, oferte si alte chestii materiale si sa ne pregatim spiritul si sufletul pentru adevaratele bucurii.
De sapt. trecuta, in fiecare luni, facem repetitii pentru o petrecere de Craciun si am descoperit ca,(personal nu mai fusesem la cor de vreo 20 de ani) o mana de oameni neprofesionisti, dar cu mult drag si daruire reusesc sa faca minuni.
Bucurati-va si veti transmite si altora bucuria voastra!
Am fugit sa colindam!
@Alighieri
Eu n-am vrut sa fiu nostima, am vrut sa fiu profunda si intima, precum AG.
Eu cred ca, de cand si-a scris Sun Tzu gandurile, lumea a devenit un pic mai complicata. De exemplu, poti pleca cu copilul de acasa si sa te calce un nebun cu masina pe trecerea de pietoni. Asta nu inseamna ca femeia a plecat de-acasa indreptandu-se spre moarte.
De asemenea, nu cred ca putem emite judecati de oameni maturi referitoare la lumea Craciunului pentru copii. Farmecul Craciunului inseamna 2 lucruri: zapada si cadouri. Asta daca ar fi sa-i intrebi pe copii. Noi nu putem decat sa scriem tomuri intregi despre asta, prefacandu-ne ca intelegem superior o sarbatoare, complicand astfel lucrurile.
lol,
daca ti-as da dreptate. atunci ar trebui sa ma incred in teoria americana, aceea de a face „ordine din haos!”, ceea ce este o aberatie, din moment ce Universul functioneaza ca un mecanism interconectat si echlibrat si nicodata autosuficient!
Nu pot sa intru in polemica in privinta destinului, pentru ca sunt destule opinii pertinente, dar contrare, avand totusi un numitor comun: noi toti avem un destin si tine de noi sa il valorificam, pana cand ni se va lua aceasta sansa!
Copiii se adapteaza si asimilieaza cunostintele si informatiile necesare vietii, de la batrani. Sarbatorile mentionate de tine nu tin cont de copii, ci de traditiile batranilor. Copiii se nasc si traiesc cu ajutorul batranilor, iar batranii ajung sa traiasca prin ochii copiilor, devenind copii la sfarsit, intregind, astfel, ciclul vietii!
Un copil budist nu cunoaste sarbatoarea Craciunului, pentru ca nu a invatat asta de la batrani, dar, totusi, se bucura de evenimentele din viata, indiferent de moment sau de data, luand fiecare zi ca o joaca, din care are numai de invatat, si nu invers.
Ceea ce vreau sa spun este ca nu ar trebui sa amanam fericirea pentru cateva sarbatori, ci ar trebui sa sarbatorim fiecare zi ca o realizare ca traim si ar trebui sa ne luptam pentru viata, nu sa cedam iluziei marketingului si politicului si sa credem ca viata ne asteapta!
@Alighieri
Dvs cunoasteti copii budisti in carne si oase sau din filme? (Nu, nu e o intrebare rautacioasa, ci doar o curiozitate.)
Nu stiu la alti oameni dar eu nu am acel mecanism care sa-mi reseteze creierul si memoria. Desi – si acum vine bomba – si eu imbatransec. Ha!
Ba mai mult eu cred ca omul are nevoie de amintirile nepacute. Cum poti recunoaste lumina daca nu cunosti intunericul?
Eu port cu mine si amintirile neplacute. Chiar vorbesc despre ele. Deseori.
Eu am nevoie de ele. Daca sunt experiente proaste consider ca am avut nevoie de ele pt a putea vedea lucrurile altfel.
Nu cred ca exista oameni care sunt doar buni si nici oameni care sunt doar rai.
Na ca iar ma dau exemplu pe mine.
Ha! Ha!
@Razvan
sa iti raspund la intrebare … nu stiu cand am facut ultima data asa un lucru…dar vreau sa cred si imi doresc sa fi fost f recent.
