in Sfatul bătrânilor |

5 road-movies

1. Il Sorpasso (Depăşirea), de Dino Risi (1962), cu Vittorio Gassman şi un Jean-Louis Trintignant foarte tânăr. Roma de ferragosto, muzică de Domenico Modugno şi Peppino di Capri plus umorul tandru şi tragic al italienilor.

 

2. Il Federale (Fascistul), de Luciano Salce (1961), cu Ugo Tognazzi. Un soldat fascist şi un profesor evreu străbat împreună Italia. Tognazzi joacă excepţional.

3. Ko to tamo peva (Cine cântă acolo?), de Slobodan Sijan (1980). Un autobuz păduchios prin Iugoslavia.

4. Sivi kamion crvene boje (Camionul roşu vopsit în gri), de Srdjan Koljevic (2004), cu excepţionalul Srdjan Todorovic. Între timp, Iugoslavia s-a destrămat. Cine vede trailerul de mai jos va dori să vadă şi filmul.

5. The Straight Story, (O poveste simplă), de David Lynch (1999). Pe acesta poate îl ştiţi. O altă faţă a lui Lynch, pe care o bărbiereşte cu o maşină de tuns iarba.

Voi ce road-movie-uri mişto mai ştiţi? Îmi place mult genul.

Related Posts:

Published

Write a Comment

Comment

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

60 Comments

  5. Piesa de rezistenţă în domeniu rămâne „Easy Rider”,1969, r.Denis Hopper cu Peter Fonda, Denis Hopper şi Jack Nicholson.

    După „Il Sorpasso” s-au făcut mai multe remake-uri.Unul spaniol , „Puntea” parcă, mi se pare că şi franţujii au făcut unul.

    „The Straight Story” şochează mai mult prin ce nu se întâmplă. Tot aştepţi scena şoc a lui Lynch şi eşti şocat că nu mai vine.

    Pe-alea sârbeşti nu le-am văzut. Dar apropo de drum şi peisaje, ştii că mai toate westernurile mari din anii 60-70 erau turnate în Iugoslavia ?

    Reply to the

  11. Culmea e ca Pacino, in interviurile traduse recent, zice ca doua filme din cariera lui au fost dezamagitoare pentru el, din cauza scenariului insuficient lucrat (1) si a neintelegerilor cu regizorul (2). Intamplator, amandoua sunt senzationale.
    (1) Sperietoarea
    (2) Bobby Deerfield.
    Sunt filmele mele favorite cu Al, alaturi de Nasul, Dog Day Afternoon si The Local Stigmatic (ultimul e foarte ciudat si foarte putin cunoscut).
    A, si nu ratati filmul lui dinaintea Nasului, „Panic in Needle Park”.
    Corect, Pang, nu vor mai juca niciodata asa. Culmea e ca nu s-au inteles deloc bine la filmari. Si ce chimie e pe ecran!

    Reply to Adrian

  12. Băi, dar domnul Gassman a fost un mare actor.
    De văzut, apropos de Pacino, „Profumo di donna”, originalul cu Gassman.
    Si, evident, La Grande Guerra, de Monicelli, cu Gassman si Alberto Sordi.
    Acum ma uit la „La Terrazza”, de Ettore Scola, cu Gassman, Tognazzi, Mastroianni si Trintignant.
    In materie de cinematografie, Italia n-are egal.

    Reply to Adrian

  13. Bobby Deerfield e subţirel totuşi, nu poţi să-l bagi între Scarecrow şi Day Dog… Culmea e că are la bază ideea dintr-un roman aproape cinematografic al lui E.M. Remarque, „Trei camarazi”. Nici nu trebuiau să-l actualizeze, dacă lăsau acţiunea în Germania de după primul război mondial ieşea un film de epocă meseriaş.
    Si actritele sunt distribuite greşit. Marthe Keller care plesneşte de sănătate trebuie s-o joace pe ofticoasa iar Duperey, care-i o silfidă, o face pe femeia fatală.
    Pacino e cel mult decent aici.

    Reply to the

  15. Si închipuie-ţi că aproape în acelaşi timp cu De Sica, Monicelli sau Scola mai filmau acolo Visconti, Fellini sau Zefirelli. Cum naiba încăpeau toţi ăştia într-o singură cinematografie?