@Alighieri
e foarte frumos si utopic ceea ce spui. dar din pacate noi nu traim in templu, pe un pisc … traim in romania, in germania, austria, america, canada sau mai stiu eu pe unde … si ne confruntam cu situatii si probleme cu care un copil budist nu se va confrunta niciodata.
pentru mine cel mai important e sa tii la niste valori morale si sa iti traiesti asa viata incat sa te poti uita cu placere la tine in oglinda
…si cand te va calca nebunul pe zebra (vorba lui lol) sau inima iti va inceta sa bata la 90 de ani…sa te duci cu un zambet pe buze si sa fii multumit si impacat … restu e relativ…
Sublim zis!
Sincere felicitari, domnule Georgescu!
:) Mi-a placut in mod nespus acest ultim articol!
Pana maiastra si gandul adecvat sunt doua calitati de gazetar! Dumneavoastra le detineti!
La cat mai bune si remarcabile articole!
;)
lol,
am intrat in contact cu multi oameni, cu religii diferite: crestini, catolici, muslumani, budisti, etc. dar tu referi la a-i cunoaste sau doar la a-i intalni si a manca impreuna? Nu am dorit sa dicriminez pe motive de apartenenta religioasa, doar am vrut sa transmit un mesaj.
nico,
oamenii nu sunt buni sau rai, ci ei devin bun sau rai, in functie de alegerile pe care le fac in viata, dar secvential si nu ca nota generala!
Stiu ca oamenii pastreaza si aminitiri neplacute, asta ca sa le permita evolutia in si fata de natura, ca efect al acumularii genetice. Dar ce am spus eu nu te contrazice, asta este tendinta, oamenii vor sa se indragosteasca, chiar daca este posibil sa sufere, de multe ori de persoane nepotrivite si, totusi, persista in eroare, pentru a retrai momentele fericite, nu pe cele neplacute, desi nu au nici o siguranta.
Eu am scris despre om, nu numai ca experienta proprie, ci ca expresie a civilizatiei umane. Din pacate, experientele neplacute sunt scrise si retinute in cartile de istorie, peste care s-a asezat praful, umanintatea tinzand sa insiste, incapatanata, sa faca aceleasi greseli, in continuu…dovedind naivitate si resetarea creierului si a constiintei si promovand obiective materiale! Dar, poate, asa si-a mentinut echilibrul!
O persoana care poarta in sine multe amintiri neplacute si, deci, nu-si poate reseta creierul, contiinta, apeleaza la diferite variante: dragostea familiei, a prietenilor, medicatie, psihologi, sinucidere etc. Asta este un mecansim care ne ajuta sa ne mentinem sanatosi, nu sa devenim prosti sau naivi! Ma gandesc ca nu putem da vina pe gentica!
sembra un discorso troppo serio quando si tratta di Babbo Natale
dz,
problema cu privitul in oglinda este ca oglinda poate fi doar o reflectie a noastra, dar nu ne ofera reflectii.
Eu gresesc, de multe ori, cand incerc sa promovez o idee, pentru ca este o greseala, ar trebui sa promovam idei despre iubire, echilibru, intelegere si nu dragostea de idei. Recunosc ca mai am de invatat!
Stiu ca totul este relativ, din cauza asta traim relativ!
nico,
daca oamenii nu ar uita amintirile neplacute nu ar putea trai in comunitate, pentru ca, altfel, nu am ierta niciodata pe cei care gresesc si ne-am izola, undeva, pe un pisc.
Daca trebuie sa cunosti intunericul ca sa apreciezi lumina, atunci ar trebui sa stii ca odata ce omul a cunoscut lumina, nu s-a mai intors niciodata in intuneric, asta pentru ca l-a uitat!
@ Alighieri,
„oamenii nu sunt buni sau rai, ci ei devin bun sau rai, in functie de alegerile pe care le fac in viata, dar secvential si nu ca nota generala!”