    Păi după scenariul ăla stufos de la „Rocco şi fraţii săi” s-ar face azi 10 filme.
    Chiar, mi-am dat o recomandare bună, ia să mă bag eu la Rocco, nu l-am mai văzut de vreo 10 ani.

    Reply to the

  18. Cu manu’ votez si eu (Easy Rider si Scarecrow) + Le salaire de la peur.
    Pe celelalte trebuie sa le vad.

    Bobby Deerfield mi-a placut, dar e un road movie ?

    Reply to j

  20. In Lauf der Zeit al lui Wim Wenders

    O melissokomos al lui Theodoros Angelopoulos, cu Mastroianni grec, decrepit si infruntandu-si moartea

    Ten-ul lui Kiarostami poate fi la o adica si road movie, ca doar toate scenele din film au loc intr-o masina prin Teheran

    Sideways regizat de Alexander Payne

    De la noi:
    Marfa si banii lui Puiu
    Asfalt Tango-ul lui Caranfil

    Reply to Mihai

  21. Beavis & Butt-head do America
    My Own Private Idaho
    Broken Flowers
    The Hitch-Hiker
    About Schmidt
    Motorcycle Diaries
    It’s a Mad, Mad, Mad, Mad World
    Natural Born Killers
    Even Cowgirls Get the Blues
    Don’t Come Knocking

    Reply to lol

  23. From the top of my head:

    -Wendy and Lucy
    -My Own Private Idaho
    -Into the wild
    -Prin Cenusa imperiului
    -Up the Yangtze
    -Y Tu Mamá También
    -Central do Brasil
    -National Lampoon’s Vacation
    -Planes, Trains, and Automobiles
    -The Way Back
    -Deliverance
    -The March of the Penguins – the ultimate road movie 1
    -Winged Migration – the ultimate road movie 2

    Reply to doctor

  24. s-a zis de Jarmusch dar nu s-a zis si de Stranger Than Paradise sau de Down By Law.

    Cu Le Salaire de la peur sunt de acord si eu iar Il Sorpasso l-am tot recomandat tuturor de cand l-am descoperit pe Dino Risi. Filmele sarbesti din lista inca nu le-am vazut, desi pe nr. 3 il aveam deja la wishlist.

    Altele ce-mi mai vin in minte acum sunt:
    Paris, Texas
    Les Valseuses
    The Brown Bunny
    Alice in den Städten
    The Return (Возвращение)
    Drugstore Cowboy
    Badlands
    The Darjeeling Limited
    Little Miss Sunshine
    Sideways
    A Perfect World

    Reply to Alexandru

  26. As mentiona si eu cateva:

    A Perfect World (regia – Clint Eastwood)
    Prin cenusa imperiului (regia – Andrei Blaier)
    Truth or Consequences, N. M. (regia – Kiefer Sutherland)

    Reply to Alin

  28. ce frumoasa e tacerea ,cand este un haos total ,nu an avut ce face sa-i zic unei doamne ,,pentru caini ati iesit in strada ,dar pentru sanatate nu .. :( o gramada de dusmani mi-am facut …sper sa am o zi mai buna maine

    Reply to un

  29. Im Lauf der Zeit
    O melissokomos al lui Mastroianni grec, decrepit, infruntandu-si moartea
    Ten (Abbas Kiarostami) poate fi si el Road movie, ca toate scenele au loc intr-o masina prin Teheran
    Sideways
    Marfa si banii
    Asfalt tango

    Reply to Mihai

  30. Vad ca mi-au mai ramas putine:
    – Im Juli
    – zabriskie point
    – Professione: reporter
    – My Own Love Song
    – Wristcutters – A Love Story [r.Goran Dukic] (2006)
    – Dolls
    – Viaggio in Italia (r.Roberto Rossellini 1954)

    filmele lui Theo Angelopoulos:
    – To Vlemma tou Odyssea (1995)
    – Eternity and a Day
    – The Beekeeper – O Melissokomos (1987)
    – Topio stin omichli – Landscape in the mist

    Si vreo doua de-ale lui Abbas Kiarostami, le stiti.