Cand intilnesc pe cineva,eu prefer sa cred ca omul este bun pana cand omul dovedeste ca nu este bun.
Simon Templar,
da, este valabila si afirmatia ta. Multi se ghideaza si dupa urmatoarea idee, pertinenta: nu trebuie sa-i dai omului posibilitatea sa iti faca rau!
@ Aligheri,
„Mahatma Ghandi: “Fii schimbarea pe care vrei sa o vezi in lume”.
De multe o intentie buna, o iedee buna sau un om bun la suflet cum a fost M. Ghandi, duce o tara ca India in situatia care este. A devenit o tara pacifista, feminizata, etc. Cu parere de rau, multa lume e rea si te calca in picioare daca esti prea bun(a).
” Eu am vrut sa schimb lumea, dar lumea m-a schimbat”
Alighieri
Va contrazic.
Nu asociez amintirile neplacute cu greselile altora fata de mine. Prefer sa ma uit la mine si la greselile mele. Greselile altora nu sunt problema mea.
Iert dar nu uit. Si nu port pica nimanui. Oamenii gresesc pt ca sunt oameni. Ce ar fi un om fara greseli?
@nico
ar fi plictisitor.
@Alighieri
Nu, eram curios daca stiti ce simte un copil budist „direct de la sursa”.
@mala
Qui non si tratta di Babbo Natale. Comme vedi, siamo arrivati a Sun Tzu. Questa e la vera profondita. Che trascende le religioni, i popoli, le preconcezioni. Questo e Plato, questa e la essenza, questo e Kant, questa e la ragione pura.
Simon Templar,
motivele pentru care India este in stadiul in care este, sunt cauzate de faptul ca Statul Indian ( autoritatile ) au perceput ca valorile , la care se raporteaza populatia majoritara, sunt respectate de standardul vietii pe care il asigura.
nico,
experienta unei persoane nu poate rezulta doar din propriile sentimente, propriile greseli, ci din interactiunea cu natura, cu ceilalti, este conditionata de factori externi. Omul nu este o insula!
Iertarea presupune uitarea greselilor, stiu ca poti sa ai impresia ca nu le uiti, dar, de fapt, doar vrei sa le folosesti ca pilda si nu ca sentinta.
lol,
pot sa afirm ca ai putea sa ma folosesti ca sursa, dar nu ca generalizare, din cauza asta am folosit articolul nehotarat „un”, in sensul ca nu am cunoscut expresia tuturor copiilor budisti, ci doar a unui copil, folosind experienta personala ca exemplu care sa-mi sustina mesajul!
Cat despre mesajele pe care le-am transmis, chiar daca par exagerate sau aberante, in conditiile in care am plecat de la Mos Gerila vs Mos Craciun, nu pot fi considerate ca fiind gresite sau prea serioase sau lipsite de substanta, mai ales ca s-ar contrazice singuri autorii afirmatiilor care sustin asta!
@Alighieri
Argumentul autoritatii e intotdeauna de necontestat. As fi preferat ceva mai aplicat. De exemplu, cum sa-mi fac copilul sa nu mai planga ca nu i-am luat masinuta, in conditiile in care el nu i-a frecventat pe budisti.
lol
Daca vrei sa te ierte cumpara-i masinuta.
lol
Mi sono reso conto, un po` piu tardi
Gli adulti stanno ammazzando il Babbo, un po` ogni giorno, un po` ogni anno
poveri bambini
qst storia e davvero triste
@ Alighieri,
„Statul Indian ( autoritatile ) au perceput ca valorile , la care se raporteaza populatia majoritara, sunt respectate de standardul vietii pe care il asigura.”
Raspuns articulat fain! Multumesc, dar problema Indiei e mai de mult, bazata pe o filosofie, nu cauzata de autoritatile actuale.
Am deviat cam mult de la subiect…scuze!