    Reply to mag

  31. Multe filme bune mentionate, dar eu nu prea stiu incadra filmele in aceasta categorie.De exemplu Apocalypse Now sau The Road pot fi considerate road-movies?

    Astea cred ca s-ar incadra:

    La Strada (1954)
    Stand by Me (1986)
    Transsiberian (2008)
    Fanboys (2009)
    Thelma & Louise (1991)

    Reply to darius

  33. Si mai e unul, tot de-al lui Theo, cu Mastroianni, „The Suspended Step f the Stork” (1991).
    Dar mi-amintii de „A bout de souffle”, din debutul lui Godard. Desigur, Belmondo nu are candoarea lui Trintignant (nici la tinerete, nici la batranete). Dar sa nu-l uitam pe Delon :) daca vorbim de portrete.

    Reply to mag

  35. mag
    Pe mine, Belmondo m-a convins in trei filme: „A bout de souffle”, „Pierrot le fou”, „Un singe en hiver”. Apoi, vremurile s-au schimbat şi n-a m-a primit astfel de roluri. Dar a fost foarte bun în continuare.

    Reply to Adrian

  39. A, nu l-am vazut, bine ca-mi zisesi. Eu ma delectam cu La Terrazza, dupa un Shine cu Geoffrey Rush la tv 1000 :) . Si parca mi-e si frica s-a-ti spun ca mi-a placut Penn in This Must Be the Place. Sa nu ma certi :)

    Reply to mag

  44. asfalt tango.pretty shit.cum s-a chemat ala primul al lui,ala cu soldati?ala cu ‘azi e 9 miine-i 10 poola mea armata trece’? ala a fost bun.

    Reply to the_kop

  48. AG, mai e “Beogradski Fantom”, tot la sarbesti.. Kamionu’ l-am vazut cred ca de vreo 8 ori, “Ko to tamo peva” inca nu. Maistoru’ Srdjan Todorovic e induiosator, camionagiii au acum un omagiu.

    the man, l-am vazut pe Gere in Breathless: e la fel ca in Mr. Jones, 10 ani mai tarziu. Nu am spus ca joaca slab, doar ca mi-e antipatic (ca si Clooney, de altfel). Cu alti dandy parca nu am asa un ghimpe pe retina. Intr-un cuvant, nu-i ca Matt Damon, spre exemplu, si uite-asa imi amintii de “Gerry”.
    http://www.youtube.com/watch?v=5LHKhsXvjMo

    Reply to mag

  51. Greu de gasit unul nespus inca…
    „Cursa” lui Daneliuc, dintr-ale noastre.
    In general, cred ca jumate din western-uri ar putea fi socotite road-movies

    „Duel” s-a spus, dar precizez ca e mai cunoscut la noi ca „Duel pe autostrada”, debutul lui Spielberg, infricosator film.

    A, si mai sunt vreo doi italieni (din Italia) mari… Pasolini, Bertolucci, fratii Taviani

    Reply to banks

  54. altele care s-ar incadra: the Defiant Ones (1958), the Hawks and the sparrows (1966) si Accattone! (1961) in regia lui pasolini, Blow-Up (1966) semnat antonioni. pentru iubitorii lui bronson si a caftelilor specifice – the mechanic (1972).
    dintre toate cele pe care le-ati pomenit aici si vazute de mine in parte, À bout de souffle, ramane cel mai sprancenat.

    Reply to iulian

  55. Buna lista si interesante discutii. As adauga si eu 2 road-movie-uri de vizionat cu putina sare de lamîie însa :

    Mammuth – calatoria autista a lui Depardieu
    From Dusk Till Dawn – sfîrsit esuat, dar ce bogatie de arome

    As duce discutia si la serialele TV, road-episodes :

    Seinfeld – The Subway/The Limo
    Breaking Bad – Salud

    Reply to Minimal

  58. L-a omorat unu’ acum doua zile pe Theo Angelopoulos. Mai era si politist. A dat cu motocicleta in el pe trecerea de pietoni. Regizorul lucra la un nou film, „The Other Sea”.
    . Sa-i fie tarana usoara.

    Reply to mag