@ Alighieri,
sunteti foarte antrenat(a) pe acest blog si comentariile vor continua. Multumesc pentru acest discurs liber…
„nu trebuie sa-i dai omului posibilitatea sa iti faca rau”
Pe mine nu m-a intrebat cineva pana acum: ” Domnule, pot sa va fac un rau?” Probabil va referiti sa evitam anumite situatii.
@nico
N-ar trebui sa se multumeasca cu ce are? Are deja 10. Spiritul Craciunului se apreciaza mai mult in conditii de lipsuri. Sau cel putin asa am sesizat eu.
lol
Fa cum vrei tu. E copilul tau. Dar gandeste-te bine ce faci
http://www.youtube.com/watch?v=50z25um6b5A
Simon Templar,
dezacordul imi apartine, dar nu am vrut sa imi republic comentariu pentru a nu irita. Consider ca asta nu a alterat calitatea mesajului.
Eu vroiam sa subliniez ca autoritatile profita de vulnerabilitatile credintei, filosofiei de viata a populatiei si isi justifica, astfel, monstruozitatile comise. In cazul Romaniei, poluatia majoritara este ortodoxa, iar ortodoxia presupune, pe langa Craciun, statul in genunchi, cu capul plecat in fata Bisericii, gest care s-a imprimat si in reactia sau lipsa reactiei populatiei fata de abuzurile comise de autoritati! La fel se intampla si in cazul Indiei, oamenii raportandu-se la valori spirituale si nu materiale, fapt care convine Statului, care ofera, doar, o viata paupera, dar cu premise de imbogatire spirituala si meditatie. La catolici, oamenii stau in picioare cu capul sus in fata Bisericii, fapt pentru care Statul dialogheaza cu ei si nu isi permite sa-i ingenuncheze!!!
Deci, Craciunul vine pentru noi, la fel ca si credinta, cu voia si mila Domnului!
@Alighieri
Catolicii au insa in Biserica o mare problema cu copiii. Cei dinauntru au luat prea in serios indemnul lui Iisus, „Lasati copiii sa vina la mine”. Dupa cum se vede, fiecare religie cu problemele ei.
Simon Templar,
nu trebuie sa mire pe nimeni ca Biserica Ortodoxa Romana este pe primele locuri la incredere in statistici, societatea civila fiind pe la coada clasamentului.
Nu stiu daca am antrenament, dar eu nu incerc sa exeresez nimic aici, poate doar libera exprimare.
M-am referit la faptul ca daca puterea corupe, iar puterea absoluta corupe in mod absolut. Daca vrei sa afli cum este un om, da-i putere, dar suporta consecintele. Daca nu ii dai unui om sansa sa iti faca rau, atunci iti iei masuri de precautie si ai sperante ca nu o suporti abuzurile increderii pe care i-ai fi acordat-o. Este greu, totusi, sa fii echilibrat, in masura in care omul trebuie sa se bazeze pe alti oameni, dar poate fi valabila pentru relatiile in care nu esti obligat sa intri.
lol,
nu pot sa iti dau un sfat in ceea ce priveste copilul, poate doar o atitudine constanta in ceea ce priveste recompensarea/sanctionarea lui in functie de comportament. Dar si aici lucrurile sunt relative si tin de particularitatile parintilor, unii isi iubesc copiii in stil step by step, altii in stil traditional, altii deloc, altii prea mult etc.
Stiu ca privirea unui copil dezamagit echivaleaza cu purgatoriul si se infige in sufletul parintelui ca un pumnal!
Comunicare si constanta in educatie, puterea exemplului, pot fi solutii.
lol,
iar cea mai buna solutie ar fi sa ii arati copiluli ca il iubesti si nu ca vrei sa-i cumperi loialitate si increderea! Copilul este un om mare mic, el are in adn tot ce avem noi si mai mult, fiind evoluat in raport cu noi, daca ii explici sincer, daca te implici in viata lui, cred ca va fi recunoscator!
La catolici este o probllema cu credibilitatea unor reprezentanti ai Bisericii, dar asta nu contrazice ce am spus eu, mai ales ca religia este perceputa de oameni ca filosofie de viata si nu, neaparat, ca institutie, mai ales in ultimii ani.
Ati vorbit toata seara ca din carti.
Obositori mai sunteti.
Noapte buna.
nico,
noapte buna! Imi pare rau ca te-am obosit!
Alighieri
Va iert si sper sa ma iertati si dvs daca va spun ca nu v-am citit toate comentariile. Prea vorbiti din carti.
nico,
nu ma supar! Stiu ca am argumentat mult si ca pare ca am fost pur teoretic, dar sper ca unele mesaje au fost utile sau practice! Eu am incercat sa ma fac inteles, o sa incerc, pe viitor, sa nu fiu chiar atat de obositor!
Multumesc pentru sinceritate!
Va urez tuturor noapte buna si sper ca vom mai avea ocazia sa comentam pe marginea unui articol de buna calitate, cum este acesta!
@ Alighieri,
” M-am referit la faptul ca daca puterea corupe, iar puterea absoluta corupe in mod absolut.”Adevărat!
Sunteţi cumva un ”fan” a lui Lord Acton sau a lui Michael Savage?
Părerea mea este că Religia complică ,iar Dumnezeu simplifică. Religia a fost făcută de oameni, iar Dumnezeu nu.
Este ora 4:45 pm(pacific time)…vă culcaţi chiar acum când se încing conversaţiile….
”Eu vroiam sa subliniez ca autoritatile profita de vulnerabilitatile credintei, filosofiei de viata a populatiei si isi justifica, astfel, monstruozitatile comise.”
Autorităţile manipulează, asupresc, profită, de mase pe baza Religiei, nu a credinţei. Credinţa este personală, nu la grămadă cum este Religia. Adevărat, cei mai slabi în credinţă sunt mai vulnerabili, fricoşi, pentru că nu au deajuns Dragoste. Dumnezeu este Dragostea în sine, iar dacă sunteţi plin(ă) de Dragoste, aceasta elimină Frica.
@ lol,
”Spiritul Craciunului se apreciaza mai mult in conditii de lipsuri”.
Care este spiritul Crăciunului?
Simon Templar,
cand m-am referit la vulnerabilitatile credintei, m-am referit la particularitatile pe care le imprima religia, la care adera un om, credintei personale. Chiar si un ateu are un profil dat de religia la care adera! Orice credinta personala este o expresie a credintei colective, Statul stiind sa profite de profilul dat de particularitatile generale ale credinciosilor si reuseste sa-si impuna vointa pe structura profilului dat de credinta:
-daca sunt buni crestini, vor ierta greselile autoritatilor ( asta se intampla, in special, la ortodocsi si izvoraste din modul de manifestare al credintei personale: stand in genunchi cu capul plecat, spre deosebire de catolici, la care este normal: statul in picioare cu capul sus, asa cum am explicat mai sus);
-daca sunt budisti, atunci vor avea drept reper valorile spirituale si nu pe cele materiale, acceptand meditatia in schimbul echitatii sociale, beneficiile materiale fiind percepute ca recompensa a supunerii si respectarii muncii impuse de ierarhia sociala si nu ca beneficiu de drept!;
-daca sunt musulmani, atunci vor fi o comunitate, superioara necesitatilor si particularitatilor omului care o compune, dar care respecta traditia autoritatii si isi asuma legile ca dogme personale si nu ca legi scrise!
etc.
Simon Templar,
nu sunt fanul unor anumiti autori ci al ideilor care se verifica! Pentru mine conteaza mult ideea si nu omul care promoveaza ideea, mai ales cand consider ca raspunsurile se afla in noi, iar cei care ne transmit idei, ne trezesc, dar nu ne nasc, din nou!
Dumnezeu simplifica, dar simplitatea este cea mai grea solutie pentru om!
superb…